Negocierile pentru noua lege a salarizării unitare au eșuat, fără ca partidele și sindicatele să ajungă la un compromis privind noul sistem de salarizare din sectorul public. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că proiectul a fost construit în limita resurselor pe care România și le poate permite, însă revendicările sindicale au ajuns la peste 27 de miliarde de lei.
Miza este una importantă: reforma salarizării este inclusă în PNRR, iar neîndeplinirea jalonului duce la pierderea unei tranșe de 770 de milioane de euro din fondurile europene nerambursabile.
Pîslaru a acuzat PSD că a amânat reforma în perioada în care Ministerul Muncii a fost condus de social-democrați și că a făcut promisiuni salariale fără acoperire bugetară. Potrivit acestuia, actuala Lege 153/2017 a fost aplicată doar în proporție de aproximativ 60%, iar numeroase legi speciale și modificări punctuale au creat diferențe tot mai mari între categoriile de angajați din sectorul public.
Proiectul pregătit în acest an a pornit de la un buget de 8 miliarde de lei. După consultările cu ministerele, sindicatele, Banca Mondială și Comisia Europeană, plafonul a fost ridicat la 12,1 miliarde de lei, însă deteriorarea situației finanțelor publice a determinat ulterior reducerea spațiului disponibil spre circa 10 miliarde de lei.
În același timp, revendicările transmise de sindicate ar fi depășit 27 de miliarde de lei, susține ministrul.
În ultima variantă analizată, educația ar fi beneficiat de cea mai mare alocare, de 3,3 miliarde de lei, iar sănătatea de 2,9 miliarde de lei. Cele două domenii ar fi primit astfel aproape jumătate din bugetul proiectului.
Pîslaru spune că au fost analizate și variante mai generoase pentru educație. Unul dintre scenarii prevedea 7,6 miliarde de lei pentru acest sector, ceea ce ar fi permis creșterea coeficienților pentru profesorii din învățământul preuniversitar la 2,8, aproape de nivelul de 2,9 solicitat de sindicate.
Ministrul susține însă că, după evaluarea Moody’s din 7 august, când România a evitat la limită retrogradarea ratingului suveran la categoria nerecomandată investițiilor, spațiul pentru majorarea cheltuielilor publice s-a redus. În aceste condiții, proiectul trebuia să se apropie mai degrabă de 10 miliarde de lei decât de plafonul de 12,1 miliarde de lei analizat anterior.
Pîslaru mai susține că noua lege nu a fost concepută ca un program general de majorări salariale, ci pentru a corecta inechitățile produse de actualul sistem. Mai mult de două treimi dintre cei peste 1,2 milioane de angajați din sectorul public ar fi beneficiat totuși de creșteri salariale în proiectul analizat, chiar dacă unele dintre acestea erau reduse.
Negocierile s-au blocat însă în lipsa unui acord politic și sindical. Pîslaru acuză sindicatele din educație și sănătate că au cerut cheltuieli suplimentare fără să indice sursele de finanțare, în timp ce acestea susțin că au nevoie de grile salariale mai favorabile.
Eșecul negocierilor lasă România fără o nouă lege a salarizării unitare la termenul asumat prin PNRR. Potrivit lui Pîslaru, consecința nu este doar riscul pierderii celor 770 de milioane de euro, ci și amânarea unei reforme menite să reducă diferențele de salarizare din sectorul public și să introducă un sistem mai coerent de stabilire a veniturilor bugetarilor.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
