Viktor Vekselberg este născut în Ucraina și a fost la un moment dat cel mai bogat om din Rusia.
Este cel mai mare colecționar de ouă Fabergé și se numără printre cei 23 de oligarhi ruși vizați de sancțiunile administrației Trump în 2018.
A cumpărat, cu 21 de milioane de dolari, de la statul maghiar, clădirea Ambasadei Rusiei la Budapesta, și a vândut-o statului rus cu 116 milioane de dolari.
Cu o avere estimată în noiembrie 2021, de Forbes SUA, la 9,3 miliarde de dolari, Viktor Vekselberg este pe poziția 262 în topul miliardarilor.
Vekselberg este cel mai mare colecționar de ouă Fabergé din lume: deține 15 exemplare – din care nouă, pentru care a plătit peste 100 de milioane de dolari, provin din Colecția Imperială. După ce le-a expus la Kremlin, Vekselberg, care consideră creațiile Fabergé importante pentru istoria Rusiei, a înființat în 2013 Muzeul Fabergé în Sankt Petersburg.
În 1988, după ce ultimul președinte al URSS, Mihail Gorbaciov, a creat prin programul Perestroika & Glasnost condițiile incipiente ale unei economii de piață, Vekselberg a fondat o firmă care lucra pentru fabrica de aluminiu din Irkutsk. În 1990, a înființat compania Renova Group împreună cu colegul de școală Leonard Blavatnik, care a emigrat în SUA în 1978.
În mai anul trecut, Blavatnik era el mai bogat om din Marea Britanie, potrivit Sunday Times Rich List.
Născut într-o familie de evrei din Odesa astăzi asediată de ruși, Sir Leonard Blavatnik are o avere de aproape 40 de miliarde de dolari și a susținut financiar tot spectrul politic american, de la Barrack Obama până la Donald Trump, de la Hillary Clinton până la Mitt Romney și John McCain.
Printre altele, Blavatnik este proprietarul Warner Music Group pe care a achiziționat-o în 2011 cu 3,3 miliarde de dolari. Este un apropiat al fostului premier israelian Benjamin Netanyahu, și este membru în board-urile academice sau de consilieri ale universității din Tel Aviv și ale universităților Cambridge și Harvard.
Ca și Oleg Deripaska și Roman Abramovici, Vekselberg este unul dintre cei care au beneficiat de privatizarea industriei aluminiului din Rusia, sub oblăduirea președintelui Boris Elțîn. În 1996, a cumpărat două fabrici de aluminiu, care, mai târziu au fuzionat cu gigantul Rusal, cel mai mare producător de aluminiu din lume. Următoarea achiziție a fost Tyumen Oil, unul dintre cei mai mari producători de petrol și gaze din Rusia, companie încorporată în Renova Group.
În 2003, Renova Froup și alte companii cu activitate în producția de petrol, deținute de Mihail Fridman, German Khan și Alexei Kuzmichov, au creat consorțiul AAR. Acesta a fuzionat în același an cu divizia rusească a British Petroleum într-un joint venture denumit TNK-BP, în care rușii și englezii dețineau fiecare câte 50%.
Vekselberg a făcut afaceri profitabile și cu statul ungar: în 2008 a cumpărat de la unguri, cu 21 de milioane de dolari, sediul ambasadei ruse din Budapesta, și mai apoi l-a vândut statului rus cu 116 milioane. Trei oficiali maghiari au făcut închisoare pentru această tranzacție, în timp ce în partea rusă a fost doar începută o investigație.
Oligarhul figurează pe lista celor 23 de miliardari ruși sancționați în 2017 de administrația Trump prin așa-numita lege CAATSA (Countering America’s Adversaries Through Sanctions Act). Vekselberg nu are voie să intre în SUA și are 1,5 miliarde de dolari blocate în conturi din America și Elveția.
În 2017 i s-a oferit cetățenia cipriotă, în urma unor investiții substanțiale făcute în această țară, dar oligarhul a rămas până în prezent doar cu cetățenia rusă. În vârstă de 64 de ani, Vekselberg are doi copii și declara anul trecut, pentru Financial Times, că plasarea sa sub sancțiunile americane este o dramă personală, întrucât nu-și poate vizita fiica și nepotul la New York.
Foto Profimediaimages.ro
