Mai întâi vestea cea bună: Guvernul României a pregătit un plan fiscal pe termen mediu, pe care l-a propus Comisiei Europene, în speranța de a primi acceptul pentru a reveni la ținta de deficit de 3% din PIB pe parcursul următorilor șapte ani.
„Am ajuns la o înțelegere cu Comisia Europeană cu privire la Planul Fiscal. Este esențial că experții Comisiei au fost de acord că România are nevoie de o perioadă de șapte ani, în care să facă investiții masive în economie! Doar astfel vom ajunge la media UE în privința dezvoltării, a veniturilor cetățenilor și a nivelului de trai în general. Există și un acord asupra ideii că dacă deficitul este mai mic decât investițiile, atunci suntem pe o traiectorie sănătoasă. Evident că, în paralel, statul trebuie să facă un efort de a reduce cheltuielile, astfel ca echilibrul economic să se consolideze în următorii ani. Prin urmare, investițiile vor crește în următorii ani. Și vom continua să investim masiv în economie și în infrastructură”, a declarat premierul Marcel Ciolacu la începutul ședinței de guvern.
Acum, vestea mai puțin bună: Guvernul României a pregătit un plan fiscal pe termen mediu, pe care l-a propus Comisiei Europene, în speranța de a primi acceptul pentru a reveni la ținta de deficit de 3% din PIB pe parcursul următorilor șapte ani. Da, ați citit bine, este aceeași informație și există o explicație pentru care o veste bună poate fi în același timp foarte proastă!
Dacă citim cu atenție cele 30 de pagini ale rezumatului care a ajuns în presă, vom observa cel puțin câteva potențiale bombe pentru care mediul de afaceri trebuie să se pregătească.
În primul rând, creșterea economică de 2-2,5% până în 2031 nu înseamnă dezvoltare, ci mai degrabă supraviețuire. Chiar ideea de supraviețuire a finanțelor publice este pusă sub semnul întrebării în contextul în care inflația din acest an a depășit 5%, cu mult peste creșterea economică anticipată. Dar, mai ales, 2-2,5% creștere este incredibil de puțin în condițiile în care în următorii ani vor intra în țară zecile de miliarde de euro din PNRR și fonduri de coeziune și vor fi finalizate cele mai ample proiecte de infrastructură din ultimele decenii. Iar dacă intrăm în detaliu și vedem că această creștere se bazează tot pe consum, atunci perspectivele sunt cu atât mai sumbre.
În plus, specialiștii citesc printre rânduri și anticipează o creștere a cotei unice la 16% din 2025 (de la 10% cât este în prezent) şi a TVA până la 21% începând din 2026.
Cea mai mare sursă de creștere a veniturilor bugetare în următorul an este, potrivit documentului, impozitul pe salarii și venit, care ar urma să crească de la 2,8% din PIB în 2024 la 4% în 2025. „Este un pic şocant faptul că avem o majorare de (…) 1,2% din PIB, respectiv o creştere de venit de 40% la impozitul pe salarii şi venit. Oare să se pregătească să majoreze cota unică? Pentru că eu nu cred că au capacitatea să introducă o cotă progresivă de la anul. Eu cred că asta devine teama principală, creşterea impozitului pe venit. Să nu uităm că până în 2017 am avut 16%. Ea a fost scăzută de Dragnea la 10%, dar a fost scăzută ca să compenseze creşterea contribuţiilor”, afirmă Gabriel Biriș, unul dintre cei mai importanți specialiști în fiscalitate, citat de Agerpres.
El aduce în discuție și o „o majorare ciudată” la ponderea veniturilor din TVA, începând din 2026. „În 2024, la TVA avem 6,8% din PIB, în 2025 rămâne la fel, deci nu ne aşteptăm la schimbări, însă în 2026 creşte la 7,3%. Oare de ce? (…) Eu cred că din 2026 creşte TVA. Gap-ul de TVA (diferența dintre ce ar trebui colectat și ceea ce se colectează efectiv – n.red.) poate fi redus doar prin taxare inversă. Domnul ministru Boloş, la ultima întâlnire, ne-a zis că 35% din gap-ul de TVA vine din frauda carusel, adică trei miliarde de euro, şi încă pe atât din insolvenţe”, a mai spus Gabriel Biriş, care echivalează impactul creşterii la TVA cu un punct procentual asupra consumului şi cu trei puncte procentuale la impozitul pe venit. El consideră că efectul se va simţi în special la oamenii cu venituri mici şi medii, însă mai puţin la cei cu venituri mari, apreciază acesta.
Nu în ultimul rând, documentul arată că guvernul ia în calcul să „rostogolească” datoria pe termen lung la dobânzi de 6,9% în următorii ani, peste valoarea obținută în acest an. Cu alte cuvinte, deși deficitul și inflația ar trebui să scadă, este de așteptat ca dobânzile să se păstreze la un nivel mai mare decât în acest an, când dezechilibrele fiscale vor fi maxime.
O altă informație (care ar trebui să fie) relevantă pentru companii este evoluția anticipată a cursului de schimb, care va trece anul viitor de 5 lei/euro și va ajunge la 5,4 în anul 2031!
Este adevărat că mulți oameni de afaceri români au reușit să supraviețuiască și să prospere, în ciuda politicilor bugetare și fiscale. Evoluția permanent ascendentă a averilor și afacerilor antreprenorilor din Forbes 500 este o dovadă a acestui lucru.
Numai că cei mai mulți dintre ei au ajuns suficient de importanți la nivel economic pentru a nu mai fi protejați în cazul unei crize, mai ales a uneia provocate din interior. În trecut, afacerile lor au crescut și s-au consolidat, chiar și într-o economie șubredă. Acum, mari fiind, în lipsa extinderii prezenței lor în străinătate, este greu de crezut că le va merge bine dacă economia va merge rău.