Activitatea producătorilor locali de materiale de construcții se află sub influența scăderii numărului de dezvoltări rezidențiale și a autorizațiilor de construire.
Astfel, chiar dacă volumul total al lucrărilor de construcţii a crescut anul trecut cu 14,2%, creșterea s-a datorat în principal lucrărilor inginerești, care au cunoscut un plus de 33,2%, cu investiții publice record, de 120 de miliarde de lei, potrivit cifrelor INS.
În schimb, numărul de autorizații de construcție din segmentul rezidențial a cunoscut o scădere de 20,6% în 2023, în total 34.646 de autorizații. Activitatea în sectorul rezidenţial era, în ianuarie 2024, cu 53,6% mai mică faţă de ianuarie 2023, iar tendinţa se menţine şi pentru primul trimestru al anului curent.
Cosmin Răileanu, CEO și fondator al platformei online de comercializare a materialelor de construcții Vindem‑Ieftin.ro, a declarat că în 2023 a scăzut comanda medie de la 12.000 de lei la circa 9.000 de lei, semn că clienții strâng cureaua când vine vorba de renovări sau proiecte noi. „Valoarea medie continuă să scadă”, a declarat Răileanu, adăugând că în 2022 piața a asistat la o creștere artificială a prețurilor. El a mai precizat că scăderile s-au simțit și în cifra de afaceri a companiei pe care o conduce. Compania sa a înregistrat, an de an, creșteri de 50% ale cifrei de afaceri, ajungând în 2022 la circa 15 milioane de euro. Însă ritmul acesta nu s-a menținut și în 2023, a mai punctat Răileanu.
Precauția este comportamentul care caracterizează, în primele luni ale anului, toți clienții platformei, atât din zona rezidențială, cât și din cea industrială. „Observăm o scădere, piața se duce într-o zonă a construcțiilor mai modeste, optimizate. Clienții stau în expectativă pentru orice investiție, mică sau mare. Până acum aveam mulți dezvoltatori mici, cu proiecte de câteva case. Acum au pus stop, iar clienții își fac singuri proiectul și achiziționează materialele”, a explicat și colegul său de la Vindem-Ieftin.ro, Flaviu Cazan.
Pe de altă parte, construcțiile mai ieftine pot însemna și un rabat de la calitate, iar antreprenorii prezenți la forum au atras atenția asupra importanței educației clienților și a informării acestora în privința riscurilor pe care le presupune folosirea unor materiale neconforme. Totodată, s-a subliniat importanța ca autoritățile, prin organele lor de control, să supravegheze mai atent proiectele imobiliare noi și fenomenul produselor neconforme din piață.
În ceea ce privește acoperișurile, Marian Pîrvu, director general la Wetterbest, spune că piața din România, una dintre cele mai mari după Polonia, este standardizată, iar producătorii locali respectă normativele UE. El a explicat că războiul din Ucraina a însemnat inflație, prețuri mari, iar fiecare producător a încercat să-și ajusteze oferta.
„Noi suntem foarte mult influențați de prețul materiei prime, metalul. Avem aproape 500 de angajați și nu puteam opri fabrica. Astfel, am încercat să găsim soluții în a lucra mai departe și a ne vinde produsele”, a precizat Pîrvu. Una dintre soluții a fost diversificarea portofoliului de produse, în condițiile în care sectorul rezidențial a fost în scădere. Wetterbest și-a crescut expunerea în zona construcțiilor agricole sau inginerești, pentru a-și continua activitatea.
„Sectorul rezidențial e undeva la 60% față de situația din 2021, care a fost un an de vârf”, a precizat el. În schimb, au fost livrate mai multe proiecte de construcții agricole și pe segmentul industrial, în zona de vest a țării. În plus, el a distins clar o tendință a clienților de a aborda construcții de tip renovare, segment care ia o amploare mare în businessul Wetterbest, comparativ cu perioada pandemiei.
Marian Pîrvu a mai precizat că prețul oțelului nu va mai reveni la nivelul dinaintea pandemiei. Luând drept referință piața italiană și prețurile rulourilor zincate, baza materiei prime pentru acoperișuri, el a punctat că înainte de pandemie au fost 15 ani cu prețuri relativ egale, iar în prezent acestea s-au stabilizat la 800 de euro/tonă, după o perioadă de speculații în care ajunseseră la 1.500 de euro/tonă.
„Noi vindeam până în 30.000 de tone pe an, acum suntem la 38.000 de tone, semn că piața se stabilizează. Construcțiile noi n-au avut un aport atât de mare în cazul nostru, iar 2023 a fost mai bun decât 2022, dar mai slab decât 2021.”
Pe lângă investițiile în diversificarea portofoliului de produse, Wetterbest a investit anul trecut peste 10 milioane de euro în modernizarea liniilor de producție.
Și Metigla, producător de țigle metalice și sisteme de închidere pentru acoperișuri, a continuat investițiile anul trecut. Potrivit lui Cristian Mătășel, director general la Metigla, a fost recepționată o investiție de opt milioane de euro în două facilități de producție, de 5.500 mp, în robotizare și într-o linie de producție a sistemelor pluviale. „Toate investițiile s-au desfășurat cu ajutorul resurselor proprii”, a menționat Mătășel.
Fabrica a investit și în montarea de panouri solare pentru a avea o siguranță a consumului, iar în prezent are planuri de a investi într-o stație de baterii și de a monta mai multe panouri fotovoltaice. În jur de 10% din producția Metigla este exportată în Congo și Benelux.
