Țara noastră intră într-o nouă etapă a dezvoltării pieței de energie regenerabilă, susținută de potențialul solar și eolian, precum și de expansiunea sistemelor de stocare a energiei. Rafał Skowroński, director Energie și Infrastructură – Europa Centrală și de Est, JLL, a explicat, pentru Forbes România, potențialul investițional al României în comparație cu Polonia, Ungaria și Bulgaria.
România oferă investitorilor, în competiția regională pentru capital, un mix atractiv de resurse, costuri de dezvoltare în scădere și procese de autorizare mai rapide, însă provocările legate de rețele, volatilitatea prețurilor și integrarea capacităților noi în sistem devin tot mai importante. Din perspectiva investitorului, cel mai mare avantaj al său este disponibilitatea largă a tuturor tehnologiilor-cheie – de la fotovoltaică la energia eoliană, până la stocarea energiei. În următorii ani, Rafał Skowroński se așteaptă la o schimbare calitativă a pieței.
Până în prezent, tranzacțiile au vizat, în principal, proiecte aflate în diferite stadii de dezvoltare, în timp ce activele care se apropie de finalizare sau sunt gata de exploatare vor juca un rol din ce în ce mai important. Acest lucru înseamnă o creștere a valorii tranzacțiilor, intrarea unor noi grupuri de investitori și o profesionalizare sporită a pieței.
„În multe privințe, România se află în prezent într-un stadiu de dezvoltare similar cu cel al Poloniei de acum câțiva ani, iar în anumite segmente – în special energia eoliană – oferă condiții chiar mai atractive pentru dezvoltarea proiectelor”, a declarat Rafał Skowroński pentru Forbes România.
Prin comparație, implementarea integrală a unui proiect eolian în Polonia durează aproximativ șapte ani, în principal din cauza procedurilor îndelungate de obținere a autorizațiilor necesare și a deciziilor administrative. În România, după cum a afirmat Rafał Skowroński, aceste procese se derulează mult mai ușor – construirea unui parc eolian poate dura doar patru ani.
În prezent, capacitatea instalată în România se ridică la aproape 23 GW (conform datelor din 2025). Obiectivele climatice ale României prevăd o capacitate instalată de 30,4 GW până în 2030, din care aproximativ 75% (23,1 GW) urmează să provină din surse de energie regenerabilă.
Din capacitatea planificată din surse de energie regenerabilă, 37% urmează să provină din energia eoliană terestră, 35% din centralele hidroelectrice și 24% din parcurile solare. Rafał Skowroński a finalizat tranzacții cu o valoare totală de peste 3 GW în sectorul energiei regenerabile. „Nivelul cheltuielilor de capital (CAPEX) necesare a scăzut semnificativ în ultimii ani în toate sectoarele energiei regenerabile, datorită progresului tehnologic și apariției de noi producători de echipamente, în special în China”, a precizat el.
Prețurile instalațiilor fotovoltaice au scăzut de la 600.000-800.000 de euro pe megawatt la aproximativ 450.000 de euro sau chiar mai puțin. Un sistem BESS de 1 MW poate fi instalat acum cu 500.000 de euro.
Cu toate acestea, o scădere a CAPEX nu se traduce neapărat printr-o rentabilitate crescută a investiției. Constrângerile rețelei, reducerile periodice ale producției de energie și volatilitatea crescândă a prețurilor pe piața angro capătă o importanță din ce în ce mai mare. În cazul sistemelor de stocare a energiei și al turbinelor eoliene, printre factorii suplimentari se numără întreținerea, disponibilitatea pieselor de schimb și fiabilitatea pe termen lung a sistemelor.
Barierele investițiilor și liderii regionali ai energiei verzi
România este adesea descrisă ca o piață cu un potențial mare, dar caracterizată de imprevizibilitate legislativă. Din perspectiva unui investitor, cea mai importantă provocare rămâne piața încă subdezvoltată a contractelor PPA (Power Purchase Agreements), adică a contractelor de vânzare a energiei pe termen lung. Acestea constituie fundamentul finanțării proiectelor de infrastructură, deoarece asigură previzibilitatea veniturilor atât pentru investitori, cât și pentru bănci. În România, această piață se dezvoltă mai lent decât în Polonia, ceea ce îngreunează obținerea finanțării la scară largă. Pentru băncile finanțatoare și investitorii instituționali (fonduri de pensii, fonduri de infrastructură), securitatea parțială a veniturilor prin intermediul PPA-urilor este absolut crucială.
În timp ce Polonia conduce clasamentul, România se situează și ea în topul statelor din regiune. Anumite țări se remarcă în segmente specifice – de exemplu, Bulgaria în domeniul stocării energiei și țările baltice în cel al energiei eoliene. Cu toate acestea, nu doar ritmul de dezvoltare a noilor capacități este esențial, ci și capacitatea economiei de a absorbi energia. În acest context, România are un avantaj datorită pieței sale interne mari și în creștere. „Fără o cerere suficient de mare, chiar și cel mai ambițios program de investiții se confruntă cu limitări naturale”, a menționat Rafał Skowroński.
În România, se poate observa o creștere semnificativă a ponderii parcurilor solare în mixul energetic; încă în 2023, parcurile solare reprezentau 42% din mixul energetic, în timp ce astăzi reprezintă 11,6% din mixul energetic al României.
Strategia pe termen lung care vizează reducerea semnificativă a emisiilor de CO2 prevede ca 86% din capacitatea instalată să provină din surse de energie regenerabilă până în 2050, reducând dependența de importurile de energie, diversificând semnificativ sursele de energie importată și eliminând complet centralele electrice pe cărbune până în 2032.
