Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Exclusiv |
|

Forbes IMM: despre și pentru IMM-uri, antreprenoriat feminin și metode de finanțare

La nivel european IMM-urile reprezintă un factor cheie pentru creșterea economică, inovare, ocuparea forței de muncă și integrare socială, trăsăturile esențiale ale IMM-urilor fiind flexibilitatea și adaptabilitatea.
Web_IMM-Conference-Forbes_20161

Principalele oportunităţi în afaceri menționate pentru anul 2016 ale întreprinderilor mici şi mijlocii au fost asimilarea de noi produse (52,19%), urmată de creşterea cererii pe piaţa internă (49,36%), intrarea pe noi pieţe (49,18%), realizarea unui parteneriat de afaceri (46,81%) sau utilizarea de noi tehnologii (38,41%).

Controalele excesive (44,98%) și corupția (45,16%), dar mai alesfiscalitatea excesivă (54,74%) și birocrația (61,41%) sunt dificultățile cu care se confruntă frecvent IMM-urile.

81,66% dintre IMM-uri nu intenționează să acceseze fondurile structurale într-o perioadă viitoare.

(sursa datelor: raportul de cercetare Carta Albă a IMM-urilor din România 2016, ediţia a XIV-a, editată de CNIPMMR)

Discuțiie vor fi structurate în două paneluri:

În deschidere va vorbi Sorana Baciu, Secretar de stat în Ministerul Economiei

Primul panel va aborda metode de finanțare pentru IMM-uri

În al doilea panel, reprezentanții IMM-urilor vor vorbi despre experiențele lor

Problemă ridicată din public: primim foarte greu banii în urma lucrului cu statul.

Mircea Căpățînă, Co-Founder & Biz Dev Manager, SmartBill: „Problema încasării banilor nu numai de la stat, este un elefant mai mic printre problemele IMM-urilor. Lumea consideră că este normal să plătești la 90 de zile IMM-urile. Pentru mine, este foarte grav.”

Radu Savopol, Fondator, 5 to go: „Avem 31 locații, 6 în țară. Anul trecut am semnat 15 contracte de franciză. Taxele la stat pentru noi sunt foarte mari, ținând cont de veniturile pe care le înregistrăm și de diferența de spațiu. Pentru un spațiu de 10 mp plătim 3.000 de lei, pentru o locație de 300 de mp, la fel. Nu este echitabil. Anul acesta s-au înființat 15 SRL-uri, oamenii au încredere, vin în antreprenoriat, dar când vine vorba de plata impozitelor, nu mai este bine.

Noi vrem să ieșim pe piața din Polonia anul viitor. Dar nouă, de exemplu, nu ne stă capul la asta, pentru că sunt atâtea probleme pe plan local.

Pentru noi, colaborarea cu BT, Bucureștiul întreprinzător, a fost o gură mare de oxigen. Sunt singurii care finanțează în România acest tip de afaceri.

Banca trebuie să fie prietenul tău, să ieși cu el la cafea și să te întrebe cum îți merge.”

Mircea Căpățînă, Co-Founder & Biz Dev Manager, SmartBill: „Nu vreau să contrazic ce s-a spus, dar, legat de business și relația cu statul, nu am respect față de stat, nu am primit ajutor niciodată de la ei. Succesul unui business stă în execuție, în a avea clienți. Un business care stă la mâna statului este vai și amar.

De ce aș avea încredere în stat? Cel mai bun lucru este să nu stea în calea noastră. Eu mă gândesc cum să fac business-ul mai bun. Nu sunt dintre cei care vor să plece din țară, dar problema cea mai mare la noi este mentalitatea de învinși.”

Ionuț Munteanu, Managing Partner & Trainer, Web Digital: „Aș vorbi despre deblocarea la un anumit moment a IMM-urilor. În ultimii 5 ani, noi servim clienți cu business-uri mici și mijlocii. Le oferim consultanță. Mă interesează tipul de finanțare pentru afacerile foarte mici, și aici întreb și băncile, ce fac atunci când banca nu-mi dă linia de credit pentru că nu are încredere în mine? Pentru că se discută despre finanțarea de la un moment încolo, dar până acolo?

