Descendentă a familiilor Ştirbey, Costinescu şi Brătianu, Ileana Kripp, împreună cu soțul său, baronul Iacob Kripp, dezvoltă Crama Știrbey ca pe o afacere emoțională, o istorie a familiei pe care o continuă împreună.
Ileana Kripp, născută Costinescu, și soțul său, Jakob Kripp, pasionat viticultor, cu experiență bancară și juridică, au fost inspirați să preia 20 de hectare de viță-de-vie și crama din Drăgășani, de la tatăl Ilenei. Domeniul viticol și crama se aflau în Familia Știrbey de peste 300 de ani și au fost 52 de ani, în perioada comunistă, în administrarea IAS-urilor. Valoarea acestor vii a fost apreciată și de cei care le-au administrat în perioada comunistă, astfel că au făcut tot ce au putut pentru a le păstra în bună stare, chiar și în condiții de subfinanțare.
Crama și cele 20 de hectare de viță-de-vie au fost redobândite de la statul român în anul 2001 de către tatăl Ilenei Kripp, care le moștenise de la mama sa, Maria Știrbey (căsătorită Costinescu), fiica cea mare a lui Barbu Știrbey.
Domeniul viticol a fost reconstruit în tradiția locală păstrând arhitectura cramei, pe care străbunicul său o construise la 1910. Suprafața viticolă a fost extinsă la 24,6 hectare, iar 40% din suprafața retrocedată a fost replantată cu soiuri roșii.
Încă de la începutul secolului XX, vinul Știrbey a fost pe vapoarele românești din Marea Neagră și în restaurantul trenului Orient Express. „Bunicul a construit și pepiniera proprie în timpul filoxerei din dorința de a salva soiurile locale. O reclamă din 1905 prezintă toate soiurile din această pepinieră”, spune Ileana Kripp.
Soiurile locale din Drăgășani – Crâmpoșia, Novacul și Negru de Drăgășani – sunt vedetele acestei crame, iar soiurile albe au acum între 40 și peste 50 de ani: Crâmpoșia, Feteasca Regală, Tămâioasa Românească și Sauvignon Blanc.
„Vinurile noastre sunt vinuri fine, naturale, făcute cu grijă. Pentru ca vinurile roșii să fie bine echilibrate și de viață lungă, acestea se învechesc în butoaie de stejar românești în mare parte”, mai spune Ileana Kripp, potrivit căreia în afară de soiul Crâmpoșie, ale cărei producții anuale depășesc cu mult 10.000 de sticle, celelalte soiuri sunt în cantitate foarte limitată.
În țară, vinurile sunt comercializate în magazinele specializate și în restaurante, ori online, iar în străinătate ele ajung în magazinele de specialitate din Marea Britanie, Franța, Germania, Austria. „Nu tehnologia este cea care face regulile la Crama Știrbey, ci țelul de a avea materialul și aparatura potrivite vinului pe care noi dorim să îl avem. Când veniți la noi, veți crede că este un conac, dar vă veți da seama că este o mică manufactură. Spumantul nostru, pe care îl scoatem pe piață după trei sau patru ani, trece prin 100 de mâni. Foarte important, în primul rând, este oenologul, dar și presa, curățenia, sticla, dopul, iar cel mai important este ca strugurii să fie cei mai buni din vie, pentru că nu toți strugurii ajung să fie vin”, povestește Ileana Kripp, care afirmă că există aceeași echipă încă de la început, din 2001. „Am îmbătrânit împreună. Forță de muncă nouă este mai greu de găsit pentru că este și muncă fizică, dar și răspundere”, explică Ileana Kripp.
Ea are o imagine elocventă și despre cum s-a schimbat România în ultimii ani. „Atunci când am început să retehnologizăm crama, în anii 2002-2003, era un chin să trecem prin vamă fiecare obiect adus din Italia sau Austria. Între timp, găsim multe produse în România, inclusiv butoaie bune. Nu vă puteți da seama în ce mod pozitiv s-au schimbat lucrurile în rezolvarea problemelor de zi cu zi în această țară”, precizează Ileana Kripp. Toate investițiile realizate în cramă au fost făcute din sursele familiei, care se simte răsplătită prin ecourile pe care le primește pentru vinurile produse.
Proprietarii Cramei Știrbey nu au în plan o dezvoltare accelerată a afacerii, din punct de vedere al extinderii, dar au în vedere diversitatea de vinuri ce poate fi creată din soiurile deja existente în vie. Dintr-o fetească regală poate fi obținut și un vin liniștit, dar și un spumant sau un vin îmbătrânit în butoaie de stejar. Din crâmpoșie se poate face un spumant prin metodă tradițională sau un vin liniștit sec, iar novacul poate fi făcut vin spumant, liniștit roșu, roze sau dulce de desert. Pot fi obținute astfel patru feluri de vin dintr-un singur soi.
„Pentru noi nu este important ceea ce se cere, ci ceea ce poate ieși bun și interesant din ceea ce noi avem.”
