De mai bine de 12 ani, retailul alimentar local se ține tare pe poziții și își continuă nestingherit expansiunea. Anul 2022 nu va face excepție.
În timp ce în retailul tradițional, producătorii autohtoni din industria alimentară se întrec în inaugurarea de magazine proprii, jucătorii din retailul modern mizează în special pe remodernizarea unităților deja existente, achiziția de terenuri sau construcția de noi depozite.
Numai în luna noiembrie 2021, în retailul alimentar din România au fost deschise, în total, 39 de magazine, iar acest calcul include doar inaugurările de magazine comunicate la nivel oficial. Printre jucătorii din retailul modern care și-au deschis noi magazine în luna noiembrie 2021 se numără: Carrefour, Lidl, Profi, Mega Image, Kaufland și PENNY. Nimic surprinzător dacă privim trendul ultimilor patru ani, în care hypermarketurile și supermarketurile au mușcat cel mai mult din cotele de piață ale producătorilor locali ce vând direct.
Conform statisticilor realizate de cercetători în cadrul a două studii cantitative de impact referitoare la evoluția unor tendințe ale populației cu privire la risipa alimentară, realizate în cadrul programul ADER al Ministerului Agriculturii, în perioada 2016‑2020, hypermarketurile și supermarketurile au câștigat aproximativ 19 puncte procentuale din cota de piață a magazinelor de cartier, piețelor și gospodăriilor proprii. În plus, studiile arată că în 2030, peste 92% dintre orășeni se vor aproviziona de la magazinele de mari dimensiuni, în timp ce doar 0,4% vor mai merge la piață.
Totodată, studiul mai relevă faptul că formatele care vor avea cel mai mult de suferit vor fi magazinele de cartier, singurele care vor mai rămâne, de altfel, un concurent de luat în seamă al hypermarketurilor și supermarketurilor. „Perspectiva anului 2030 indică o creștere accentuată a ponderii marilor lanțuri de retail în opțiunile consumatorilor din România. Această creștere se va face mai ales în detrimentul piețelor agroalimentare și a aprovizionării din surse proprii sau de la țară”, se precizează în studiu.
De menționat este faptul că, deși 2021 a fost un adevărat roller-coaster pentru retailul din România, industria și-a menținut totuși un parcurs destul de echilibrat al vânzărilor față de anii anteriori, cu un ritm încetinit în a doua parte a anului și cu un potențial bun de recuperare a vânzărilor spre final de an, arată analiza Jurnalul de Vânzări realizată de RetailZoom.
Dinamica generală de creștere este însă inferioară anilor anteriori: +8,9% creștere în noiembrie 2021 față de aceeași perioadă din 2020, dar cu un bun potențial de a depăși 10% până la finalul lui 2021, arată datele aferente perioadei ianuarie-noiembrie 2021. Mai mult, prețurile produselor cresc moderat – cu 4,9% pentru top 500 cele mai vândute articole în noiembrie 2021 comparativ cu noiembrie 2020, acesta fiind rezultatul tuturor acțiunilor de promovare dedicate produselor prin discounturi și pachete avantajoase susținute și de producători și de retaileri.
Sectoarele ce au deținut un interes crescut pentru consumatori în 2021, interes confirmat prin extinderea numărului de SKU-uri și translatat în creșterea vânzărilor, sunt băuturile alcoolice, mâncarea semi și gata preparată, mâncarea pentru animale și gustările sărate. Produsele de băcănie rămân și ele motor de creștere, cu toate că acestea au avut de suferit cel mai mult în termen de număr de produse active (alături de produsele nealimentare) versus alte departamente. Astfel, 4 din 5 categorii din sectorul alimentar și-au continuat creșterea în 2021 comparativ cu 2020.
De asemenea, conform concluziilor raportului RetailZoom, categoriile ce nu mai susțin aceleași creșteri de anul trecut și au fost în scădere în 2021 au o contribuție de 22% în total vânzări produse alimentare și nealimentare (fără țigări). Dintre ele, categoriile ce scad și fată de 2019 sunt brânzeturile vrac, produse pentru bărbierit, detergenți de mobilă, cereale pentru sugari/bebeluși, dizolvant lac de unghii, produse de curățat covoare.
Totodată, statisticile demonstrează că majoritatea categoriilor de băuturi nealcoolice depășesc ratele de creștere din 2020 vs 2019 pentru perioada analizată (4 ianuarie – 28 noiembrie 2021).
În cazul dulciurilor, creșterile continuă an de an (la o rată medie de 10% pentru jumătate dintre categoriile din acest sector, categorii ce dețin o contribuție de 42% în total vânzări de dulciuri). La polul opus însă, dintre produsele de băcănie, doar pâinea cu servire asistată, pesmetul și pâinea crocantă rondele dețin dinamici mai bune în vânzări valoare vs 2020 fiind și grupa de produse cu mai puține listări de produse în favoarea categoriilor emergente de mâncare gata preparată sau semipreparată, mâncare animale, unele băuturi alcoolice sau dulciurile anterior menționate.
În ceea ce privește e-commerce-ul, acesta va continua să crească alături de cererile pentru livrările la domiciliu, dar ritmul va fi mult mai lent decât cel pe care l-am cunoscut cu toții în anul de boom 2020. De asemenea, această tendință de creștere a comerțului online va impulsiona în continuare jucătorii din industria alimentară să investează în acest segment, susțin specialiștii, însă cea mai mare provocare pe care 2022 o aduce retailerilor, cât și antreprenorilor din industria alimentară locală rămâne inflația. Iar un lucru este cert: prețurile (la materiile prime, la ambalaje, la transport) vor continua să crească pe fondul majorării tarifelor la energia electrică. Întrebarea care se impune atunci este cum își vor juca retailerii și producătorii din industria alimentară cartea în așa fel încât fenomenul inflației să nu le afecteze parteneriatul și, implicit profitabilitatea.