Potrivit ministrului interimar Cseke Attila, mai multe investiții majore sunt aproape finalizate, însă noul spital din Constanța, evaluat la 197 milioane de euro, nu poate fi terminat în termenul programului, ceea ce obligă Ministerul Sănătății să caute finanțare alternativă. În paralel, România pregătește ajustarea unor ținte pentru a evita penalizările Comisiei Europene.
Gradul de absorbție al fondurilor europene destinate sănătății prin PNRR a ajuns la 66%, echivalentul a 4,75 miliarde lei dintr-un buget total de 7,23 miliarde lei, a anunțat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila. Sunt în derulare 1.842 de contracte, iar presiunea pe finalizarea investițiilor crește, în condițiile în care termenul-limită al programului (31 august 2026) se apropie.
Ministrul a subliniat că obiectivul este apropierea de 100% absorbție, în contextul în care infrastructura medicală finanțată prin PNRR reprezintă una dintre cele mai mari investiții publice din ultimii ani. În acest moment, mai multe proiecte majore sunt în grafic: modernizarea Spitalului „Agrippa Ionescu” a ajuns la un stadiu fizic de 75%, extinderea Spitalului Județean Bistrița la 92%, noua clinică de neurochirurgie din Cluj la 96%, iar pavilioanele de medicină operațională din Craiova și Sibiu la 98,5%, respectiv 83%. Investițiile de la Institutul „Marius Nasta” și Institutul de Boli Cardiovasculare Târgu Mureș respectă, de asemenea, calendarul.
Singura excepție majoră este proiectul noului spital din Constanța care nu poate fi finalizat până la termenul PNRR. Constructorul a asumat februarie 2027 ca termen de finalizare, ceea ce obligă Ministerul Sănătății să identifice alte surse de finanțare pentru continuarea lucrărilor. Proiectul, evaluat la 197 milioane de euro și unul dintre cele mai mari din infrastructura medicală finanțată prin PNRR, devine astfel singurul cu risc de neeligibilitate și de pierdere a finanțării europene.
Înaintea renegocierii finale cu Comisia Europeană, ministerul pregătește o reașezare a unor indicatori pentru a evita penalizările. Printre măsurile propuse se numără reducerea țintei privind digitalizarea spitalelor de la 200 la minimum 100 de unități finanțate prin grant și mutarea altor 50 pe componenta de împrumut, creșterea numărului de centre comunitare integrate de la 54 la 79 și eliminarea unor componente de dotare blocate de contestații. Proiectul privind achiziția ambulanțelor de terapie intensivă neonatală va fi scos din PNRR și finanțat din alte surse.
Ministerul introduce și un mecanism de transparență privind plățile, care vor fi publicate săptămânal, în condițiile în care există facturi de aproape 500 milioane lei ce trebuie procesate rapid. În planul reformelor, Cseke Attila propune un mecanism pilot de salarizare pe criterii de performanță pentru medici, cu venituri suplimentare între 30% și 100% din salariul de bază pentru activitate suplimentară sau rezultate deosebite.
Mandatul interimar limitează însă adoptarea unor politici publice noi, inclusiv în domenii precum clasificarea spitalelor sau programele de îngrijiri paliative, motiv pentru care ministrul a cerut clarificarea situației politice pentru a evita blocaje suplimentare.
Componenta C12 – Sănătate din PNRR are o alocare totală de 2,45 miliarde euro, la care se adaugă investiții relevante și pe C7 -Transformare digitală, pentru digitalizarea spitalelor și a instituțiilor medicale. Programul finanțează construcția și modernizarea unor spitale mari, centre de politraumă, extinderi de unități de urgență, digitalizarea spitalelor și a instituțiilor de sănătate publică, centre comunitare integrate și dotări pentru reducerea infecțiilor nosocomiale.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.