Cum schimbăm paradigma, vreau să vă explic. Kaizen – acest concept încercăm să-l aplicăm în firmă, să automatizăm procesele, eliminând robotizarea. Deși colegii credeau că nu vor mai avea ce să facă, ei au acum mai multă creativitate, deci pentru companie, crește productivitatea.

Cum am folosit tehnologia? Noi facem zona de achiziții media în online pentru cei 100 de clienți din portofoliu.

Avem un sistem în care vedem, pe fiecare task, cât timp petrece fiecare angajat al nostru. Nu pentru a-i certa, ci pentru a se corecta singuri. Acest lucru și celelalte lucruri implementate, ne-au eficientizat munca, ne-au permis să le oferim ziua de luni liberă colegilor.”

Sorana Baciu, Secretar de Stat în Ministerul Economiei: ”În aproape întreaga mea activitate profesională, am lucrat numai în companii multinaționale, cu o structură organizațională mare, cu procese și know how preluate de la companiile mamă, foarte diferite față de cele din IMM-urile din România. Acestea au nevoie să-și dezvolte competențele manageriale, de project management, proces management, product management, marketing. Să creeze procesele necesare pentru a se putea concentra pe aspectele importante pentru afacere: strategie, dezvoltare de produse, atragere de clienți și mai puțin pe chestiunile administrative, redundante care pot fi automatizate. Digitalizarea economiei oferă oportunitatea de a trece la un alt nivel de dezvoltare economică.

Deși avem un număr mare de IMM-uri  (peste 90% din numărul total de întreprinderi), ponderea lor în PIB este mult mai scăzută, circa 55%.

Provocarea este de a găsi măsurile necesare pentru a ajunge să avem campioni naționali, regionali, care concurează cu firme din regiune și din UE.

Multe IMM-uri sunt furnizori ai companiilor de stat și ale celor multinaționale, și se lovesc de problema achizițiilor publice, birocrație s.a.m.d.

Statul nu ar trebui să fie o barieră în calea dezvoltării afacerilor. În alte țări, statul investește în inovare și cercetare. Dacă ne uităm la Apple, investițiile lor au fost făcute în mare parte de statul american.

Pentru acest guvern, este  important să înțelegem care suntem problemele cu care se confruntă IMM-urile și să putem apoi să intervenim în zonele în care aveți nevoie.

Avem încă o mentalitate de oameni care așteaptă să li se întâmple ceva. Cred că suntem suficient de deștepți, de educați și maturi ca să trecem de această barieră. Noi trebuie să facem ceva, noi trebuie să creăm locuri de muncă.

Eu nu înțeleg această învrăjbire între stat și mediul privat. Trebuie să ne implicăm cu toții pentru a rezolva problemele pe care le avem, inclusiv pe baza parteneriatului public-privat, și asta trebuie să se întâmple și în următoarea guvernare”.

Rareș Medrega, Trainer, Allianz-Țiriac: “O să vă vorbesc un pic pe scurt despre managementul riscului. Vin cu o altă perspectivă. Vreau să scap de o prejudecată: riscul e resimțit mai tare de către antreprenori decât de către angajați. Cum percepem riscul la nivel personal? Atunci când ai de ales între o decizie care poate să-ți aducă o pierdere cu probabilitate de 75% și o altă decizie în care probabilitatea este de 25%, oamenii aleg a doua variantă pentru că frica de a pierde este mai puternică decât dorința de a caștiga. România e pe penultimul loc în Europa ca nivel de asigurare pe cap de locuitor. De ce nu se asigura unii antreprenori? Au alte priorități, cei care preîntâmpină variantele de asigurare – vânzătorii – nu-și fac treaba cum trebuie, un alt motiv este ceea ce se întamplă în sistemul bancar, neîncrederea. Unii antreprenori nu iau în considerare riscul din cauza unei erori de gândire, de logică. Subestimăm rolul sanșei și ne băzăm pe trecut atunci când luăm decizii referitoare la viitor. O altă eroare este faptul că luam decizii ținând cont de informațiile cele mai proaspete din mintea noastră. O alta eroae: luăm decizii în funcție de emotie. Acestea sunt erori de gândire la care sunt supuși oamenii în general”

