Digitalizarea oferă imagini diferite asupra României în funcție de perspectiva din care observăm evoluția locală. Dar indiferent de unghi, un element rămâne constant: impactul profund și transformator asupra societății românești.
Similar cu dezbaterile care iau naștere la nivel național pe marginea rezultatelor testelor PISA, subiectul digitalizării revine pe agenda publică odată cu publicarea raportului DESI (Indicele economiei și societății digitale), care plasează constant România la coada clasamentului.
Dacă paradoxul care se formează la intersecția dintre un grad de competențe digitale redus la nivelul populației generale și un nivel mai ridicat în ceea ce privește competențele digitale înalte sau specializate este dezbătut în fiecare an, o evoluție tot mai interesantă poate fi observată în ceea ce privește digitalizarea companiilor.
„Date de la diverse organizații și publicații indică un număr limitat de companii care adoptă IT-ul pentru a ține pasul cu evoluția tehnologică. De exemplu, adopția cloud-ului în România este încă redusă, deși prezintă un potențial enorm, mai ales în combinație cu tehnologiile de inteligență artificială (AI)”, explică Elisabeta Moraru, Country Director Google România.
Vezi aici dosarul complet 24 pentru 2024
De altfel, inteligența artificială ocupă un loc central în discuția pe care o avem la birourile Google România aflate în cea mai înaltă clădire din centrul Capitalei. Motivul este simplu și evident: pe lângă toate componentele strategiilor de transformare digitală și digitalizare ale companiilor, ultimii ani aduc tot mai mult în prim-plan inteligența artificială, un element aflat în topul priorităților Google pentru anul 2024, imediat lângă elementul de educație.
„Organizăm sesiuni de training pentru companii private și ne concentrăm pe explicarea modului în care inteligența artificială (AI) poate fi utilizată pentru a crește profitabilitatea afacerilor. Acest lucru include o varietate de aplicații, de la optimizarea site-urilor web până la eficientizarea proceselor contabile prin analiza datelor și implementarea AI în alte operațiuni.”
Educația devine crucială atunci când abordăm un domeniu precum inteligența artificială (AI), care, deși există ca disciplină academică din anii ’50, a evoluat recent într-o gamă largă de aplicații accesibile companiilor și publicului larg. În perioada 2022-2023, prin avântul AI conversaționale, precum Bard sau ChatGPT, tehnologia a început să fie percepută ca motor al unei noi revoluții industriale, cel puțin în termeni de popularitate și discuții publice. Dar mai este încă mult până departe.
„Multă lume discută despre AI fiindcă este un termen la modă, așa cum am observat la conferințele de anul trecut. Totuși, există o neclaritate privind diferitele tipuri de AI, învățarea automată (machine learning), modelele lingvistice extinse sau faptul că Bard și ChatGPT sunt exemple de AI de tip conversațional. Dar AI cuprinde mult mai mult. De exemplu, când se vorbește despre DeepMind și rețelele neuronale, mulți se gândesc la roboți umanoizi, dar aceasta este o concepție greșită, pentru că în realitate se referă la procesul pe care îl realizează puterea de calcul.”
Dacă luăm în considerare AI ca pe un instrument, devine evidentă necesitatea educației din diferite perspective, fie că vorbim despre publicul larg, despre competențe specializate sau în contextul corporativ. La fel ca orice altă tehnologie, AI nu poate fi clasificat simplu ca „bun” sau „rău” – totul depinde de modul în care este utilizat.
„Așa cum învățăm să traversăm strada corect, la fel trebuie să învățăm să utilizăm internetul și AI-ul în mod responsabil. Este crucial să înțelegem că felul în care folosim aceste tehnologii este cel care contează. Educația este esențială. De exemplu, am colaborat cu Institutul Național de Administrație, unde unul dintre modulele de formare se concentrează pe AI. Cum putem îmbunătăți serviciile publice fără să includem și înțelegerea direcției în care se îndreaptă tehnologia?”
Când vine vorba de dorința companiilor de a adopta digitalizarea și AI, Elisabeta Moraru observă un „entuziasm și interes” evident din reacția la trainingurile organizate de Google. Totuși, pentru o schimbare reală și transformarea unei organizații, inițiativa trebuie să vină de la C-Level, adică de la conducerea companiei.
„Mi-ar plăcea să asistăm la o evoluție mai pronunțată a discuțiilor la nivel de C-Level. Cred că există o anumită reticență și întrebări despre direcția în care ne îndreptăm și cum implementăm aceste tehnologii în cadrul companiilor. Acest aspect este crucial, deoarece AI, la fel ca zona digitală în general sau domeniul mobile în trecut, nu ar trebui să fie o preocupare exclusivă doar pentru departamentul IT. Am observat schimbări semnificative în structura organizatorică a companiilor odată cu apariția tehnologiilor mobile și cu adevărata digitalizare.”
Indiferent de dorința unei echipe sau a unui director de tehnologie de a fi pionieri în adoptarea noilor tehnologii, schimbările esențiale într-o companie se produc doar când inițiativa vine de la vârf, de la conducerea executivă. Provocarea constă în a convinge un CEO să fie receptiv la acest tip de transformare.
„Este vital ca C-Level să înțeleagă beneficiile tangibile ale adoptării AI, cum ar fi creșterea profitabilității și eficientizarea proceselor de lucru, care le permit să se concentreze pe aspecte mai creative și strategice, eliminând sarcinile repetitive. (…) Este esențial să avansezi în mod coordonat cu întreaga organizație, explicând fiecărui membru rolul și importanța acestei transformări.”
În plus față de promovarea educației pentru utilizarea AI, un alt obiectiv-cheie pentru Google România în 2024 este stimularea dezvoltării economice a sectorului de afaceri local, maximizând beneficiile instrumentelor Google pentru creșterea companiilor din România.
„Obiectivul nostru se axează pe sustenabilitatea și creșterea economică, subliniind că instrumentele noastre de marketing digital sunt eficiente atât timp cât ajută IMM‑urile să-și mărească vânzările și, ideal, să se extindă pe piețe externe. (…) Ne-am concentrat în ultimii ani pe educația antreprenorilor și pe oferirea de produse care să încurajeze exporturile companiilor românești. Anul acesta, intenționăm să continuăm să promovăm și să sprijinim acest aspect.”
Accelerarea digitalizării și evoluția tehnologiilor legate de inteligența artificială aduc atât beneficii, cât și provocări. Efectele negative se manifestă indiferent de nivelul de educație, deși educația poate atenua aceste efecte. Pentru 2024, una dintre prioritățile Google este abordarea și combaterea fenomenului de dezinformare.
Trăim într-o eră adesea descrisă ca „epoca post-adevăr”, iar România, Europa și alte regiuni se confruntă cu noi cicluri electorale într-un context în care tehnologia avansată este exploatată și de cei care produc știri false, dezinformare și propagandă.
Un exemplu relevant este creșterea fenomenului deepfake, o problemă cu care Google se confruntă chiar în cadrul platformei sale YouTube.
„Există tehnologii dezvoltate pentru identificarea deepfake-urilor, atât în imagini, cât și în audio, dar acestea necesită îmbunătățiri semnificative. Odată cu crearea unei tehnologii mai sofisticate, apar și cei care doresc să o utilizeze în alte scopuri. Un aspect esențial este că politicile legate de aceste produse sunt într-o continuă evoluție. (…) În timpul pandemiei, am dezvoltat peste 10.000 de noi politici, de exemplu; nu ne-am fi gândit vreodată la necesitatea unei politici despre 5G și vaccinuri.”
Platforme precum Google și YouTube au devenit actori centrali în economia globală a informației, provocând adesea controverse și dezbateri despre cum gestionează știrile false sau acuzațiile de „cenzură” când închid canale și conturi.
„Suntem foarte activi în această zonă. Anul trecut, când am început să publicăm rapoarte despre reclamele și canalele eliminate, a fost un șoc pentru mulți, deoarece nu realizau amploarea – vorbim despre milioane de reclame eliminate și canale suspendate datorită încălcării diverselor politici.”
În 2024, pe lângă educație și inteligența artificială, prioritățile Google România includ securitatea cibernetică și combaterea dezinformării.
„Lucrăm la mai multe proiecte educaționale simultan. Acum ne concentrăm și pe securitatea cibernetică, oferind un milion de dolari universităților pentru a dezvolta cursuri destinate studenților, nu neapărat doar celor din domeniul tehnic.”