Creșterile de prețuri au fost, anul trecut, în vizorul Consiliului Concurenței. Anul acesta, autoritatea va avea rezultatele pentru o parte dintre investigațiile declanșate.
„Mediul concurențial din România s-a disciplinat în ultimii ani, iar comportamentul antreprenorilor s-a îmbunătățit din punctul de vedere al aplicării legislației. Regulile de concurență sunt acum mai cunoscute, iar companiile nu mai fac erori grave”, spune Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. 74 de concentrări economice a autorizat Consiliul în 2023, după ce, în 2022, a autorizat 94, cele mai multe din ultimii 16 ani. Retailul, telecomul, sectorul energetic și sectorul bancar sunt câteva dintre domeniile monitorizate cu precădere.
Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe, care analizează investițiile de peste două milioane de euro în sectoare ce ar putea afecta siguranța națională, a emis 105 decizii de autorizare anul trecut, potrivit șefului Consiliului Concurenței.
Condiții la preluare
Potrivit legislației din domeniu, Consiliul autorizează tranzacțiile în care companiile implicate au cumulat o cifră de afaceri de 10 milioane de euro și, individual, o cifră de afaceri de patru milioane de euro, pe teritoriul României.
În cazul tranzacțiilor (indiferent că sunt din retail, farma, energie, financiar-bancar), când două companii fuzionează, prețurile pot crește. Ca urmare, atunci când analizează o tranzacție, Consiliul este foarte atent la efectele acesteia asupra prețurilor, astfel încât pe cele care conduc la creșteri de prețuri le blochează sau pune condiții suplimentare.
În al doilea rând, Consiliul urmărește impactul asupra furnizorilor, pentru a nu crește foarte mult puterea de negociere a retailerului față de furnizorii mai mici.
„Dacă avem îngrijorări concurențiale legate de vreo achiziție, impunem condiții la preluare sau putem să nu autorizăm tranzacția. Spre exemplu, în 2023, în cazul preluării Gedeon Richter Farmacia de către Mediplus Exim, am impus condiții, pentru că eram îngrijorați de reducerea concurenței pe piață, ceea ce ar fi putut duce la creșterea prețurilor produselor farmaceutice și parafarmaceutice. În acest context, condițiile pentru aprobarea tranzacției au fost ca Mediplus să renunțe la două farmacii Richter și la o unitate Dr. Max”, a precizat Bogdan Chirițoiu.
Vezi aici dosarul complet 24 pentru 2024
Aceste investigații pot porni de la suspiciuni, reclamații sau analize ale Consiliului și se bazează, în mare măsură, pe documente și informații, cele mai multe fiind obținute în cadrul inspecțiilor inopinate. „Este foarte important ce găsim la acea inspecție neanunțată, pentru că începem să probăm suspiciunile și să vedem dacă acele companii s-au înțeles neoficial și își coordonează comportamentele în loc să concureze onest pe piață”, explică Chirițoiu.
Autoritatea de concurență analizează evoluția prețurilor din mai multe sectoare economice care au impact semnificativ asupra consumatorilor, scopul fiind să detecteze orice potențială practică anticoncurențială. „Dacă găsim indicii referitoare la posibile încălcări ale legii concurenței, declanșăm investigații, care se pot finaliza cu amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. În plus, în cadrul instituției noastre am creat un grup de lucru care monitorizează evoluția prețurilor și face comparații cu media europeană și cea regională. Când găsim indicii legate de potențiale încălcări ale regulilor de concurență, direcțiile noastre de specialitate pot deschide investigații sectoriale sau de încălcare a Legii Concurenței, pe piețele unde au fost identificate modificări ale prețurilor ce nu pot fi explicate și în situațiile unde există diferențe semnificative față de media europeană sau cea regională”, precizează Bogdan Chirițoiu.
Grupul de lucru analizează modificările legislative sau cele ce privesc structura pieței și care pot influența nivelul prețurilor, impactul costurilor de producție (ex. – costurile cu energia, forța de muncă), impactul modificării cotațiilor materiilor prime la nivel global asupra prețurilor finale, evoluția prețurilor în aval, în amonte și pe piețele conexe și evoluția cererii și a producției.
Având în vedere contextul inflaționist, din ultimii doi ani, Consiliul Concurenței a monitorizat evoluția prețurilor tocmai pentru ca unele companii să nu profite și să facă înțelegeri între ele pentru a majora prețurile artificial. „Anul acesta vom avea răspunsurile pentru o parte dintre investigațiile declanșate. Este foarte important să se știe că suntem atenți la tot ce se întâmplă în piață și sper ca acest lucru să genereze o autocenzură la nivelul companiilor și să le să împiedice să recurgă la practici anticoncurențiale”, a precizat Bogdan Chirițoiu.
În ceea ce privește activitatea în domeniul energiei, autoritatea de concurență a aplicat amenzi, a monitorizat angajamentele asumate de companii și a făcut recomandări în urma investigațiilor realizate. Distribuitorul de gaz Premier Energy a fost amendat pentru abuz de poziție dominantă, în timp ce CEZ, Hidroelectrica, Distribuție Energie Oltenia și Distribuție Energie Electrică România se numără printre companiile care au implementat angajamentele asumate în cadrul mai multor investigații, derulate în ultimii ani. În prezent, Consiliul Concurenței are în derulare trei investigații privind posibile abuzuri de poziție dominantă ale operatorilor de distribuție a energiei electrice din cadrul grupului Enel și a derulat mai multe inspecții inopinate în toamna anului 2023.
Cele mai monitorizate domenii au fost, așadar, în 2023, energia electrică, gazele naturale, carburanții, alimentele și medicamentele.
În domeniul alimentar, guvernul a încercat să găsească metode pentru a limita creșterea prețurilor, în special pentru produsele din coșul de bază, dincolo de instrumentele clasice macroeconomice. În acest sens, guvernul a decis plafonarea adaosurilor comerciale la o serie de alimente, iar Consiliul Concurenței a analizat datele transmise de marile lanțuri de magazine, care au indicat scăderi de preț la majoritatea alimentelor vizate. În plus, autoritatea a publicat orientări și precizări referitor la aplicarea Ordonanței de Urgență 67/2023, asigurându‑se că regulile de concurență sunt respectate. În acest sens, Consiliul Concurenței a colaborat cu Ministerul Agriculturii.
Cele mai mari amenzi
Unele dintre cele mai mari amenzi acordate de Consiliul Concurenței în ultima perioadă vizează sancționarea companiilor SEROM (Samsung), Dante International SA (eMag), Altex România SRL și Flanco Retail SA cu 123 de milioane de lei pentru participarea la o înțelegere anticoncurențială pe piața comercializării televizoarelor și telefoanelor mobile, în perioada 2019-2021.
Anul trecut a fost aplicată o amendă de 20,5 milioane de lei pentru companiile Dataware Consulting, Kontron Services Romania și Tema Energy, pentru participarea cu oferte trucate la licitația organizată de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), pentru realizarea centrului de furnizare de servicii electronice. Cu 14,3 milioane de lei au fost amendate companiile Albalact, Covalact și Dorna Lactate, parte din grupul francez Lactalis, pentru că au refuzat să ofere acces la unele informații în timpul inspecțiilor inopinate desfășurate în cadrul investigației privind posibile înțelegeri de stabilire a prețurilor pe piaţa producţiei şi comercializării untului. Printre cele mai mari amenzi date de Consiliul Concurenței a fost cea de 891,7 milioane de lei aplicată pentru şase companii petroliere, care au încheiat o înţelegere anticoncurenţială privind eliminarea de pe piață a unui sortiment de benzină Eco Premium. OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing SRL, Lukoil Romania SRL, Rompetrol Downstream SRL, Mol Romania Petroleum Products SRL și ENI Romania SRL au fost amendate cu sume cuprinse între 11 milioane de lei și 366,53 milioane de lei.
Cu aproape 353,4 milioane de lei au fost amendate cinci companii farmaceutice, furnizoare de imunoglobuline și alte medicamente derivate din plasma umană, și asociația reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA (Belgia). Cele cinci companii au adoptat o strategie coordonată, care a vizat limitarea şi, chiar, întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita presiune asupra autorităților de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană. Companiile sancționate sunt: Baxalta Gmbh, Elveția; CSL Behring Gmbh, Germania; Biotest AG, Germania; Kedrion Spa, Italia; Octapharma AG, Elveția; PPTA, Belgia, iar amenzile primite au fost între peste 300.000 de lei și 109 milioane de lei.
Nouă companii de asigurări şi Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) au fost amendate cu 246,73 milioane de lei pentru încălcarea reglementărilor naţionale şi europene din domeniul concurenţei, prin coordonarea comportamentelor pe piaţă în vederea majorării tarifelor la asigurările obligatorii de răspundere civilă (RCA). Cele nouă companii au participat la un schimb de informaţii sensibile din punct de vedere comercial, referitoare la intenţiile acestor societăţi de a majora tarifele RCA. Allianz – Ţiriac Asigurări SA, Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group SA, Societatea Asigurare-Reasigurare Astra Asigurări SA, Carpatica Asig SA, Euroins România Asigurare-Reasigurare SA, Generali România Asigurare Reasigurare SA, Groupama Asigurări SA, Omniasig Vienna Insurance Group SA, Uniqa Asigurări SA și UNSAR au fost amendate cu sume cuprinse între 160.000 de lei și 43 de milioane de lei.
