FacebookTwitterLinkedIn

Datele Eurostat pentru 2023 arată că România ar putea face din domeniul IT&C un adevărat brand economic. Dar România este ultima țară din Europa când vine vorba despre utilizarea tehnologiei.

Adrian Blidăruș, EVP Encora Europe, Cerasela Baiculescu, Country Leader IBM România și Moldova, și Bogdan Putinică, Country Manager Microsoft România & Moldova, au analizat această discrepanță în emisiunea reINVENTAREA României.

Adrian Blidăruș consideră că singura modalitate prin care putem recupera decalajul pe care îl avem față de celelalte țări din Europa este muncind mai mult. „Cred că, în momentul în care resursele devin mai rare sau mai intensiv folosite, singura posibilitate pe care o avem este să le folosim mai bine. Dimensiunea umană este foarte importantă, pentru că diferența este atât de mare între numărul angajaților în IT și nivelul foarte redus de digitalizare, iar factorul uman este primul la care ar trebui să ne uităm. Faptul că suntem în Europa și în Uniunea Europeană este foarte bine, dar este și un blestem. Din punctul meu de vedere, ne-ar trebui o atitudine mai americană versus una europeană, care este relativ socialistă. Singura modalitate prin care putem recupera decalajul pe care îl avem față de celelalte țări din Europa este muncind mai mult. Nu există niciun substitut pentru muncă”, a spus Adrian Blidăruș, EVP Encora Europe. 

Cerasela Baiculescu consideră că domeniile critice, esențiale pentru dezvoltare și progres, printre care și tehnologia, ar trebui prioritizate. Iar România are un potențial ridicat în ceea ce privește industria IT, contribuția la PIB ridicându-se la 6,2%, potrivit unui studiu al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS).

Având în vedere importanța sectorului în economia țării, cum putem atinge potențialul maxim, ce pârghii sunt necesare pentru dezvoltare și cum folosim tehnologia pentru a fi competitivi?

Cerasela Baiculescu spune că există potențial de creștere, lucru demonstrat de ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani. Avem o poziție bună în Europa, având în vedere rata de creștere peste media de 4,8-5,2%, dar nu putem să ignorăm că sunt multe țări cu mult înaintea noastră, precum Cehia și Polonia, bazate foarte mult pe inovare, explică reprezentanta IBM. „Noi mai avem mult de construit, iar în absența unei sinergii, va fi foarte greu. Avem nevoie de un efort constant și de un parteneriat public-privat. Partea de inovare este foarte importantă, bugetele alocate pentru 2024 sunt mult sub media europeană de 2%, însă ne bucură acest dialog deschis și interes pentru creștere”, a mai precizat Cerasela Baiculescu.

Faptul că România este ultima țară din Europa când vine vorba de utilizarea tehnologiei este o poziție mai mult decât rușinoasă pentru că arată că există un spațiu între convergeța politicilor publice și capacitatea de execuție, potrivit lui Bogdan Putinică.

La o simplă căutare pe Google în căutarea impactului industriei de software și servicii IT în economia României, datele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS) arată o valoare de 13,6 miliarde de euro și o pondere în PIB  de 6,2%. Potențialul IT-ului românesc este unul dintre cele mai mari pe care economia țării le are. „Eu sunt mare fan al acestui potențial de țară, IT-ul reprezintă o industrie fanion pentru România. IT-ul a crescut an de an și generează una dintre cele  mai mari valori din economie. Păstrăm capitalul uman în țară și nu mai facem servicii de tip loon, ci migrăm către inovație și transformare digitală. Potențialul României este valorificat pe jumătate, din punct de vedere al progresului. Avem o traiectorie macroeconomică pe care cifrele o confirmă și o susțin în fiecare an – IT-ul crește de trei ori mai repede decât economia românească. Dar nu avem destul capital uman – nici măcar în România nu mai putem vorbi de disponibilitatea resurselor umane, așa cum era la începuturile carierelor noastre – ceea ce reprezintă o frână majoră”, a spus Bogdan Putinică

În opinia sa, dacă acum am avea la dispoziție de două ori mai mulți angajați față de câți avem în industrie – între 200.000-220.000 ar fi absorbiți ușor de piața muncii. Însă există o lipsă evidentă de aliniere între politicile macro ale țării. „Vorbim despre educația din universități, care de peste 20 de ani, își vede de treabă liniștită, ingnorând faptul că produce în jur de 10.000 de specialiști într-un an, în timp ce industria are nevoie de 20.000. M-aș bucura să văd asta ca o politică de țară”, a spus Bogdan Putinică.

Noile modificări fiscale pentru domeniul  IT ar putea duce la reducerea competitivității companiilor românești, în absența altor măsuri.

„Cu toții ne așteptam ca facilitatea fiscală să dispară la un moment dat. Poți funcționa pe acest principiu până când se crează o anumită valoare și o anumită bunăstare, după care bunăstarea trebuie redistribuită, altfel ajungi la dezechilibre foarte mari. Ceea ce mi se pare anapoda este modul în care a fost comunicată măsura și discuțiile foarte polarizante. În plus, nu poți face asta de pe o lună pe alta. În Marea Britanie se anunță cu un an înainte o astfel de schimbare. Măsura a venit și într-un moment foarte prost pentru industria mondială de IT, în care toată lumea mergea cu frâna de mână trasă. Lucrurile făcute pe repede înainte nu ajută. Pe termen mediu, cred că competitivitatea noastră va scădea, în absența altor măsuri, care să stimuleze dezvoltarea în IT”, a explicat Adrian Blidăruș.

Cerasela Baiculescu evidențiază un paradox: România este pe ultimul loc la digitalizare, dar are cel mai mare număr de angajați IT din Europa, 200.000, raportat la numărul de angajați din lume însemnând locul 6. „E un complet paradox. Ce se întâmplă cu acești angajați, de fapt? Ei se duc foarte mult în zona de outsourcing, pleacă foarte mult din această inteligență în afara țării și rămân foarte puțini aici. Aici este un rol pe care trebuie să ni-l asumăm împreună, organizații private și cadru legislativ.” 

În ceea ce privește integrarea inteligenței artificiale în activitatea companiilor, Cerasela Baiculescu a citat studiul recent lansat de IBM, potrivit căruia peste 75% din companii deja utilizează inteligența artificială (AI). „România trebuie să fie pregătită pentru AI, dar nu este singura tehnologie emergentă. Nu putem trăi fără tehnologie și trebuie să învățăm să o folosim”, conchide Cerasela Baiculescu.

Bogdan Putinică precizează că digitalizarea simplă și care funcționează este cea care ajută cetățeanul și în cascadă generează beneficii economice de care ne bucurăm cu toții. „Există exemple nenumărate în lume, în Polonia, Cehia, Republica Moldova, în care curajul de a executa viziunea politică a făcut diferența, pentru că e greu, este transformațional, pentru că România este ultima țară din Europa, când vine vorba despre utilizarea tehnologiei și este o poziție mai mult decât rușinoasă”, a conchis Bogdan Putinică.