Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Exclusiv |
|

Livetext de la #ForbesCEEForum 2016. Ziua I

Astăzi începe Forbes CEE Forum, eveniment care reunește oameni de business de top din România, redactori șefi Forbes din țările CEE, precum și ambasadori și autorități. Temele principale din acest an sunt: creșterea, inovația și investițiile. De asemenea, vor fi abordate teme din sectoarele de business precum: banking, piața de capital, energie, agricultură, consumer markets, antreprenoriat, healthcare, tehnologie și educație.   
Web_Forbes_CEE_Forum_2016_14.09

În prima zi a CEE Forum 2016, dezbaterile vor fi structurate pe trei paneluri:

1 PERSPECTIVA DE ANSAMBLU: Leadership în vremuri tulburi cauzate de dezvoltările economice și geopolitice globale;

2 ECONOMIA ESTE CHEIA: Adaptarea la o nouă paradigmă;

3 LUPTA PENTRU CAPITAL: Surse alternative de finanțare.

Iată principalele declarații:

Claudiu Cercel, director General Adjunct BRD: „Când vorbim de BRD, vorbim în primul rând de o bancă românească, care se întamplă să aibă un acționar străin. Au fost momente de criză, au fost oportunități pentru alte bănci care au început să crească de la o bază mai mică. O creștere în țară este benefică pentru toată lumea. Trebuie să avem totuși și răbdare un pic. O criză financiară de genul celei care a fost are repercursiuni.”

 

Doru Lionăchescu, președinte BT, Capital Partners: „Mi se pare că este foarte important ca și în domeniul financiar, să nu mai încercam să reinventăm roata. Eu am mai spus în ultimele șase luni, părerea mea este că ieșirea cu o tranzacție în restul Europei este o chestiune de timp. Cred că avem puterea și capacitatea de a ieși în străinătate. În Moldova suntem deja prezenți, în Italia avem un grup de sucursale care deservesc cu prioritate diaspora românească. Eu sunt adeptul de a gusta pas cu pas, pentru ca nu cumva să facem indigestie.”

 

Robert Redeleanu, CEO UPC România & Ungaria:

„O lecție ar fi legată de implicarea pe care ar trebui să o ai în dialogul cu autoritățile. Asta face diferența. Așa am reușit să ajungem la soluții și concluzii.”

„Serviciile sunt comparabile cu Europa de est sau vest, chiar au fost inovații aduse aici în premieră, însă prețul e diferit, adică doar 25-30% din cât plătește un german, de exemplu. Dar acest lucru nu ne-a oprit să investim în continuare.”

„Pentru a continua investițiile, este important să nu avem surprize fiscale. Predictibilitatea este foarte importantă pentru a crește investițiile în România.”

 

Ionuț Simion, președintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), Country Manager PWC România:

„Cel mai rău scenariu pentru România – să se piardă tot ce s-a obținut până acum. Să nu avem un guvern cu continuitate ca până acum. Altfel, s-a creat pe piață o mișcare care permite României să treacă la o etapă superioară.

Despre digitalizarea învățământului se vorbește foarte mult. Vorbim de generația nouă. Vă spun că dacă România are o problemă mare, aceea este constanța în abordare. Avem strategii, o reformă în eternă schimbare, iar tinerele generații nu știu ce trebuie să facă când termină studiile. În acest fel i-am adus cu aceste schimbări. România cheltuie puțin pentru învățământ, 4,25% PIB în 2014, iar acum sub 3%.”

 

Dragoș Anastasiu, Președinte AHK/CEO Eurolines: „Am trăit în ultimii trei ani o experiență, Coaliția pentru Dezvoltarea României, de unde trebuiau să iasă cât mai multe idei pentru guvernele României. A fost cea mai bună experiență. Fiind foarte apropiat de Germania, am trăit 15 ani acolo, îmi dau seama că această combinție este, de fapt, cheia succesului. Am fost de curând în vizită în Germania cu Premierul să vorbim cu firmele să investească în România. Am fost surprins să văd că România este pe primul loc printre țările în care vor să investească.

Diaspora este o comoară, iar creierele exportate gratis vrem să le aducem înapoi prin proiectul Repatriot. Potențialul este senzațional în Diaspora și le spunem tuturor că România se schimbă. Acum, condițiile sunt mai bune, și chiar dacă corupția nu este eradicată, măcar se întâmplă lucruri. Trebuie să ieșim din zona de confort și să facem lucruri să se întâmple.”