Dezvoltarea proiectelor regenerabile și expansiunea sectorului BESS în România
Cele mai comune modele de finanțare se bazează pe o combinație între capitalul propriu și finanțarea bancară. În practică, aceasta înseamnă de obicei un raport de aproximativ 50/50 sau 60/40 în favoarea datoriei. Cu toate acestea, capacitatea proiectului de a genera venituri previzibile are o importanță esențială. Cu cât vânzările de energie sunt mai sigure, cu atât este mai mare disponibilitatea instituțiilor financiare de a angaja capital, iar condițiile de finanțare pot fi mai favorabile.
„Ratele de rentabilitate preconizate depind de etapa investiției. Un investitor care intră într-o etapă timpurie de dezvoltare și vinde proiectul în etapa de pregătire pentru construcție se așteaptă la randamente de până la 20% sau mai mari. Un investitor care achiziționează un proiect în construcție – de la câteva la câteva procente, în funcție de tipul de tehnologie, dimensiunea proiectului și piață”, a explicat Rafał Skowroński.
Sistemele de stocare a energiei (BESS) devin esențiale pentru tranziția energetică, contribuind la stabilizarea rețelei și la valorificarea surplusului de energie în perioadele de vârf. Tot mai integrate în proiectele fotovoltaice, acestea sunt aproape nelipsite din noile dezvoltări din România, deoarece cresc rentabilitatea investițiilor, flexibilitatea vânzărilor și facilitează încheierea contractelor PPA.
În ceea ce privește stocarea energiei, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României prevede o piață de 1,2 GW și o capacitate de aproximativ 2,4 GWh. Transelectrica, operatorul rețelei naționale de energie electrică din România, estimează însă o cerere semnificativ mai mare, ajungând la 20 GWh până în 2030. Acest lucru se datorează investițiilor semnificative în energia regenerabilă, eliminării treptate a surselor convenționale de energie (cărbune, gaz) și necesității de a atinge independența energetică.
Până de curând, atât în Polonia, cât și în România, cererile de racordare la rețea puteau fi depuse fără criterii financiare, ceea ce a dus la blocarea capacităților de către investitori interesați doar de revânzarea proiectelor. Astfel, au apărut numeroase „proiecte-zombie”, existente doar pe hârtie, care îngreunează dezvoltarea pieței și risipesc resurse.
Atât în România, cât și în Polonia, legislația a fost modificată recent pentru a impune criterii suplimentare. De-a lungul Dunării, s-a introdus cerința unei garanții de 20.000 de euro pe MW de capacitate planificată, în timp ce în Polonia s-au impus taxe suplimentare investitorilor.
Dacă un proiect nu obține autorizația de construire într-un termen stabilit, contractul de racordare expiră, iar garanțiile sunt pierdute. Noile reglementări sunt așteptate să „filtreze” piața, transferând proiectele către investitori cu capacitate financiară reală și reducând numărul „proiectelor fantomă” care blocau capacitatea de conectare.
BESS și fotovoltaicele: combinația care oferă cele mai bune perspective pe piața românească
„Văd cel mai mare potențial în proiectele fotovoltaice care includ instalații de stocare a energiei amplasate în aceeași locație. Având în vedere lipsa unor factori de stabilizare a veniturilor pe piața românească, această soluție oferă cele mai bune perspective. Totuși, aceste proiecte ar trebui să fie semnificativ mai mici decât cele dezvoltate recent în România, având o capacitate cuprinsă între 30 și 60 MW, și să fie asigurate printr-un contract de achiziție a energiei (PPA) – chiar și unul parțial, dar care să acopere orele de vârf, când sistemul de stocare a energiei (BESS) poate elibera energia stocată de panourile fotovoltaice în timpul zilei”, a punctat Rafał Skowroński.
Una dintre provocările pieței românești este numărul mare de proiecte de foarte mare capacitate (200-400 MW). Din perspectiva unui investitor, este mai bine să investească în patru-cinci proiecte de câte 50 MW fiecare decât într-un singur proiect de „200 MW” – acest lucru asigură o lichiditate mai mare, un risc de concentrare mai redus și o finanțare mai ușoară. „Aș investi în proiecte fotovoltaice de dimensiuni medii, cu sisteme de stocare BESS amplasate în același loc, cu o putere cuprinsă între 30 și 50 MW, în proiecte eoliene de mare anvergură bazate pe cele mai noi tehnologii sau în sisteme BESS autonome de 2h 50W cu costuri reduse de racordare”, a adăugat Rafał Skowroński.
El a mai adăugat faptul că, pe termen scurt, co-localizarea BESS cu PV oferă cel mai echilibrat profil de risc și randament în condițiile actuale de piață. Aceasta combină avantajele ambelor tehnologii: stocarea stabilizează veniturile din fotovoltaic, permite obținerea unor PPA-uri mai favorabile pentru orele de vârf și beneficiază, în plus, de venituri din servicii de sistem.
„Succesul unui proiect depinde astăzi nu doar de costurile de construcție, ci mai ales de calitatea modelului de afaceri și de capacitatea de a asigura venituri viitoare.”
„Pe piața românească, este dificil astăzi să găsești proiecte fotovoltaice noi planificate fără o componentă de stocare, întrucât această soluție îmbunătățește rentabilitatea investiției, sporește flexibilitatea vânzărilor de energie și facilitează încheierea contractelor de achiziție a energiei (PPA).”
Prețurile instalațiilor fotovoltaice au scăzut la aproximativ 450.000 de euro pe megawatt sau chiar mai puțin