Virginia Oțel, Communication Leader, Garanti Bank: “Pe de o parte, multe dintre IMM-uri care caută să-și dezvolte afacerile prin creditare. Dar o companie se poate finanța fie prin credite, fie prin creșterea capitalului social. Există o noua platformă AERO, dedicată IMM-urilor, inclusiv a start-uprilor, atunci cand vor să-și atragă fonduri”

Ramona Ivan, Director Direcția Relații Externe și Finanțări Structurale, CEC Bank : Suntem doritori să finanțăm IMM-urile, de asta suntem aici. Am încercat să găsim acele soluții prin care dvs. să puteți să mergeți mai departe să finanțați. Poate cel mai puțin mă interesează garanțiile, îmi pare foarte rău să o spun. Când vorbesc de garanție, e o discuție pierdută. Cu tot respectul petru programul guvernamental și pentru ministrul de resort, dar mi-aș dori de la aceste programe guvernamentale să știu, la începutul anului, dacă am alocată suma și ce urmează. Cam asta lipsește. Dvs. ca antreprenori, vă trebuie să știți pe ce vă bazați, la începutul anului, în ceea ce privește programele guvernamentale. Băncile sunt doritoare.

Simona Mureșan, FNGC IMM: “Aș vrea să vă spun, în primul rând, despre noi și ce înseamnă garantarea din perspectiva noastră. Fară credit bancar, garanția nu poate exista, este un accesoriu al unui credit.

Fondul Național de Garantare, pe ce fond a aparut nevoia acestui instrument cu capital de stat? Noi suntem un exemplu atipic. Atât companiile sunt reticente în a aplica la un credit bancar, 56% au declarat ca nu ar apela la un credit în euro, cât și băncile au declarat că nu ar accepta o astfel de creditare. În utlima perioadă, multe companii au intrat în insolvență.

Garanția oferită de Fondul de Garantare este un angajament asumat de către Fondul de Garantare prin care banca se obligă să plătească creditul clientului care nu-și mai poate plăti aceste datorii. Pentru aceasta protecție, desigur că se plătește un comision de garantare. Schema noastră de garantare trebuie să se autosusțină, există un risc, dar și un comision pe care noi îl percepem.

Un finanțator dacă nu are niște elemente de tip background despre acel proiect, nu finanțează. Noi suntem o pârghie care să asigure bancalizarea.

Noi nu lucrăm doar pe seama capitalului propriu. Suntem un program al guvernului, scopul nostru este să spijinim imm-urile, nu să sprijnim porgramul “Prima Casă”. Programul de sprijin pentru imm-uri prin care, până în prezent, se garantează până la 50% programe de finațare destinate imm-urilor. Perioada de implementare a acestui program se va finaliza la sfârșitul lunii februarie”

Virginia Oțel, Communication Leader, Garanti Bank: “La nivel de Europa, este adevărat că 52% dintre persoanele care locuiesc acest btrân continent sunt femei, dar doar o treime dintre acestea au un scop lucrativ, au o afacere. Ce înseamnă acest lucru? Un mare potențial care încă nu este suficient exploatat, pentru că cu cât mai multe femei antreprenor, ele pot contribui la creșterea afacerilor, la ocuparea locurilor de muncă și, în general, vor contribui la creșterea locurilor de muncă. Ce se întâmplă în România? Din 1990 până în 2015 au fost înființate în România, peste 2.600.000 de firme. 99,6% sunt immuri, care imm-uri înseamnă companii cu până în 250 de angajați, cu o cifră de afaceri  anuală de până în 50 de mil de euro sau cu active de până în 49 mil euro.

