Aflat anul acesta la cea de-a 10-a ediție, evenimentul Forbes CEE Forum a avut de-a lungul timpului invitați din rețeaua Forbes din toată lumea, oficiali de top din toate partidele politice și din administrație, dar și antreprenori de top, multinaționale și lideri de opinie.
Oare câte dintre declarații mai sunt de actualitate și care sunt cele care s-au perimat? Vă invităm să citiți mai jos cele mai importante declarații făcute în 2017:
Cele mai importante declarații făcute în 2017
Ciprian Lăduncă, ex-CFO și CSR Executive Metropolitan Life:
„Nivelul educației financiare este direct proporțional cu nivelul de dezvoltare al unei țări. Suntem unde suntem din punct de vedere economic, pentru că suntem pe ultimul loc la capitolul educație financiară în Uniunea Europeană. (…) România va fi într-o stare bună, când acești indicatori se vor îmbunătăți.”
Mircea Varga, ex-CFO Țiriac Grup:
„Da, statul s-ar putea restructura și îl putem conduce precum o companie. Pentru a putea fi condus precum o companie, statul român ar avea nevoie de o strategie foare bine gândită, cu câteva domenii bine gândite. Apoi, ar mai avea nevoie de manageri care să-l facă performant. Dacă ne uităm la cum sunt conduse companiile de stat, este departe de adevăr. (…) O restructurare a statului înseamnă o restructurare a clasei politice, iar acest lucru mi se pare imposibil.”
Mircea Turdean, director general Farmec:
„Exportăm brandul Gerovital în peste 40-50 de țări în Europa, Asia, Japonia, America, nu primim ajutoare de stat. Am avut dialog cu reprezentanți ai misiunilor economice, cum ne pot ajuta pentru promovarea brandurilor românești, prin crearea unor studii de piață, de exemplu. Fiecare dintre ei mi-au spus că nu au timp, trebuie să se ocupe cu delegația oamenilor politici. (…) Tot ceea ce facem și am făcut în ultimii zeci de ani a fost făcut prin eforturile salariaților noștri, cu ajutorul departamentelor noastre, munca noastră este cea care ne-a adus în momentul în care suntem.”
Christian Rodseth, ex-Managing Director Janssen România:
„O populație sănătoasă este una productivă; toți știm ce înseamnă să fim bolnavi. Vorbim despre organizare, despre faptul că oamenii sunt importanți, despre inovație. (…) Visul colegilor mei este să vedem că românii au asigurare la nivelul standardelor europene. Vestea rea este că avem un drum lung, dar vestea bună este că avem oportunități semnificative în această țară.”
Rudolf Vizental, ex-CEO CIT Resources, parte a CITR Group:
„Cea mai mare greșeală pe care putem să o facem este să ne oprim la studiul macro, care arată foarte bine. La nivel micro, lucrurile arată altceva. 1% din companiile din România generează peste 60% din cifra de afaceri cumulată. Este un dezechilibru și arată dificultatea în care se află celelalte 99% de companii.”
Citește aici cele mai importante declarații făcute de-a lungul anilor la Forbes CEE Forum
Christian Von Albrichsfeld, General Manager Continental România:
„Piața muncii din România este o provocare. (…) Avem nevoie de școli profesionale, de creșterea numărului de maiștri. (…) Trebuie să vedem digitalizarea ca pe o oportunitate, nu ca pe o amenințare. (…) Trebuie să avem o inițiativă națională, ceva care să ne ajute să avem mai mulți studenți, să avem mai multe structuri, big data management, care să lucreze pe diferite paliere.”
Adrian Vasilescu, consultant de strategie Banca Națională a României:
„Ce model de dezvoltare durabilă i se potrivește astăzi României? Pentru că economia este numai nucleul unei celule de dezvoltare. Dacă vrem să avem o perspectivă mai largă, atunci i se potrivește mai bine dezvoltarea durabilă. Și, este nevoie de un model, pentru că fără model nu putem merge mai departe.”
Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova, președinte Fribourg Capital:
„Una dintre cele mai mari schimbări este revoluția digitală. Sperie multă lume. (…) A doua mare provocare este demografia. (…) Al treilea risc sunt politicienii. Poate sunt subiectiv. (…) Dar, în ultimii 20 de ani, politica s-a degradat, ceea ce se vede astăzi nu doar în țările emergente. ”
Iulian Stanciu, președinte executiv eMAG:
“Salariul este important, așa cum prețul pentru consumatori este important; nu va exista un client care să spună că vrea un preț mai mare, nu va exista angajat care să spună că vrea un salariu mai mic. Oamenii au nevoie de trei lucruri: sens (de ce fac lucrul respectiv), impact (de ce scriu linii de cod, ce produc acele linii de cod?), și perspectivă, pe care am reușit s-o rezolv construind un plan pe termen lung și arătându-le ce vom construi împreună.”
Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț Româno – Germane
„Avem România și Românica. România se află la adolescență. Precum corpul unui adolescent, există o parte care crede că „merge și așa”, și o altă parte care crede că în România poate fi foarte bine, că se dezvoltă. Mai avem momente în care dăm înapoi, dar vom câștiga. Această Românie care crede că va fi foarte bine va câștiga.”
Cătălin-Dumitru Samara, ex-Director Operațional Hypermarket pentru Carrefour România
“În 2013 am participat la nişte cursuri de formare în SUA ale companiei Carrefour, după care m-am întors în ţară şi am auzit de o companie –Instacart. Bringo s-a inspirat oarecum după acest model.”
Andre Vivan Da Silva, ex-General Manager GSK România:
“Rolul nostru de lideri este să înțelegem strategia, să conducem organizația către acel obiectiv. (…) Rolul nostru este de a seta direcții, de a ne asigura că esența organizației este stabilită, că avem abilitatea și capacitatea să înțelegem de ce facem acest lucru. Întrebarea mare este de ce facem ceea ce facem?”
Corneliu Bodea, CEO Adrem:
“Există o carte numită “Liderii mănâncă ultimii”. Ei bine, aceasta este una din diferenţele dintre lider şi manager. Liderilor le pasă în primul rând de oameni, pe când managerii sunt orientaţi spre procese. Liderii au ca principală preocupare oamenii. Dar există manageri care sunt şi lideri.”
Dan Isai, fondator și CEO Salad Box:
„A trebuit să devin lider foarte repede, n-am avut ce face, a fost o presiune pentru mine, dar și o provocare de a fi înaintea timpului meu. Nu am avut șansa, cum ziceau părinții, pentru “toate la timpul lor”. A trebuit să mă dezvolt mult mai repede decât era mersul normal, să investesc mult mai repede în oamenii de lângă mine, altfel nu aveam cum să fac dezvoltare și scalare.”
Ana Maria Mihăescu, ex-director regional IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale:
„Antreprenorul român se definește printr-o creativitate mai mare decât a celorlalți. Dar a trecut prin crize mai profunde. Prețul l-au plătit antrereprenorii. De aceea productivitatea este mai redusă. Dacă v-ați uitat la ce ajutoare au avut antreprenorii din alte țări, veți vedea că antreprenorul român a ieșit bine din criză.”
Mark Hilton, ex-CEO Sphera Franchise Group
„Fiul meu cel mare este un millennial, are 22 de ani. A început să lucreze, și încă din a doua zi m-a sunat să se plângă de ceva, mi-a zis că vrea să vorbească cu directorul de HR. Ziua următoare mi-a spus că în companie e minunat pentru că le oferă trei zile în care pot face opere de caritate, iar apoi mi-a spus că poate pleca mai devreme de la muncă vinerea pentru a se bucura de weekend. (…) Tinerii au așteptări mai mari, se așteaptă la comunicare, au nevoie de motive și explicații, vor provocări, vor să lucreze într-un business care să își asume ceva și să aibă un echilibru între viața personală și carieră.”
Teofil Mureșan, președintele Consiliului de Administrație grupul Electrogrup
„Companiile românești și echipele din campionatul intern de fotbal se aseamănă. Pentru a câștiga, au nevoie de piețe mari. (…) Prima provocare pentru antreprenorul român este să înțeleagă că va juca în alt teren. Este un mediu competitiv puternic, există tradiție, dar avem nevoie să înțelegem piețele. (…) Pentru a juca în Liga Campionilor noi, proprietarii români, trebuie să realizăm că nu putem să o facem fără o echipă de profesioniști. Sau să ne educăm singuri.”
Florin Pogonaru, președinte Asociația Oamenilor de Afaceri din România:
„Un mare președinte de bancă mi-au spus că: «Este ceva ce nu înțeleg la voi. S-au pus taxe pentru bănci și în Polonia, Ungaria și Cehia, precum și naționalizarea fondului de pensii, dar s-a făcut cu discreție, nu agresiv. Ni s-a sugerat că statul are nevoie de acei bani.» (…) La noi, avem de-a face cu o agresivitate a mediului politic. Sunt lucruri prin care vor să îi împingă pe ceilalți în defensivă și se vând bine politic.”