Marilena Iovu, agent literar, consideră că, în 2022, am asistat la o scădere a tirajelor și o creștere a prețului de vânzare al cărților cu 20%-30%. A fost o consecință a războiului din Ucraina, care a afectat lanțul aprovizionării cu hârtie și a antrenat o criză energetică.
Forbes: Ce a însemnat anul 2022 pentru agenția dvs., după doi ani de restricții?
Marilena Iovu: Pandemia a redus activitatea agenției în prima parte a anului 2020, însă, din fericire, cărțile pentru copii și tineri au fost destul de solicitate în contextul activității online.
Începutul anului 2022 părea să aducă un reviriment, apropierea ridicării restricțiilor stimulându-i pe editorii cu care colaborez să-și facă multe planuri și să spere că activitatea lor va reintra în normal. Însă agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a fost o lovitură neașteptată pentru piața de carte, afectată deja de creșterea costurilor de tipar.
Deși numărul de contracte de licență a scăzut cu 17% față de anul precedent, editurile manifestând prudență vizavi de proiectele noi, veniturile agenției au sporit cu 16% față de 2021, respectiv cu 38% dacă ne raportăm la anul 2020, o consecință a creșterii prețului de vânzare a cărților și a retipăririlor.
De altfel și numărul cărților publicate în 2022 prin intermediul agenției a scăzut cu 35% față de 2021, fiind mai redus chiar și față de anul 2020, editurile fiind nevoite să amâne apariția anumitor titluri, adaptându-și planurile editoriale la noul context economic și politic.
Ca o noutate a lui 2022, aproape 1% din venituri au provenit din drepturi încasate pentru vânzările de carte electronică și audio.
Forbes: Care sunt domeniile/categoriile de carte care au funcționat cel mai bine în 2022 (solicitate de editorii români)?
Marilena Iovu: Intermedierea contractelor de licență pentru cărțile destinate copiilor, traduse din alte limbi, aduce peste 90% din veniturile agenției.
Aproape jumătate dintre cărțile publicate au fost povești pentru copiii de 2-6 ani, preponderent educative, care îi învață pe cei mici să fie mai buni, mai curajoși, mai siguri pe ei, să se descurce în situații dificile ori periculoase și să îi pregătească pentru evenimentele majore din viața lor (mutarea într-un loc nou, intrarea la grădiniță ori la școală).
De asemenea, au început să apară și la noi povești pe teme de ecologie și protecția mediului. Editorii caută și povești sezoniere, de Paști și mai ales de Crăciun, oglindind interesul părinților pentru povești ilustrate pe care să le ofere în dar de sărbători.
Față de anii anteriori, se publică mai multe cărți cu pictograme, pentru cititorii începători, dar și romane pentru copiii de 6 – 9 ani.
Interesul pentru nonficțiune crește de la an la an: în afară de dicționare și enciclopedii ilustrate pe diverse teme, cărți cu activități pentru vacanță și întrebări de cultură generală, au apărut numeroase cărți de explorare, stimulând capacitatea de concentrare și deprinderea celor mici de a povesti pe baza imaginilor despre lucrurile și activitățile din viața de zi cu zi.
Forbes: Care sunt evenimentele majore din piața editorială din România pe care le-ați constatat în ultimul an?
Marilena Iovu: Un ochi a plâns și unul a râs. Am asistat la o scădere a tirajelor și o creștere a prețului de vânzare al cărților cu 20%-30%, o consecință a războiului de la graniță, care a afectat lanțul aprovizionării cu hârtie și a antrenat o criză energetică.
Anul 2022 a adus și o erodare semnificativă a puterii de cumpărare, ca urmare a scumpirii alimentelor și utilităților.
Cum tiparul cărților pentru copii nu e deloc ieftin, editurile au încercat să găsească soluții pentru a vinde cărți frumoase la un preț dacă nu accesibil, măcar suportabil pentru cumpărători.
Ca să privim partea plină a paharului, anul trecut am scăpat de restricțiile din pandemie, s-au reluat evenimentele cu public și târgurile de carte, iar în decembrie TVR Cultural și-a reluat emisia.
Aș menționa și faptul că platformele care oferă cărți electronice și audio au început să-și facă tot mai mult simțită prezența pe piața de carte de la noi. Sunt convinsă că digitalul poate face cărțile să ajungă la mai mulți cititori de toate vârstele.
Forbes: Se cumpără sau nu se cumpără cărți în România? Se citesc sau nu se citesc cărți în România? Aceasta-i întrebarea… Dumneavoastră cum răspundeți la această dilemă?
Marilena Iovu: Ne răsuciți cuțitul în rană… Nu se cumpără cât ne-am dori, dar oful nostru e că n-avem statistici. Ne mai uităm pe topurile anunțate de distribuitori ori pe pe cele ale editurilor după târgurile de carte.
La Bookfest 2022, deschis după doi ani de pandemie, cumpărătorii au dat năvală din prima zi și, pe ansamblu, a fost un târg bun, cu vânzări mulțumitoare.
Târgul de carte Gaudeamus, în schimb, care s-a desfășurat cu întârziere, în a doua săptămână a lunii decembrie în loc de ultima decadă a lunii noiembrie, le-a lăsat un gust amar editorilor, care au înregistrat pierderi (probabil cu excepția anticariatului care se lăfăia în mijlocul târgului, făcând o concurență neloială editurilor mari din jur cu cărțile ieftine, la mâna a doua).
În lumea noastră mică, a celor care iubesc cărțile, se citește mult.
În timpul liber eu particip la două-trei cluburi de carte lunar, unde discutăm despre cărțile care ne plac, iar participantele citesc de regulă cel puțin 5-6 cărți în fiecare lună. Există de altfel multe cluburi de carte offline și online.
Umplem rețelele sociale de poze cu cărți, scriem recenzii, citim cărți în format electronic, iar mai nou ascultăm cărți.
Celor care se plâng că s-au scumpit cărțile ori că n-au timp pentru citit le recomand să se înscrie pe o platformă de audiobooks. S-ar putea să aibă o revelație văzând că au la dispoziție mii de titluri și își pot asculta cărțile preferate ziua sau noaptea, atunci când călătoresc spre serviciu, gătesc, fac sport, deretică, lucrează la Excel-uri plicticoase, sau când… își aranjează cărțile din bibliotecă!
(9 iulie 2023)