Pentru TeraSteel, producător de panouri termoizolante care se adresează segmentului industrial, cifrele din 2023 sunt mai mici decât în 2022. Gică Molnar, managerul de vânzări pe România al TeraSteel, a precizat că nu se mai construiesc centre logistice speculativ, pentru că „nu știi dacă le închiriezi”. Businessul a resimțit anul trecut mai multe lovituri, din cauza creșterii prețurilor la metal și componente, dar „până la urmă am trecut anul și am primit multe comenzi”, explică Gică Molnar. El spune că anul acesta bugetele sunt mai mici față de anul trecut, „iar clienții nu mai înțeleg nimic, din cauză că circulă tot felul de zvonuri, lumea stă și așteaptă”.
MTC Construct Tecuci, companie fondată de Cătălin Pavel, care acționează în segmentul rezidențial, și produce în Tecuci, judeţul Galaţi, șipcă metalică, tiglă metalică, tablă cutată şi profile gips-carton, 2023 a reprezentat un an de creștere de 10% a cifrei de afaceri și de 25% a volumelor, în condițiile în care compania a venit cu modele și dimensiuni noi. Și anul acesta a început bine, cu un plus de 25% în primul trimestru, a precizat Cătălin Pavel.
Pentru MAM Bricolaj, retailer de produse pentru casă, anul trecut a fost la nivelul celui din 2022. „Am terminat plat, la egalitate cu 2022. Am avut 333.000 de tranzacții, un plus de tranzacții, minus la valoarea coșului”, a explicat Cristian Găvan, CEO al MAM Bricolaj.
„Degeaba ne înarmăm noi cu optimism, când tăvălugul pornește din Vest. Partenerul nostru Egger (firmă de paneluri din lemn – n.red.) a recunoscut că anul trecut a terminat cu o scădere de 10%, iar în primul trimestru din anul acesta cu minus 6%”, a punctat Găvan. El a precizat că acum încep să se vadă insolvențele din segmentul rezidențial: „A scăzut puterea de cumpărare, au crescut dobânzile, și plătim acum nota de plată din pandemie. Noi, la MAM Bricolaj, intrăm după ce se termină renovarea, când lumea are nevoie de mobilă, iar în prezent vedem un trend descrescător în cifra de afaceri. Dacă la parcurile logistice nu ai chiuvete sau parchet, producătorii care se adresează doar segmentului rezidențial au de suferit”.
Cristian Mercioniu, fondatorul Eco Partnersheep, care e implicat și în câteva dezvoltări imobiliare rezidențiale, pariază în schimb pe refolosirea lânii, material natural și sustenabil, pentru izolația clădirilor.
Antreprenorul va ridica, cu ajutorul unui proiect finanțat de stat, o fabrică zero waste la Făgețelu, județul Olt. Facilitatea de producție va avea circa 12.000 mp, se va adresa 95% pieței europene, iar materia primă va veni de la „toți fermierii de ovine din zonă”, explică Mercioniu. „Practic, luăm un deșeu pe care îl transformăm, în condițiile în care 200 de milioane de tone de lână din Europa ajung la groapa de gunoi.”
La finalul acestui an, hala de producție va fi construită, urmând să fie instalate primele linii de spălare și procesare. Potrivit lui Mercioniu, este vorba de o investiție de 35 de milioane de euro, din care 22 de milioane reprezintă contribuția de la stat. Capacitatea de procesare va fi în jurul a 25.000 de tone pe an, în condițiile în care România produce până la 40.000 de tone.
În privința proiectelor rezidențiale, Cristian Mercioniu spune că a fost nevoie de trei ani pentru a obține o autorizație de construire în sectorul 1 al Capitalei și că are colegi dezvoltatori care au patru-cinci proiecte blocate.
O altă tendință a pieței este cea a caselor pasive nzeb, care oferă numeroase avantaje pe termen lung, o întreținere ușoară și taxe mai mici. Claudiu Burtoiu, director tehnic la Sttage şi Perfect Arrangement, a precizat că oamenii sunt interesaţi de case eficiente energetic, construite din CLT (lemn) şi că se aşteaptă la o creşterii a cererii în această vară. „Investiția inițială este mai mare, de la 2.000 euro în sus pe metru pătrat, însă noi propunem ceva ce este benefic și pentru sănătate”, a punctat Burtoiu.
Răzvan Anăstăsoaie, producător coșuri de fum la Kaminhorn, a simțit și el efectele scăderii segmentului rezidențial. „Anul trecut am avut o scădere de 20% pe zona rezidenţială, influenţată de războiul din Ucraina, care a dus la creşterea vânzării echipamentelor de încălzire pe bază de lemne. Scăderea a fost abruptă în trimestrul doi al anului trecut pe zona rezidenţială, apoi au crescut comenzile pe zona industrială, ceea ce ne-a situat la finalul anului trecut într-o zonă de plat. Anul acesta ne-am propus o creştere de 20% şi, la finalul primului trimestru, am atins 15%.”
Firma din Bacău fabrică coșuri de fum din 2017, iar anul trecut a făcut investiții de 1,5 milioane de euro, din care un milion de euro fonduri europene, în mărirea capacității de producție. Proiectul a fost finalizat anul trecut, fiind depus depus înainte de pandemie. „Este vorba de o tehnologie nouă care crește capacitatea de producție cu 150%, la același efectiv de oameni. Investiția a constat în echipamente aproape un milion de euro, restul clădiri etc.”, a explicat Răzvan Anăstăsoaie.
În ciuda faptului că au pornit mai puține proiecte rezidențiale, cererea continuă să fie consistentă, iar proprietățile din România au printre cele mai mici prețuri la nivel european. Însă aceste prețuri nu stau pe loc, după cum avertizează producătorii locali de materiale de construcții.
