Accentul bine pus pe turism, cultură și povestea împărtășită publicului de fiecare cramă reprezintă rețeta de succes a industriei locale a vinului în drumul său lung și anevoios către piețele internaționale.
Deși țara noastră ocupă locul 6 pe lista producătorilor de vin din Europa și poziția a 12-a la nivel mondial, vinul românesc rămâne puțin cunoscut consumatorilor de vin din întreaga lume. Motivul? Mulți producători nu au oferit o atenție sporită unui plan de marketing și promovare a produsului propriu, susțin specialiștii în domeniu.
Iar, din acest punct de vedere, este esențial ca jucătorii din industria autohtonă a vinului să cunoască care sunt avantajele soiurilor românești în comparație cu cele internaționale.
„Pentru a atrage atenția asupra vinurilor proprii la nivel global, producătorii români trebui să se concentreze pe calitatea produsului lor și să se implice în colaborări care le facilitează accesul la evenimente importante din industrie, cum ar fi degustări, expoziții sau competiții”, afirmă pentru Forbes România Marinela Ardelean, international wine expert și ambasadoarea programului Deschidem Vinul Românesc.
Potrivit acesteia, în prezent există soiuri autohtone de vin care le sunt familiare specialiștilor și pasionaților din lumea internațională a vinului, iar printre cele cu potențial în a se transforma în trenduri se numără Fetească Regală, Fetească Neagră sau chiar Negru de Drăgășani.
„La fel ca Italia, Franța și Spania, România este o regiune cu o bogată istorie viticolă. Cu toate acestea, când discutăm despre vinuri românești în Statele Unite ale Americii, există o aură de mister. Da, acest lucru este o provocare, dar are și un avantaj extraordinar pentru că acum se formează părerile despre vinurile românești care pătrund pe piața americană. Prin urmare, există o mare oportunitate de a crea povești în jurul vinurilor din România care să aibă la bază tradiția, soiurile unice de struguri și calitatea”, a explicat pentru Forbes România, Wanda Mann, Wine specialist din New York, fondatoarea și redactorul-șef al blogului Wine with Wanda.
În opinia experților în domeniu, vinurile românești se diferențiază de alte soiuri internaționale prin felul unic în care își exprimă locul de proveniență și prin aromele specifice date de terroir. De asemenea, raritatea unor soiuri este un alt argument. Spre exemplu, Negru de Drăgășani este cultivat doar pe aproximativ 1% din suprafața României și este unic ca soi.
Întrebată de Forbes România, ce soiuri de vinuri românești preferă, Wanda Mann a ținut să precizeze: „recunosc că mi-ar plăcea să degust mai multe vinuri din soiul Fetească Neagră, Tămâioasă Românească și Negru de Drăgășani. Fetească Neagră – pentru că este unul dintre cele mai populare soiuri de struguri românești, foarte interesant la gust, și aș vrea să-l descopăr mai mult. Tămâioasă Românească – pentru că este folosită într-unul dintre cele mai vechi spumante românești, fiind un tip de strugure foarte vechi și impresionant. În sfârșit, aș degusta Negru de Drăgășani pentru că este un soi rar și unic – am aflat de curând că acest soi este cultivat pe 27 ha în toată țara, lucru ce mi-a stârnit și mai mult curiozitatea”.
Privind pe termen lung, România mai are un avantaj din punct de vedere al dezvoltării industriei vinului, și anume, potențialul terenurilor viticole rămase neexploatate din varii motive, terenuri care pot oricând, după replantare, să primească certificate eco sau bio, în spiritul curentului internațional cu această direcție, care devine din ce în ce mai pregnant.
România are o tradiție în viticultură și vinificație de mai bine de 6.000 de ani, cu toate acestea, ultimii 30 de ani au însemnat pentru industria autohtonă a vinului reconstrucția unui sector distrus în cei 50 de ani de dinainte.
„Noi am repornit totul de la zero la sfârșitul anilor ‘90, după ce terenurile naționalizate au reintrat în posesia proprietarilor. Apoi au urmat achizițiile, replantările, am eliminat hibrizii – cel puțin pentru consumul oficial – au apărut micii producători, orientați spre calitate. A fost dificil să ne stabilim o viziune comună, atât timp cât în ultimii 30 de ani fiecare a învățat ce poate să facă în propria cramă și în propria podgorie”, concluzionează Marinela Ardelean.
Conform datelor furnizate de Organizația Internațională a Viei și Vinului, în prezent, România exportă sub 10% din vinul produs. Anul trecut, valoarea vinului românesc comercializat peste hotare a fost de aproximativ 35 de milioane de euro.