Profilul antreprenorului român este dat de bărbatul între 40 și 49 de ani care operează în sectoarele respective. Vestea bună este că 40% din afacerile din România sunt deținute de femei, din poziția de patron sau acționar majoritar. 25% dintre imm-uri sunt cele deținute de femei, de asemenea, o bună parte din tot ce înseamnă credite sunt dedicate femeilor antreprenor. Garanti bank România a fost prima instituție bancară care s-a orientat cu precădere spre business-urile conduse de femei, în 2010”

 

Maricela Lițcanu, Director NonRetail, BRD: „Noi ne focusăm activitatea în jurul antreprenorilor dintre care antreprenorii care se implică, cei care vor să facă ceva. Ideea de IMM și de antreprenor a fost ușor alterată de excese. Se uită la un proiect de business ca la persoana care se duce și își cumpără un Porsche, cu oameni care sunt plătiți necorespunzător. În realitate, cei mai mulți dintre partenerii noștri sunt antreprenori care se spetesc de dimineața până seara.

Sunt de 21 de ani în sistemul bancar și am avut privilegiul să întâlnesc oameni extraordinari în toată țara, din toate domniile, pe toate palierele, oameni de la care am avut de învățat. Dacă nu ințelegi persoana care este în fața ta, degeaba. Pentru a aplica un scoring nu trebuie să ai mare școală, dar trebuie să vezi dincolo de cifre.

Dacă ne uităm pe orice trend vreți dvs., în ultimii 10 ani, după criză, finanțările s-au dus la vale. Pt zona de finanțare în lei, există o creștere și în medie, încă suntem pe minus. Undeva este o distanță, undeva nu ne întâlnim suficient de des. Undeva trebuie să facem pasul să venim la mijloc.

La ce se uită banca? Ne uităm la companiile în creștere, cu potențial, dacă lucrurile nu merg, ai un plan de rezervă? Căutăm implicare, acționarul să știe ce face, ce vrea. Pune și el bani, își asumă și el riscuri.”

Ramona Ivan,  Director Direcția Relații Externe și Finanțări Structurale, CEC Bank:  „Avem o strategie, anul acesta și anul trecut ne-au interesat 4 lucruri: IMM-uri, agricultura, zona de fonduri europene, ne interesează și sectorul public. E foarte greu să fii antreprenor, cred că este foarte complicat, copilul meu cel mare a luat 10 ieri la cursul de antrerenoriat, mă bucur că se fac acum cursuri de antreprenoriat. Eu n-am facut, dar este necesar să se așeze cumva lucruri ca să fie mai mult succes. Vis-a-vis de bănci, dacă vorbim de fonduri europene, instrumente financiare pentru IMM-uri: indiferent că vorbim despre aceste aspecte când împrumutăm bani unui antreprenor, mă uit ca după perioada în care am împrumutat să știu dacă poate să ramburseze, mă uit să vad dacă are un PR, dacă știe să se dezvolte.

Din 2006, mi-am făcut o gândire vis-a-vis de cum o să fie în România din 2007. Pot să vă spun că pe zona de fonduri europene sunt și foarte multe povești de succes. Am foarte multe fonduri de care mi-e foarte drag cât de multe firme s-au dezvoltat cu acele fonduri europene și am și situații nedorite, neplăcute. Totuși, cam ce am văzut eu că poate să facă diferența: în primul rând, iau doar finanțările de bună credință. O finanțare de bună-credință care vrea să facă un proiect și un astfel de ajutor este necesar. Trebuie în primul rând să aibă ceva bani. E bine să aveți chiar dacă sunteți IMM-uri, trebuie să fie o persoană acolo, să fie o persoană care să știe despre proiectul acela cap-coadă.

E bine să aveți pe cineva care vă verifică plățile, contează foarte mult. Mie îmi place să spun că proiectul pe care se uită mai mulți ochi, are mai multe șanse să se implementeze cu succes: să vă primiți banii și după ce i-ați primit să rămână acolo, să puteți să creșteți.

Ca și recomandare, să fie proiectul dvs., să cereți cât aveți nevoie, să nu fie acele proiecte cu „drumurile care duc spre nicăieri”, contează foarte mult un proiect integrat, care se susține, care are diverse etape.

Nu mai sunt la modă fondurile europene nerambursabile. Pe zona de instrumente financiare, țările care au aderat înaintea României la UE au tot avut granturi (bani europeni nerambursabili). Pentru atreprenori, IMM-uri, trebuie variante alternative pentru că granturile se folosesc pentru instrumente publice.

 

 

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii