După cinci ani la șefia celui mai mare birou local al European Investment Bank, cel de la București, Lara Tassan Zanin discută într-un mod sincer și inspirațional despre o țară aflată la intersecția dintre Est și Vest.
Este singurul articol din această ediție a revistei care vizează un lider expatriat. Un pic nedrept, poate, având în vedere numărul mare de femei expatriate aflate în poziție de top la companiile din România. Dar anvergura pe care Lara Tassan Zanin a avut-o în ultimii cinci ani asupra mediului de business local compensează din plin.
„În România se află cel mai mare birou din Europa. Inginerii și bancherii, ocupați fiind cu proiectele și investițiile în care sunt implicati, nu sunt foarte vizibili și pentru că, uneori, nu sunt printre cei mai buni vorbitori. Iar eu sunt și inginer, și bancher”, glumește Lara Tassan Zanin. Biroul local al grupului European Investment Bank (EIB) include un număr important de experți care oferă asistență tehnică autorităților române pentru pregătirea și implementarea proiectelor finanțate de Uniunea Europeană. În timpul celor mai bine de cinci ani de la începerea mandatului său, filiala locală a organizației internaționale, cunoscută mai ales în ceea ce privește relația sa cu domeniul sectorului public și cel financiar, a trecut printr-un adevărat rebranding. „De altfel, chiar și spațiile noastre pentru birouri din București au fost refăcute, după mai bine de 10 ani”, spune zâmbind cel mai vizibil dintre liderii pe care i-a avut grupul EIB în România.
„Personal, am avut zile cu câte opt-nouă întâlniri consecutive cu oficialități, cu oameni din business, antreprenori, finanțiști, cu organizații profesionale. Mereu sunt plăcut surprinsă că și după atâția ani tot descopăr oameni noi, cu performanțe deosebite, ceea ce înseamnă că există un potențial important care nu este încă fructificat”, spune Lara Tassan Zanin, care are un doctorat în inginerie aplicată la MIT, urmat de un executive MBA la London Business School. Înainte de a veni în România, la 1 septembrie 2018, a deschis și condus timp de trei ani primul birou EIB din capitala Turciei, Ankara. Anterior, gestionase de la Londra reprezentarea EIB în cadrul Comitetului executiv al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). S-a alăturat EIB în anul 2006 în calitate de inginer în domeniul transporturilor, fiind însărcinată cu evaluarea proiectelor rutiere și feroviare în mai multe țări din întreaga lume.
Înainte de EIB, Lara Tassan Zanin a fost implicată în cadrul Central European Initiative (CEI), o organizație regională care a sprijinit țările candidate din Europa Centrală și de Est în procesul de aderare la UE.
„Am plecat din Italia, unde m-am născut și am crescut, în urmă cu 15 ani, și am lucrat în multe țări și culturi diferite. Însă trebuie să recunosc că cel mai tare îmi e dor de România”, spune din biroul său actual din Luxemburg, unde s-a mutat în toamna acestui an și de unde continuă să coordoneze și activitatea din România până la venirea înlocuitorului său la începutul anului următor.
„Poate părea paradoxal, nu mi-a părut atât de rău când am plecat din Londra așa cum mi-a părut acum, după mutarea din România”, adaugă Lara Tassan Zanin, care cu precizia unui inginer supraspecializat în domeniul financiar descrie cu acuratețe imaginea societății și culturii românești așa cum a văzut-o în cei cinci ani de coordonare a biroului local al EIB.
„Fiind italiancă, știu și eu ce înseamnă un stil autoritar de conducere [noi îi spunem «il polso duro» (cu mână de fier – în limba italiană)] și înțeleg că au existat în trecutul României momente legate de aplicarea unui stil de conducere autoritar. Am constatat cu surprindere că, deși au trecut atâția ani de la căderea comunismului, cu al său stil de conducere autoritar, românii nu prea și-au îmbunătățit suficient relația cu autoritatea”, adaugă Lara Tassan Zanin, care zâmbește spunând celebra zicala românească „Când pisica nu-i acasă…”.
Ea subliniază nevoia unor modele viabile și vizibile în societate și vede aici fructificarea potențialul României de a reduce decalajul dintre Est și Vest, promovând un mediu de lucru mai incluziv și mai comunicativ. Recunoaște provocările cu care s-a confruntat din cauza unor diferențe culturale, în special în mediile de lucru care nu erau pregătite pentru un stil de conducere mai incluziv.
„Deși, în general, există mulți profesioniști foarte buni în rândul angajaților și mulți lideri care practică un stil participativ, bazat pe respect și empowerment, mă așteptam la mai multă implicare responsabilă din partea angajaților în momentul în care lipsește șeful sau consistență din partea șefului în aplicarea stilului participativ. Câteodată a fost surprinzător să văd atât de răspândită atitudinea potrivit căreia șeful este, de cele mai multe ori, inamicul angajaților și de aceea aceștia nu pot să se bucure niciodată de succesul său, nici măcar atunci când acesta susține complet echipa în anumite circumstanțe, iar succesul șefului aduce un bine nu doar pentru acesta, ci și pentru toți angajații.”
Lara Tassan Zanin remarcă totuși și excepții notabile. „Mediul hi-tech cred că este complet diferit. Fiind implicată în crearea comunității «Women in tech» în România, am văzut un leadership mult mai modern în această comunitate tech, unde predomină tinerii sub 35 de ani. Mai interesant este că situația este aplicabilă nu doar pentru București, ci și în multe alte orașe din țară.”
Domeniul tehnologiei a reprezentat una dintre cele mai importante surse de creștere pentru economia românească în ultimii ani, iar potențialul este departe de a fi atins, consideră reprezentanta EIB.
Ea aduce în discuție un alt subiect relevant: o diferență importantă față de Turcia, unde a condus, de asemenea, biroul local al EIB, este că Bucureștiul are standarde ale mediului de business și de lucru mult mai dezvoltate. „Numai că atunci când începeam să fac turneul celor șapte biserici (aluzie la vizitele și discuțiile necesare cu diferiți lideri politici, economici etc. pentru a putea implementa anumite măsuri, programe sau proiecte – n. red.), rezultatele erau complet inverse. În Turcia, ușile erau mult mai greu de deschis și ajungeam mult mai greu la anumiți stakeholderi, dar odată ce ne întâlneam și înțelegeau demersul nostru, lucrurile se rezolvau rapid. În România, după un prim tur al celor șapte biserici, trebuia, de cele mai multe ori, să le luăm încă o dată la rând, pentru că între timp se schimbau anumite circumstanțe și ceea ce era stabilit anterior nu prea se respecta”, spune Lara Tassan Zanin, ale cărei lecții în materie de leadership se extind dincolo de limitele stricte ale rolului ei. Ea încearcă mereu să servească drept ghid pentru cei care caută cu adevărat să aibă un impact important în domeniile lor, fructificând astfel potențialul creativ și inovativ al unei economii și societăți tinere, așa cum este cazul României.
Și când vine vorba de potențialul economic al României, lucrurile par clare. Oficialul EIB consideră că România trebuie să facă un salt cuantic în privința proiectelor care combat schimbările climatice și al celor care vizează o dezvoltare a unei economii sustenabile și reziliente.
Există o oportunitate istorică a României, în plus față de avantajul privind caracteristicile „tradiționale” precum dimensiunea țării și mărimea potențială a pieței, accesul la Marea Neagră și la resurse naturale și, nu în ultimul rând, agricultura, despre care Lara Tassan Zanin crede că poate fi unul dintre sectoarele-locomotivă ale României care să conducă paradigma tranziției, alături de „tranziția geamănă” – tranziția verde și digitală.
„Mare atenție, însă! Să nu uităm de problema demografică. Nicio economie nu poate compensa scăderea populației! Investițiile în capitalul uman sunt necesare pentru retenția și dezvoltarea susținută a forței de muncă calificate în România.”