 

Mișu Negrițoiu, Președintele Autorității de supraveghere financiară (ASF): 

„Confirm că pensiile private sunt un sistem stabil, riscurile sunt acoperite, însă sunt și noutăți. Pensiile ocupaționale – sistemul de pensii în Europa este cel mai nealiniat. Sunt importante pentru România pentru că sunt cinci milioane de români afară. Când mergi înt-o țară străină trebuie să știi ce sistem de pensii există. Pensiile de lifecycle – investiții și asumare de riscuri. Nu este încă pentru noi, nu avem o piață în dezvoltare încă;

Avem trei probleme: emitenții, infrastructura și costurile de tranzacționare pentru că suntem o țară mică încă. Emitenții încercăm să-i stimulăm. Autoritățile ar putea genera noi emitenți cu capital de stat. La capitolul infrastructură sunt trei instituții care au probleme. Unele au rămas în urmă, altele nu au fost deloc, iar altele sunt în zona incipientă. Prima, Depozitarul Central – se muncește mult, am făcut o evaluare și vedem cum vom rezolva riscurile acolo. La Contrapartea Centrală nu avem piață de derivate nici aici. Vom aloca niște bani inclusiv din excedentul reformelor din ASF, un parteneriat public-privat. Vom veni curând cu o inițiativă prin Ministerul de Finanțe să alocăm niște bani. ”

 

Ion Ghizdeanu, Președinte, Comisia Națională de Prognoză: ”Dinamica investițiilor a fost peste 10% în acest an. Creșterea cea mai mare a fost în investițiile private. De două luni, nu mai importăm pentru consum, care a crescut. Pe termen mediu, toate calculele conduc la pragul de 4%”.

”Prinicipalul motor de creștere pentru țara noastră va fi reprezentat de activitățile tradiționale, turism și agricultură. Sperăm și ca urmare a facilităților acordate de Guvern să vină cercetarea lângă IT. Sustenabilitatea va fi asigurată prin cercetare și inovare.

Cât despre vulnerabilități, aș vrea să vorbesc despre cea mai dificilă de eliminat. Și înainte de intregrare, și după, avem un comerț prea concentrat. Avem 75 % pe zona euro. Orice se întâmplă  pe o astfel de piață, această concentrare a relațiilor comerciale este una din vulnerabilitate. Avem foarte puțin export și foarte puține relații comerciale extra UE. Un impediment este reprezentat de infrastructură. Nu este un element care să se rezolve prea rapid”.

 

Ion Sturza, fost Prim-Ministru al Republicii Moldova și antreprenor: ”Moldova a rămas ultima redută a parteneriatului estic, în mare măsură inițiat de țările baltice pentru a crea o cortină de fier. Din sondaje, pare că vor câștiga favoriții Kremlinului.

Cât despre unirea noastră cu România, rămâne o lozincă, folosită doar în campaniile electorale. Având în vedere că acum crește în România acest sentiment național, pe care alții îl numesc naționalist. Din când în când mai auzi asta la evenimentele culturale, din gurile cetelor de tineri care umblă încoace și încolo.

Ce le-ați spune antreprenorilor români care vor să-și ducă afacerile în Republica Moldova?

Dacă știți numărul de telefon corect cred că este sigură. Trebie să încercăm să fim pozitivi. Vorbim despre o piață de 2,6 milioane de locuitori, care azi sunt în Republica Moldova. Chișinăul nu pare un oraș depresiv. Este o piața care nu poate să fie desconsiderată, dar nu trebuie uitat faptul că nu este UE.

Ce perspective de business aveți, din punct de vedere antreprenorial?

Rămânem foarte optimiști, am ascultat cu foarte multă atenție speech-ul politic și macroeconomic al domnului guvernator. Ne pune pe gânduri această dezvoltare puțin nesustenabilă, care îmi aduce aminte de 2007-2008, când economia duduia. Ne pune foarte multe semne de întrebare forța de muncă și calificată: IT, digital. Avantajul este (al românilor din țară) că noi putem să ne gândim puțin mai global. Tehnologiile ne permit să fim locali și să acționăm global. Ne gândim la extensii pe piețe alternative cu Liberty Technology Park de la Cluj. Succesul este multiculuralismul, de a aduce talente din toată lumea. Se vorbesc 26 de limbi străine la Liberty, iar Clujul este un loc perfect pentru planurile noastre.

