FacebookTwitterLinkedIn

Industria de morărit și panificație, fiind o parte integrantă a sistemului și a lanțurilor de alimentație globale, a trebuit să facă față unor provocări total neașteptate în ultimii trei ani, marcați de pandemie, prețurile record ale energiei, inflație și război.

”Pandemia, criza energică, războiul din Ucraina și acum aceste mici izbucniri pe sistemul bancar american care au indus mai multă frică dect este pericolul în realitate, toate acestea aduc un tăvălug de perturbații la toate nivelele la care orice om de afaceri trebuie să știe să facă față”, a declarat Viorel Marin, președintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit şi Panificaţie (ANAMOB).

În timpul pandemiei, industria de morărit și panificație a funcționbat mai binde decât alte sectoare economice pentru că livrează produse de bază.

În plus, în primele 3-4 luni luni de pandemie, a existat ”o efervescență de cumpărături” cauzată de frică, astfel că firmele de profil au înregistrat creșteri masive ale vânzărilor. Dar, ”evident, asta nu a ținut foarte mult” și au urmat și perioade de cădere.

O a doua lovitură încasată de industria de panificație și pariserie a închiderea magazinelor din marile centre comerciale, care a cauzat prăbușiri de până la 60% a afacerilor. Ca o consecință a acestor scăderi, multe companii au recurs la disponibilizări de personal.

Pentru compania Lidas, ultimii trei ani au însemnat trei evenimente majore ”după o perioadă lungă de liniște”, a afirmat Liviu Șotre, CEO al Lidas.

Compania a fost afectată de perioada de pandemie în care existau restricțiile de deplasare, astfel că a creat noi produse pentru a putea să păstreze angajații.

După pandemie, criza energetică a pus o presiune foarte mare pe prețul materiilor prime și pe costul produselor finite, situație care a fost destul de greu de aceptat de partenerii de afaceri ai Lidas. Pentru companie a existat o presiune la nivel financiar din cauza reticenței clienților la majorările de prețuri.

”Majorările de preț de care aveam nevoie au fost implementare destul de greu și a fost o presiune la nivel financiar. În 2022, lucrurile păreau să se așeze, dar războiul a perturbat grav lanțurile de aprovozionare, mai ales pe materiile prime de bază, pe care era greu până și să le găsești, dar pentru noi această a doua majorare de preț a fost acceptată mai ușor de clienții noștri, pentru că am făcut-o în mai multe etape și în mai multe tranșe. Astăzi suntem pregătiți pentru orice și încercăm să fim cu mintea deschisă, să anticipăm cum se mișcă piața și care vor fi noile provocări”, a spus Șotre.

Debutul pandemiei a reprezentat pentru Fornetti România ”un șoc”, iar primele luni de pandemie au cauzat o scădere cu 70% a cifrei de afaceri, dar în acea perioadă compania a luat decizia de a lansa noi produse.

În 2021, vânzările companiei erau pe o traiectorie ascendentă, dar în 2022, ”după ce toată piața s-a relaxat”, a început războiul, care a pus compania în situația de a majora prețurile.

”Noi am mărit prețul în sistemul de franciză de trei ori, iar în sistemul de retail de peste cinci ori, cu puține procente de mai multe ori. Cam acesta este rezumatul ultimilor trei ani. În 2023, ne așteptăm la orice, mai puțin la extratereștri, dar cred că va fi o luptă în piață între toți jucătorii”, a declarat Gabriel Voin, directorul comercial al Fornetti România.

Având în vedere investițiile în majorarea capacității de producție începute în 2022 și care vor continua și în următorii doi ani, Fornetti România estimează că în acest an va reveni la cifra de afaceri din 2019.

O primă etapă a acestor investiții a fost începută în 2022, prin care compania a majorat capacitatea unei linii de producție de la 1.400 la 2.500 de tone pe oră.

În următorii doi vor fi majorate și capacitățile altor două linii de producție, program care presupune investiții de 1 sau 2 milioane de euro.

”Scopul este să ajungem unde eram în 2019, la nivel de volume și cifră de afaceri. Avem investiții în derulate prin care vrem să mărim capacitățile de producție deoarece cred că încă mai este loc pe piață”, a precizat Voin.

Una dintre industriile care a profitat din plin de perioada de pandemie a fost cea de tehnologie, industrie în care activează și compania Encorsa.

Potrivit lui Cătălin Profir, cofodaor al Encorsa, odată cu criza sanitară și cu toate provocările externe, toată lumea s-a îndreptat către tehnologie ca fiind o soluție de amelioare a proceselor și de creștere a controlului asupra propriilor afaceri.

”Noi am simțit un interes din ce în ce mai mare, dar trebuie să fim conștinți că fiind atît de mult buzz de marketing pe digitalizare, nu înseamnă neapărat că se întâmplă strategic și că abordarea este potrivită. Tehnologia nu este un scop în sine, ci doar un mijloc. Nu putem controla lucrurule care se întâmplă în exterior, dar ce putem controla este să ne îmbunătățim procesele interne, iar digitalizarea este un astfel de mijloc”, a spus Profir.

Totuși, procesul de digitalizare accelerată crează încă în piață o serie de abordări ”haotice”, atât din perspectiva furnizorilor, cât și a beneficiarilor, dar ”lucrurile trebuie să se așeze”, iar acest obiectiv poate fi atins prin educație.

”Este nevoie de timp și trebuie să pornim de la educație, care înseamnă să cunoaștem toate modalitățile prin care putem face digitalizare și apoi să apelăm la consultanții potriviți care ne pot face lumină în acest demers și care pot simplifica lucrurile”, a adăugat Profir.