Cu 165,64 milioane de lei au fost amendate Hidroelectrica SA împreună cu alți 10 parteneri contractuali, în principal comercianţi de energie, pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa producerii şi comercializării de energie electrică. Hidroelectrica SA, Alpiq Romindustries SRL, Alpiq Romenergie SRL, ALRO SA, Electrocarbon SA, Electromagnetica SA, Elsid SA, Energy Financing Team AG (Elveția), Energy Holding SRL, Luxten Lighting Company SA și Menarom – P.E.C. SA (succesorul EURO-PECSA) au primit amenzi cuprinse între 725.000 de lei și 20 de milioane de lei.
Consiliul calculează impactul politicii de concurență pe baza activității sale, folosind o metodologie dezvoltată de Comisia Europeană. Astfel, instituția află în ce măsură, intervențiile sale în domeniul controlului tranzacțiilor și al practicilor anticoncurențiale, generează economii pentru consumatori. „În 2022, activitatea noastră a condus la economii de peste 500 de milioane de lei pentru consumatori. Însă trebuie să avem în vedere că aceasta este doar o estimare a impactului cuantificabil, care nu ia în considerare avantajele, chiar mai importante, pe care consumatorii le‑ar putea obține în mod indirect, cum ar fi cele asociate cu inovarea sau efectul de descurajare al unor practici similare celor sancționate”, a spus Bogdan Chirițoiu.
După ce în 2022 Consiliul Concurenței a demarat o investigație ce vizează posibile înțelegeri pe piața monetară interbancară pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, în 2023 a declanșat o nouă investigație pe piața bancară, prin care a urmărit modul în care este permis accesul la credite și condițiile pe care băncile le oferă. În al doilea caz, autoritatea de concurență urmărește modul în care este stabilit scoringul care stă la baza deciziei băncii de acordare a unui credit
În privința inovării și a noilor tehnologii, Bogdan Chirițoiu caută soluții pentru ca instituția să poată folosi, în activitatea sa, tehnologii bazate pe inteligența artificială, deoarece consideră că „folosirea inteligenței artificiale ar putea reduce timpul investigațiilor, care acum este de doi ani”. La finalul anului 2023, guvernul a aprobat ordonanța de urgență care transpune în legislația internă Directiva europeană nr 1/2019, numită și ECN+, care îmbunătățește unele instrumente legale de depistare și sancționare a practicilor anticoncurențiale și preluarea unor noi atribuții.
Actul normativ vizează independența în adoptarea deciziilor, eficientizarea instrumentelor de investigaţie și a programului de clemență şi permite cooperarea mutuală cu autoritățile de concurență la nivelul Uniunii Europene.
În plus, prevede consolidarea puterilor de inspecție, astfel încât inspectorii de concurență au dreptul să acceseze orice informaţie aflată la dispoziţia companiei inspectate, indiferent de caracterul acesteia sau de mediul în care este stocată (de ex. în cloud). „Putem face inspecții inopinate cu asistența structurilor de specialitate ale Poliției Române”, mai spune Chirițoiu.
Ca noutate, actul normativ aduce posibilitatea ca sancțiunile să fie aplicate la cifra de afaceri însumată, realizată la nivel mondial de toate persoanele fizice şi juridice ce constituie o entitate economică unică. Astfel, se transpune în legislația națională conceptul de unitate economică unică – în cazul în care o companie este formată din mai multe persoane juridice care au participat la o practică anticoncurențială sau cărora li se poate atribui răspunderea pentru aceasta, toate aceste persoane juridice pot răspunde în solidar pentru plata sancțiunii (de exemplu, o societate-mamă și filiala acesteia sau mai multe filiale).
În acest fel, noile reglementări se aliniază la practica europeană cu privire la reținerea responsabilității companiei-mamă pentru faptele anticoncurențiale ale filialelor sale. Până acum, în cazul grupurilor de firme, sancțiunea pentru faptele anticoncurențiale a privit strict persoana implicată direct în contravenția respectivă.
De asemenea, ordonanța mai prevede acordarea de asistenţă reciprocă între autorităţile competente dintre statele membre cu privire la colectarea de probe, precum și la executarea deciziilor de impunere a unor amenzi sau a unor penalități cu titlu cominatoriu.
„Mai sunt probleme care trebuie rezolvate. De exemplu, modalitatea politică de numire și stabilire a numărului persoanelor din plen, adică a conducerii instituției, va fi abordată în parlament, unde se află în dezbatere un proiect de lege. În plus, problema resurselor rămâne nerezolvată: de peste 10 ani, salariile angajaților nu au fost majorate, ceea ce a condus la migrarea personalului specializat și bine pregătit către mediul privat, care oferă pachete salariale și beneficii mult mai atractive”, mai spune șeful Consiliului Concurenței.