Pare greu de observat pentru cei care au fost permanent conectați la urgențele cotidiene (adică aproape toți actorii din mediul de afaceri), dar ultimul deceniu și jumătate a adus o metamorfoză spectaculoasă. În urmă cu aproape trei decenii, multinaționalele începeau să își facă intrarea pe piața românească și descopereau potențialul tinerilor – pe atunci – lideri de afaceri ai României. Managerii străini numiți la conducere aduceau cu ei ceea ce părea a fi un bagaj impresionant de cunoștințe și experiențe testate în contexte culturale și economice diverse. Iar tinerii români, dispuși să muncească mult peste programul stabilit prin contract, absorbeau toate aceste cunoștințe și avansau rapid în carieră, ajungând, de multe ori, să fie recunoscuți de către headquarter și să fie aleși pentru diverse roluri regionale sau internaționale.
În același timp, antreprenorii români au înregistrat o curbă de învățare accelerată, absorbind și aplicând cele mai bune practici, tehnologii și strategii de conducere din mediul corporativ internațional.
Fără să ne dăm seama, mediul corporativ românesc s-a transformat într-unul la fel de competitiv și modern (există și excepții, desigur!) precum cel din Occident.
Unul dintre semnele clare ale acestei transformări este creșterea continuă a standardului de viață în România, cu precădere în orașele mari, dar mai ales în Capitală, motorul economic al țării. Potrivit datelor disponibile, PIB-ul pe cap de locuitor din zona București-Ilfov a ajuns cu circa trei sferturi mai mare decât media Uniunii Europene. Dar această performanță nu este doar rezultatul investițiilor străine și al creșterii economice, ci și al efortului susținut al liderilor de afaceri români. După cum menționau recent fondatorii celui mai valoros dezvoltator imobiliar local, One United Properties, zona din jurul Capitalei se apropie de 100 de miliarde de euro, depășind întregul PIB al Sloveniei, Serbiei, Croației și fiind foarte aproape de cel al Bulgariei.
De asemenea, conform unei cercetări realizate de Human Synergistics România, citată în proaspăt lansata carte Cultura de organizație. Primii 20 de ani, este evident că aspirațiile mediului corporativ românesc sunt chiar mai occidentalizate decât cele din Occident. Acest lucru sugerează o adaptare rapidă și eficientă la modelele și practicile occidentale în cultura organizațională din România, în contextul în care dorința de a atinge niveluri înalte de performanță și eficiență este mai pronunțată aici decât în unele țări occidentale.
În ciuda progresului economic și al modernizării accelerate a mediului de afaceri, pare tot mai evidentă deprecierea ofertei prezentate de partidele politice pentru – probabil – cele mai importante runde electorale pentru viitorul deceniu al României.
Deși mediul corporativ și-a consolidat poziția și și-a demonstrat competența în gestionarea afacerilor la standarde internaționale, involuția din mediul politic este evidentă.
În urmă cu aproape 90 de ani, Alexandru G. Donescu, fost primar al Capitalei, în mandatul căruia s-au realizat, printre altele, planșeul care acoperă Dâmbovița, Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, s-a reamenajat Grădina Botanică, s-a finalizat Arcul de Triumf, a fost inaugurată Fântâna Miorița și Gara Regală, justifica într-un discurs nevoia unui plan pentru dezvoltarea armonioasă a orașului:
„Sub ochii noștri se desfășoară cea mai uriașă campanie de construcții pe care a cunoscut-o vreodată vreo țară. Noi, conducătorii vremelnici ai Capitalei, nu putem împiedica această neînțeleasă activitate particulară, dar nici nu o putem lăsa în dezordine fără să periclităm viitorul însuși al Bucureștiului. Tendința de a ridica etaje peste etaje, mereu și pretutindeni, poate deveni nefastă pentru București, dacă nu este dirijată, cum poate asigura o transformare uluitoare și binefăcătoare, dacă este supusă anumitor norme, dacă se încadrează într-un plan de ansamblu”.
Acum, puneți în paralel discursul oricărui candidat din 2024!