O discuție cu unul dintre cei mai experimentați executivi din industria bancară despre economie, dobânzi și alegeri care (ne) vor influența următorul deceniu.
Primul grup bancar străin care a investit pe piața locală după revoluție a ajuns la 30 de ani de creștere, dar povestea merge mai departe. „2024 este un an de cotitură, prin faptul că avem runde electorale în peste 70 de țări, de la SUA la Rusia sau Uniunea Europeană. Inevitabil, aceste alegeri vor da direcția nu doar pentru următorul an, ci pentru următorul deceniu”, spune Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România.
Cel mai puternic lider executiv feminin român din industria bancară consideră că într‑un cadru geopolitic încărcat și tensionat, în care presiunile economice se fac simțite chiar și în contextul favorabil al României ca membru la frontiera estică a NATO, apar provocări suplimentare.
„Cele mai mari riscuri la nivel global sunt un potențial val de extremism și răspândirea conflictelor geopolitice. Pentru România văd și riscul unor derapaje populiste în context electoral.”
Dincolo de aceste riscuri, România este poziționată bine pentru viitor și intră în acest an al deciziilor cu perspective bune, inclusiv la nivel social, unde sondajele arată de multe ori că populația are în general o natură pro-europeană.
„E un moment bun pentru România din mai multe perspective și cred că stabilitatea politică este importantă. În România nu s-au văzut derapaje ultra-naționaliste sau ultra-populiste. România rămâne o țară cu o vocație europeană și un pro-europenism foarte ridicat la nivelul populației, ceea ce este perceput pozitiv de investitori.”
Perspectivele economiei
La nivel economic, perspectivele diferă de la sector la sector, dar, per ansamblu, ne uităm la o economie care ar putea înregistra în 2024 cea mai mare creștere economică din Europa, după cum consideră liderul ING Bank România.
„Din punct de vedere economic suntem rezonabil optimiști pentru anul acesta, în sensul în care credem că vom avea o creștere economică ușor mai mare decât anul trecut. Noi ne așteptăm undeva la 2,7-2,8%, care nu e o rată așa de impresionantă comparativ cu ratele cu care am fost noi obișnuiți înainte de 2022. Însă, chiar și așa, tot va fi cea mai mare creștere economică din Europa.”
De cealaltă parte, România a încheiat anul 2023 cu un deficit bugetar de aproximativ 5,7% din PIB, mult peste ținta asumată inițial, într-un context în care era deja aflată în procedură de deficit excesiv la nivelul UE. Cu patru runde electorale în 2024 este puțin probabil că vom vedea taxe noi, dar factura de plată trebuie să vină până la urmă. „Probabil că 2025 va aduce noi măsuri fiscale și, în funcție de amploarea lor și de mixul ales de guvernanți, vom vedea și impact economic în consecință. (…) Ne punem speranța și într-o colectare mai bună, căci rămânem cu cel mai mare deficit de colectare de TVA din Europa. Sperăm că și de acolo putem să avem un rezervor de resurse bugetare, dar sunt convinsă că nu va fi suficient.”
Până la rundele electorale sau noi modificări fiscale, provocările cu care se confruntă economia României pare că se diminuează, chiar dacă aceasta se întâmplă gradual. Există o tendință descrescătoare atât pentru inflație, cât și pentru dobânzi. „Inflația e pe un trend bun, iar dobânzile deja au scăzut, inclusiv indicatorul ROBOR, care a coborât de la 7% anul trecut la aproximativ 6% în prezent, cu perspective de a ajunge sub pragul de 5% până la sfârșitul anului. Această evoluție pozitivă ar trebui să ajute și creditarea.”
Deși disponibilitatea forței de muncă rămâne o provocare pentru economia României, calitatea acesteia se menține la un standard ridicat, potrivit bancherului. De asemenea, problema migrației rămâne de actualitate, determinând în ultimii ani multe companii să se orienteze către angajarea lucrătorilor din țări non-UE.
Vezi aici dosarul complet 24 pentru 2024
„Depindem foarte mult de fluxul de lucrători din Asia, care e și el sub semnul întrebării. Ne dorim să intrăm în Schengen, deși pe termen scurt aceasta ar putea avea un impact potențial negativ asupra disponibilității forței de muncă din import, întrucât lucrătorii ar putea opta pentru migrația către țările vestice. Cu toate acestea, ne așteptăm ca integrarea în Schengen să aducă ceva pozitiv în ceea ce privește creșterea economică.”
Dezvoltarea zonelor rămase în urmă la nivel național reprezintă o altă sursă esențială de creștere și progres economic, cu accent special pe regiunea Moldovei, care până acum a fost defavorizată în ceea ce privește infrastructura și investițiile, consideră Mihaela Bîtu. „Iașiul este un hub IT, la fel cum este Bucureștiul și Clujul într-o oarecare măsură, dar deschiderea Moldovei prin lucrările de infrastructură va încuraja investițiile și în zona aceea.”
În plus, un alt motiv de optimism este revenirea – timidă, e drept – a cererii pentru creditare din partea persoanelor fizice, pe măsură ce creșterile salariale au început să prindă din urmă inflația. „Interesul pentru credite a început să revină, mai ales după toamna anului precedent, ceea ce este logic având în vedere că în perioada primăvară-vară majorările salariale au început să depășească rata inflației, oferind oamenilor posibilitatea să își redreseze situația financiară. De asemenea, se constată o creștere continuă a economisirii, indicând existența unei lichidități și a unei cereri pentru credite, chiar dacă aceasta este încă sub nivelul potențial, posibil ca urmare a anticipării unor rate ale dobânzilor mai avantajoase.”
Pe de altă parte, revenirea cererii de creditare din partea companiilor este mai lentă, ca urmare a prudenței și a unei atitudini de așteptare, așa cum subliniază Mihaela Bîtu. „Se observă o ezitare generală în punerea în practică a planurilor de investiții. Există diferențe între sectoare și oportunitățile specifice fiecăruia, dar se remarcă o tendință de precauție și de așteptare. Companiile, aparent, se pregăteau pentru scenarii mai nefavorabile în 2022 și 2023 decât cele care s-au materializat. Această situație a generat un sentiment pozitiv, însă încrederea în viitor rămâne temperată de incertitudini.”
Nesiguranța este amplificată de schimbările fiscale introduse de guvern în a doua jumătate a anului anterior, care au fost percepute de mediul de afaceri ca fiind neașteptate și implementate cu insuficientă consultare. Aceasta contribuie la atitudinea de reținere a companiilor.
„În concluzie, anticipez o continuare a creșterii cererii de credite în rândul consumatorilor individuali pentru acest an. În ceea ce privește sectorul corporativ, perspectivele de creștere sunt pozitive, deși rămâne de văzut dacă aceasta va fi la fel de viguroasă ca în segmentul persoanelor fizice.”
Sistemul bancar, încotro?
În ultimii ani, sistemul bancar a navigat cu succes prin turbulențe semnificative, inclusiv pandemia, tensiunile geopolitice și presiunile inflaționiste, fără a se confrunta cu o criză financiară majoră. Reflectând asupra carierei sale începute în anul 1995 la ING Bank România și petrecute în totalitate în cadrul grupului bancar olandez, Mihaela Bîtu consideră criza financiară din 2008-2009 drept cea mai grea încercare din cariera sa.
„Pandemia a generat o criză socială și economică, însă nu una financiară, ca urmare a intervenției rapide și decisive a statelor și a sectorului bancar, inclusiv prin implementarea de moratorii. Noi am acționat proactiv, permițând clienților să amâne plățile ratelor încă dinainte de oficializarea moratoriilor”, explică ea.
Acum un deceniu și jumătate, scena bancară din România era populată de mai bine de 40 de bănci. Experții anticipau un val de consolidare, iar această previziune s-a accelerat în ultimii doi ani, cu un număr în creștere de tranzacții semnificative, inclusiv între băncile din top.
„Astăzi, asistăm la formarea unui grup de elită de cinci-șapte bănci care domină piața formată dintr‑un număr de peste 30 de bănci. Este puțin probabil să păstrăm acest peisaj în următorii trei-cinci ani”, afirmă liderul băncii care a reușit să ajungă în top 5 prin creștere organică.
Practic, concurența pe piața bancară devine din ce în ce mai acerbă pentru băncile mici, în contextul unui mediu tot mai reglementat și unor nevoi tot mai ridicate de capital. Aceste condiții favorizează un fenomen observat și în alte piețe europene.
„Consolidarea va continua și vom vedea un peisaj bancar cu un grup puternic de lideri și un al doilea eșalon de bănci cu poziții mai modeste, dar care trebuie să își asigure profitabilitatea pentru a supraviețui, deoarece investitorii nu pot susține pe termen lung o bancă neprofitabilă.”
Pe parcursul celor 30 de ani, ING România a fost un pionier în ceea ce privește digitalizarea în sectorul bancar, ceea ce i-a oferit un avantaj competitiv și a transformat-o într-una dintre băncile preferate de avangardiști. Și alte bănci au accelerat adoptarea soluțiilor digitale, iar peisajul s-a îmbogățit ulterior și prin prezența fintech-urilor și a startup-urilor tehnologice din domeniul financiar. În prezent, tehnologia avansată, în special inteligența artificială, reprezintă următoarea frontieră.
„Cea mai mare oportunitate ține tot de tehnologie și de îmbunătățirea experienței clienților. Inteligența artificială generativă deschide posibilități ample, dar trebuie abordată cu precauție datorită riscurilor asociate. Poate reprezenta un moment de cotitură, iar cei care vor adopta această tehnologie eficient, rapid și cu grijă pentru beneficiul clienților vor avea cel mai mult de câștigat.”
Aplicațiile inteligenței artificiale în sectorul bancar sunt diverse, un aspect-cheie fiind capacitatea de a personaliza serviciile la nivelul fiecărui client. „Viziunea de a trata fiecare client ca un segment unic devine realizabilă cu ajutorul inteligenței artificiale generative.”
Potrivit liderului ING România, banca folosește deja în activitatea de zi cu zi soluții de machine learning și explorează, în colaborare cu grupul din care face parte, și soluții de inteligența artificială generativă. „Suntem implicați în câteva experimente menite să faciliteze activitatea atât pentru echipa noastră, economisind timp, cât și pentru clienții noștri. Ne aflăm în faza de testare a unor inovații. Deși există un entuziasm poate prea mare și unele exagerări în jurul acestor tehnologii, ele au potențialul de a revoluționa nu doar serviciile bancare.”
Într-o bancă pornită de mult timp pe drumul digitalizării, munca de acasă și flexibilitatea modului de lucru hibrid exista încă dinainte de pandemie, însă s-a manifestat mai accentuat odată cu anul 2020.
„Menținem regula de a veni la birou cel puțin o zi pe săptămână, deși mulți colegi aleg să vină mai des. Sectorul IT poate prefera munca de acasă, dar observăm un număr crescând de colegi care optează pentru a lucra de la birou. Promovăm activ cultura flexibilității, fără un orar strict de 9 la 17. E posibil să începi ziua lucrând de acasă, să continui la birou și să închei mai devreme pentru a evita traficul, reluând activitatea de acasă dacă este necesar. Asta înseamnă cu adevărat flexibilitate.”
O altă prioritate strategică a băncii este promovarea sustenabilității și finanțarea tranziției către o economie mai verde, o direcție către care și alte bănci din România fac progrese graduale. „Sustenabilitatea este o direcție strategică esențială atât pentru noi, cât și pentru întregul sector bancar. Devine un pilon central, cu un accent tot mai mare pe diversificarea ofertei de produse și servicii de profil, care să sprijine clienții în tranziția lor către o economie verde.”