FacebookTwitterLinkedIn

Citisem mai de mult cum clișeele romantice funcționează. Scoate-o sau scoate-l la film, la o cină, la un suc, la o cafea – și lucrurile se pot lega mult mai ușor. Foarte adevărat, dacă există un minim interes din partea ambilor. Dacă nu, rămâne fiecare cu un film văzut, o cină plăcută, o cafea băută. Asta pentru clișeele romantice. Cum sunt însă celelalte?

Clișeul meu preferat este: prietenii sunt familia pe care ți-o alegi. Cât de adevărat! Și cât de bine sau prost poți să alegi! Într-o gașcă de prieteni, la fel ca într-o familie, există egoiști și altruiști, ciudați și extrovertiți, verișoara nebună și cea ușuratică, unchiul intelectual rasat și mătușa de la coada vacii. Și nou-veniții. Un fel de cumnați, așa, nu fac parte din familie, dar odată intrați, prin alianță, devin mai Gucci decât clanul Gucci. Sau cum zicea Daniel anul trecut despre româncele care se măritau după aromâni: deveneau mai aromânce decât cumnatele lor născute și crescute.

Există tipuri și tipuri de cumnați și cumnate care intră în aceste găști gata formate. Sincer, mulți dintre ei reușesc să se integreze perfect, devin elementul ce lipsea și mentori de nădejde pentru viitorii cumnați și cumnate. Există însă unii care te scot, efectiv, din sărite. Și, aparent, nu ai nicio șansă să scapi de ei pentru că, ușor-ușor, reușesc să-i aducă pe toți ceilalți de partea lor și, înainte să te dezmeticești, devii tu cel evitat la reuniuni, seri de rummy sau petreceri de casă nouă – de prietenii tăi, cuceriți cu o găină.

Da, e „cu”, nu „de”, pentru că există oameni care știu că drumul spre o prietenie trainică trece prin stomac. Și cum o rudă la țară se găsește mereu, ce zici de o găină gata jumulită, galbenă de grasă, crescută, știi, numai cu boabe de grâu și porumb, în curtea generoasă a bunicii, mătușii sau nepoatei de vară? Da, e pentru tine. Mi-a dat două, și chiar dacă îmi dădea doar una, tot ți-o aduceam, că are o carne foarte gustoasă. Nici nu se compară cu ce e în comerț. Sigur, trebuie fiartă mai mult, dar iese un borș de te lingi pe degete. Am adus și un snop de mărar de la țară și uite și niște morcovi dulci, dulci. Hai, te ajut să le gătești că oricum nu am ce face în seara asta, deși, mă știi, sunt, super-super ocupată la birou, dar pentru tine stau oricât, pentru ce sunt prietenii?

Și, uite așa, cu o găină ți-a intrat în casă. Dar, hei, știi toți prietenii tăi – familia pe care ți-ai ales-o? Toți încep să o placă pe fata cu găina. Tu i-ai legat cumva. Au fost pe la vreo nuntă, botez, petrecere de convalescență post-corona ori s-au nimerit să fie la restaurant în seara aceea când foștii tăi colegi sărbătoreau întâlnirea de 15 ani de la liceu fără tine, că tu erai în delegație? Păi, n-au vorbit ei despre tine? N-au schimbat ei impresii din liceu, de la birou, despre fostul tău iubit, despre fosta ta șefă, despre cum îți plăcea ciocolata cu alune întregi și cum prietena cea mai bună nu a ajuns la nunta ta? Momente marcante. Și ghici ce? Fac schimb de numere de telefon. Și noua prietenă începe să-ți sune vechii prieteni. Se văd la cafele, sunt invitați la ea acasă, li se fac niște favoruri, că prietenii mei sunt și prietenii tăi, și bag mâna în foc, fiecare, dar fiecare, primește câte o găină. Știi, din aia galbenă de țară, hrănită cu grăunțe.

Lovitura finală vine atunci când face grupul de Whatsapp unde nu te include. Și pe care te bârfește. Subtil și voalat la început, tare și apăsat pe măsură ce trece vremea. Că de-acolo ai aflat toate acestea – de la prietenii tăi, familia pe care ți-ai ales-o și în care tu te-ai gândit să aduci o nouă cumnată pentru că ți-a dat o găină.

Un moment de respiro înainte de a-ți spune ce să faci. Tipul acesta de prieteni nu are gen. Așa că îmi cer scuze dacă am zis ea de mai multe ori decât am zis el, dar, în general, poate fi ori o ea, ori un el, balanța nu înclină spre un sex anume. Iar frânturile de conversații sunt pur imaginare, dar pot avea loc. Gândește-te că în loc de găină ar fi castraveți, zacuscă sau pantofi. Poate suna cunoscut oricui.

Ce să faci? Că ai ajuns într-o situație. Că e vineri seară și nu mai sună telefonul. Că e vară și prietenii sunt la mare cu cumnata care, mărinimoasă, postează pe social media poze cu ei și îți trimite și ție cu mesajul „Păcat că nu ești aici că ce tare ne-am fi distrat”.

Eu zic să nu faci nimic. Eu nu fac nimic, deși mi-au trecut prin familia de prieteni cumnate și cumnați, găini și alte orătănii fără număr. Dacă stai să te gândești, situația e chiar distractivă: poți folosi acele seri de vineri ca -să te mai odihnești, că ești rupt de la birou. Sau, verile, să mai stai și cu ai tăi, că te văd rar. Și să lași timpul să hotărască dacă prietenii noi sunt luceferi sau comete. Iar familia de prieteni să-ți rămână familie de prieteni. Bine, indiscutabil, trebuie muștruluiți și luați la trei păzește. Sunt oameni și ei, impresionați poate de o găină de țară. Ce, tu nu ai fost?

Hai, nu uita că ești unic(ă). Nimeni nu poate să-ți ia locul. Vreodată.