 

Mihael Zupančič, Ambasadorul Sloveniei în România: ”Ne confruntăm cu o criză, am avut Brexit-ul. Nu mai este parte a summit-ului cum s-a întâmplat în Bratislava. Ne confruntăm cu o lipsă de încredere între statele membre chiar dacă împărtășim aceleași valori. Ne confruntăm cu crize noi, crize financiare cum am avut acum câțiva ani și care  continuă pentru unele țări. Slovenia se confruntă cu o criză a migrației. 15.000 de imigranți în fiecare zi. Este o graniță uriașă pentru Slovenia. Ca o consecință a acestei crize, avem multe divizii, o împărțire între cei care au beneficii euro și cei care nu le au, cei de la periferie. Vedem o scindare în cadrul societății. Ne confrutăm cu o problemă mare atunci când avem o problemă în cadrul societății. Nu am avut grijă în ultimii ani de cetățenii UE, am uitat de oamenii care merg la muncă în fiecare zi, care luptă să-și plătească facturile. UE este ca o căsătorie, este un contract în care îți asumi tot, totul se face împreună. Nu poți să iei doar o parte. Am rămas 27 astăzi, din nefericire, și aceste 27 de țări trebuie să se facă auzite. Anul acesta va trebuie să câștigăm încrederea între statele membre, trebuie să respectăm cetățenii noștri. Nu este vorba doar despre creșterea economică, trebuie să oferim o creștere economică de calitate. Trebuie să ne axăm pe tineri. Bratislava este un punct de plecare bun după ce ne-am confruntat cu această diviziune din ultimele luni. Economia este pe departe printre priorități, dar cel puțin este acolo. Trebuie să ne concentrăm și pe o calitate a vieții mai bune”.

 

Mile Vasić, Ambasadorul Bosniei și Herțegovinei în România: ”Înainte de a adera la diplomație am predat în cadrul universității și mă simt ca acasă. Pentru a menționa pe scurt problemele globale: economia globală intră într-o nouă perioadă de accelerare. Direcțiile impuse de către globalizare sau de către relațiile internaționale afectează îmbunătățirea noilor poziții competitive. Fără a nega importanța sau inițiativele politice și economice istorice sau cele individuale, în momentul în care au intrat în tranziție. Astăzi, trebuie să vedem cum țările mai puțin dezvoltate pot deveni egale. Cum putem gestiona probema de resurse sărăcăcioase? La începutul perioadei de tranziție în anii‘80-’90, țările foste socialiste s-au confruntat cu pragul de globalizare. Globalizarea economică a devenit caracteristica principală a capitalismului. În acest context, țările din tranziție s-au confruntat cu un impact dificil, cu procesul extern al globalizării și cu procesul intern al tranziției. Am ajuns la concluzia că majoritatea țărilor din tranziție s-au confruntat cu aceeași problemă: rata șomajului ridicată sau rate scăzute ale antreprenoriatului. Prin introducerea economiei de piață în majoritatea economiilor, nu s-au obținut rezultatele așteptate.

Sunt numeroși factori care afectează antreprenoriatul din țările în tranziție, pot fi împărțiți în trei sectoare. Țările în tranziție se pot confrunta cu un efect negativ din punct de vedere cultural. Este clar că valorile birocratice, deci sectorul administrativ, trebuie să sprijine sectorul antreprenorial.

Caracteristicile antreprenorilor, nivelul de educație, mediul macroeconomic au fost identificate ca factori de schimb în acest mediu. Oricum, să faci afaceri astăzi arată că avantajele anumitor țări nu sunt suficiente pentru a atinge un nivel de trai ridicat. Efortul depus nu ajunge întotdeauna la un succes. Conform statisticilor din secolul XXI, se formulează faptul că economia europeană trebuie să fie inteligentă. Încă nu am atins nivelul de creștere pentru a genera locuri de muncă. Succesul ecnomiei depinde de succesul individual sau al companiilor și este exprimat ca un indicator de competitivitate național. Europa are nevoie de antreprenori pentru a crește și pentru a crea mai multe locuri de muncă. Scopul nostru comun – să creăm potențial antreprenorial. Trebuie să furnizăm educație antreprenorială, să creăm generații de antreprenorii, să oferim sprijin în diferitele perioadele de criză, să aibă acces la finanțarel, la piețe, să încurajăm femeile antreprenor și să luptăm împotriva corupției care ucide economia din jur”.

 

Jan Gabor, Ambasadorul Solvaciei în România: ”Câteva impresii despre euro și Slovacia și ceea ce contează pentru noi. Fiecare generație este convisă că timpurile în care trăiește sunt timpurile cele mai dramatice. De ce trebuie să fim noi o excepție?! Suntem oameni, încercăm să atingem anumite obiective, le atingem și, după ce pierdem, ne dăm seama care sunt adevărate valori umane. Avem în față un proiect de pace pentru că generația noastră trăiește în pace. Dacă ne uităm la hartă, Slovacia este într-o zonă de conflicte, ne-am integram în UE și nu vedem alt viitor decât să fim parte din UE. Datorită schimbărilor demografice din Europa Centrală, ne-a dezvoltat potențialul maxim al oamenilor noștri care au fost mereu acolo. Acum suntem responsabili pentru propriul nostru destin și este echitabil. Am reușit să ne integram 100% în zona euro. Slovacia exportă 80% din ceea ce produce și nu putem concepe prețul nostru decât în euro. Povestea de succes a Slovaciei se datorează poveștii de succes a UE.

Europa este puternică, noi credem în Europa. Europa a devenit victima propriului succes. De ce au venit aici cei mai mulți imigranți, tocmai pentru că Europa este o poveste de succes. Noi ne-am menținut etica sănătoasă pentru că am avut regimuri totalitare comuniste. Știm foarte bine unde este nordul. Iată de ce am văzut acele crize, am decis să avem acest summit, care a avut loc în Bratislava. Una dintre succesele economiei țării noastre constă în industria de automobile. Anul trecut am produs peste un milion de mașini. O altă dovadă a condiției sănătoase sunt banii pe care îi împrumutăm pe piețele străine. Avem o relație foarte bună, bazată pe radăcini și istorie, dar și relații economice foarte bune.

 

 

Marcin Bartlomiej Wilczek, Ambasadorul Poloniei în România: ”Suntem martorii sfârșitului summitului de la Bratislava din Slovacia, dar când ne uităm la comunicat veți vedea că economia este subiectul principal. Recent, provocările economice au fost înlocuite de probleme legate de imigrație și terorism în 2016. Ne-am confruntat cu Brexit-ul, care va fi o provcare nu doar eco-politică, ci și economică, și nu putem evalua consecințele pe termen lung. Negocierile pentru brexit încă nu au început și, în același timp, vedem diferențe între statele membre. Multe nu au revenit la nivelul de dezvoltare economică din 2008. Avem o rată mare de șomaj care este îngrijorătoare, structura șomajului este îngrijorătoare. Care sunt soluțiile? E greu de răspuns și încă nu avem un răspuns. Credem că întregirea pieței economice este importantă.

În Polonia, guvernul lucrează la o strategie pentru o creștere responsabilă. Care sunt pilonii acestui program care sperăm că va fi acceptat și implementat până la sfârșitul acestui an? Vrem un randament industrial mai mare al economiei noastre, astfel încât ponderea în PIB să crească.

În al doilea rând, dezvoltarea în inovații să crească. Stimulentele nu vor fi suficiente dacă nu ne concentrăm pe inovație. Al treilea pilon este capitalul pentru dezvoltare. Trebuie să investim în afară, nu doar să exportăm și să producem, ci să-i urmămm pe cei care sunt mai puternici, care au o economie care se dezvoltă de decenii bune.

Un alt pilon, este dezvoltarea socială și economică. Trebuie să scădem rata de risc a sărăciei. Numai astfel vom putea să fim competitivi, să ne dezvoltăm mai rapid și să ne dezvoltăm egal și să încercăm să acoperim discrepanțele care ne despart de țările mai îndepărtate”.

 

Liviu Dragnea, Președinte PSD: „Bursa de la București, din punctul nostru de vedere, poate deveni un punct de reper în cadrul Uniunii Europene. Ne dorim ca în 10-15 ani, dacă se va continua ritmul de creștere de acum, România să devină în primele 9-10 din UE. Așa cum spunea și domnul guvernator, ritmul de creștere trebuie să crească pentru că este esențial în acest progres. Un alt aspect la care aș vrea să mă refer astăzi este acela că mă îngrijorează mult relația total nefirească a ANAF-ului cu toate instituțiile statului. Din păcate, ANAF crede că toate firmele au ceva de ascuns.  În 2020 poate fi un reper pe care România să și-l stabilească pentru ca economia românească să aibă una dintre cele mai mari creșteri. Din păcate, România nu s-a dezvoltat în ultimii 26 de ani din cauza corupției și a populismului. România a avut o lipsă în toți acești ani: lipsa de strategie. Cu privire la deficitele bugetare, noi vom adopta deficitele de tip POD. România nu se poate dezvolta cu un deficit bugetar mai mic de 2% pe o perioadă medie.  Din discuțiile pe care le-am avut în ultima perioadă cu oameni din mediul de afaceri, intenționăm să dezvoltăm un mod prin care firmele să aplice direct”.

 

Manuel Costescu, Secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei: „Am plecat din România în 1995 pentru a studia în străinătate și pentru a deveni bancher. Revenind la ce s-a construit, această platformă online pe care am dezvoltat-o a devenit o umbrelă pentru unele sectoare. În industria IT, vedem acum un cluster în cele mai mari orașe ale țării. Am creat un ghid de investiții astfel încât investitorii să poată găsi în mod succint toate lucrurile de care au nevoie ca să investească. Am creat un ghid de investiții astfel încât investitorii să poată găsi în mod succint toate lucrurile de care au nevoie ca să investească. Ideea noastră pe viitor este următoarea: trebuie ca toate orașele să înceapă să se promoveze, să existe un format prin care instituțiile care există la nivel de consiliu județean etc. să înceapă să promoveze eficient celelalte regiuni. Am început deja să discutăm cu parcurile industriale și am început să avem un dialog cu ei pentru a-i putea promova. S-a ajuns ca România să aibă acum, din 2008, cel mai mare număr de angajați, după investițiile străine care au avut loc.

 

Mugur Isărescu, Guvernator Banca Națională a României: „Economia mondială continuă să performeze sub așteptări, preocupare pe care o găsesc legitimă. Contează cât de repede crești, dar nu este lipsit de importanță nici cum crești. România a înregistrat progrese importante în ceea ce privește scăderea deficitului. Consemăm o creștere economică de 3,4% în ultimii trei ani, creștere care poate părea nu suficient de bună, sau de rapidă, dar care a depășit multe alte creșteri economice. În ceea ce privește stabilitatea prețurilor, inflația din țara noastră este la momentul actual scăzută. Aceasta va reveni în teritoriu pozitiv. În ceea ce privește stabilitatea financiară, ne aflăm în cele mai bune poziții macroeconomice din trecutul post-comunist al României. Trebuie să ne preocupe înainte de toate stimularea macroeconomică. Nu mai puțin important este rolul fondurilor europene. S-a vorbit în repetate rânduri despre creșterea ritmului de absorbție a fondurilor europene ca fiind o prioritate națională. Misiunea politicilor mcroeconomice este aceea de a păstra echilibrele restaurate cu mult efort, reformele fiind create pentru a păstra rezistența la șocuri. Reformele includ dezvoltarea unor infrastructuri de calitate și multe altele. Începând cu anul 2000, România a înregistrat o evoluție favorabilă în ceea ce privește investițiile străine.

 

Latchezar Bogdanov, Partener Forbes Bulgaria: „Lucrez într-o companie de cercetare în Sofia, am fost partener cu Forbes Bulgaria încă de la început, scriu pentru Forbes în fiecare lună. Voi vorbi puțin despre confruntările regiunii. Regiunea are o îmbunătățire, nu doar Polonia, dar și celalalte țări din regiune. Aceasta s-a bazat pe export, se poate remarca o creștere în sectorul de producție, putem vedea o creștere de 60% în acest sector. Comerțul este și el foarte important pentru noi, mai multe țări din regiune exportă mai mult chiar decât Germania, care este mașina de export a Europei. Am creat mii de locuri de muncă în IT, în outsourcing”.

 

Janusz Piechocinski, Președintele Camerei de Comerț Polono-Asiatice, fost prim-ministru adjunct și ministru al Economiei, Polonia: „Nu demult, o persoană foarte importantă a spus că este sfârșitul istoriei și că tot ce se putea întâmpla, s-a petrecut deja. Ce ar trebui sa facem când prețul petrolului a scăzut, vedem o criză, dacă vedem o încetinire în economie, ce ar trebui să facem dacă putem vedea Europa într-o criză a emigrației? Acestea sunt întrebările nu doar pentru liderii europeni, dar și pentru manageri, și pentru lideri, și pentru cetățenii UE. Chiar dacă Polonia este un lider din punct de vedere al creșterii economice, ducem lipsă de investiții, de capital, încă avem nevoie să modernizăm acele sectoare din zonele energetice, să construim economia de mâine și să internalizăm relațiile. România, ca și Polonia, nu au destul de multe companii străine. Sunt în jur de 600 de companii cu capital polonez în România și în jur de 50 cu capital românesc în Polonia. Întrebarea mea este de ce nu sunt mai multe companii străine? Ar trebui să facem exact lucrurile pe care le-au făcut țările care sunt înaintea noastră, atât noi, polonezii, cât și românii. Mai repede, mai ieftin și mai bine, fără greșeli. Vor fi noi investiții cu capital polonez în România, de aceea vă rog să colaborați cu camera de comerț româno-poloneză.

 

Rafi Rosenfeld, Publisher Forbes Israel: „Sunt foarte emoționat și recunoscător colegului meu de la Forbes România care m-a invitat la această conferință deoarece m-am născut în această țară și mi-am petrecut copilăria timpurie aici. Este a doua mea casă. Principalele procesoare de la Intel au fost proiectate în Israel. Israel este privită ca prima țară din lume care vine cu start-up-uri, fiind a doua Silicon Valley. Dar nu totul este roz în țara noastră. Mule companii din Israel și din toată lumea vin în Israel doar ca să facă parte din centrele de cercetare și de dezvoltare. Start-up nation, o carte scrisă de un israelian și de alți doi imigranți, vă poate detalia fenomenul din Israel. Ca să fii adaptat acestei misiuni ai nevoie de leadership, gândire strategică, inteligență emoțională, un set de abilități care nu se învață la școală.

 

Maija Golubovica, Redactor Analist Forbes Polonia: „Este o plăcere să fiu aici pentru a treia oară. Trebuie să gândim ca cetățeni globali, nu doar ca cetățeni ai țărilor noastre. Dacă ne uităm la date, nu suntem atât de mici, dacă ne uităm la PIB, depășim chiar și România. Dacă ne uităm doar la investițiile directe, Letonia, Estonia și Lituania conduc. Iar în cazul investițiilor pe cap de locuitor, Estonia conduce dintre cele trei state. Avem șomaj zero în cazul Letoniei, iar în Estonia probabil că veți câștiga de două ori mai mult decât o faceți aici în România. Posibilitățile din Letonia ar trebui să aibă o perspectivă globală. Letonia este fruntașă în ceea ce privește fintech-ul global, avem o economie și o infrastructură puternice, știm ce să facem cu banii. Suntem puternci în creditare online, aceste afaceri au pornit în Letonia acum mai mulți ani.

 

Michal Broniatowski, Redactor-Șef Forbes Polonia: „Fiind un copil-minune al sistemului post-comunist și venind din Polonia, pot fi un mare optimist pentru că există predicții că Polonia în 2030 să fie la nivelul Canadei. Mi-aș dori să fie așa, dar mai sunt unele probleme cum ar fi populismul. Fostul nostru prim-ministru a căzut pradă acestui val. Polonia este una dintre puținele țări din lume care au creștere fără nicio frână în ultimii 25 de ani, o creștere care acum încetinește și este posibil ca acum să avem probleme serioase. Vorbind despre nație, aș vrea să spun câteva cuvinte despre Ucraina, vecinul nostru și vecinul dvs. Există războaie din partea vecinului Rusia. Deși există entuziasmul societății pentru a adera la Europa, Ucraina face reforme frecvent și la scară largă, dar încă nu primește destule investiții din partea lumii, pentru că tuturor le este teamă de corupție, de instabilitate.”

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii