La Win Gallery, doamna Irina Stoenescu și partenerii săi și-au propus să dea glas pasiunii comune pentru artă, pentru a aduce împreună oameni de cultură, colecționari și entuziaști ai artei. Iar povestea din spatele galeriei este cel puțin la fel de fascinantă precum locul în sine.
FORBES LIFE: Care este povestea galeriei WIN Gallery, cum ați ajuns să vă implicați în acest proiect?
IRINA STOENESCU: Pentru mine, arta este în primul rând o plăcere, o văd ca pe o expresie condensată a gândului, a sensului, a emoției. Mulți ani a fost un hobby apoi, spre finalul lui 2022, prietenul și colegul meu, Cristi Pascu, mi-a propus o altă abordare. Având în spate mulți ani de activitate in sfera dezvoltărilor imobiliare, tema calității vieții apare de multe ori in conversațiile noastre. O casă sau un birou generează o stare de bine si devine un mediu prielnic de evoluție nu numai prin confortul clădirii ci și prin ceea ce se regăsește în interior, prin obiectele care îți stimulează imaginația și gândirea. De aici a pornit ideea de a deschide o galerie de artă cu vânzare. Apoi, lucrurile au progresat foarte rapid, în mai puțin de cinci luni deja inauguram WIN Gallery. Alături de Cristi Pascu și de Cătălin Guriță-Manole, celălalt prieten al nostru și coinițiator al proiectului, îmi doresc să împărtășesc bucuria și beneficiile frumosului, să venim în sprijinul colecționarilor experimentați și a celor care acum fac primii pași în această lume. Bineînțeles, aceste lucruri merg mână în mână cu creșterea vizibilității artiștilor talentați, români și străini.
Care sunt principalele provocări cu care se confruntă galeriile de artă în prezent?
Cred că există o percepție, destul de răspândită, cu efecte nefericite nu numai pentru galerii ci si pentru publicul larg si anume că, pentru “profani,” arta e inaccesibilă și intimidantă. În mod paradoxal, e una dintre cele mai vechi și mai răspândite forme de comunicare, precedând scrisul. A învăța să scrii și să citești e mai dificil decât a privi și a extrage idei dintr-un tablou. Sigur, nu neg importanța unui fond de cultură generală dar acela se dobândește. Multe dintre aspectele pe care le enumerăm deseori la capitolul provocări – public limitat, gravitarea către mediul online, etc.- derivă cel puțin parțial din această confuzie.
Cum gestionați relația cu colecționarii și cum îi sprijiniți?
Consider că există câteva elemente esențiale pe baza cărora se construiește relația galerie-colecționar. În primul rând, trebuie să fii un bun ascultător, să încerci să înțelegi preferințele estetice și interesele oaspeților tăi. O colecție privată oglindește personalitatea si preocupările proprietarului. De aceea, o recomandare pentru o lucrare nouă este un act de responsabilitate, poate chiar de incipientă prietenie. Încercam mereu sa surprindem, să aducem un suflu nou, contrastant dar nu discordant. O altă fațetă este creșterea valorii financiare a lucrărilor și aici galeria contribuie printr-o combinație de acțiuni: organizare de expoziții în străinătate, acorduri și mentorat cu artiștii pentru restrângerea lucrărilor cu o anumită temă, publicitate și prezență la târguri de artă prestigioase.
Ce strategii folosiți pentru promovarea artiștilor și a expozițiilor?
În afară de acțiunile clasice -organizarea de vernisaje, transmiterea de comunicate de presă, producerea de cataloage, colaborări cu instituții culturale din țară si din exterior- noi avem multe evenimente în care intersectăm disciplinele. Anul trecut au avut loc întâlniri interesante cu leaderi din mediul financiar-bancar cu care am discutat despre artă ca mod de tezaurizare. În cadrul altor sesiuni, am avut invitați din mediul diplomatic unde accentul a fost pus pe artă ca mod de comunicare universal. Am fost parteneri ai unor manifestări culturale de excepție organizate de fundații cu scop educațional, așa cum sunt Fundația Calea Victoriei sau Fundația Regală Margareta a României.
Cum ați reușit să vă adaptați la schimbările din industria artei în ultimii ani?
Galeria noastră este foarte tânără, se poate spune ca ne-am născut odată cu schimbările. Cred că mediul online de tranzacționare și vizionare va coexista cu prezența fizică a galeriilor. Rămâne o vrajă în a privi operele de aproape, din diferite unghiuri, în mărime naturală, de a descoperi subtilitatea unor suprapuneri de culori, s.a.m.d. Aspectul convivial al întâlnirilor între pasionați, în “carne și oase” va rămâne. Poate sunt subiectivă dar nu cred că vom abandona prea repede ciocnitul unui pahar de șampanie, în fata unei lucrări spectaculoase, în favoarea unei serate digitale, cu sunetul mașinii de spălat pe fundal. Abrutizez intenționat pentru că mi se pare că mult prea des cele două scenarii sunt oferite ca echivalente, cu condiția ca lucrarea de artă să fie de bună calitate. Nu sunt. Arta are o componentă personală dar și una socială la fel de importantă.
Cum ați observat schimbările în preferințele colecționarilor de artă în ultimii ani?
Încep sa fie foarte activi colecționarii din generațiile mai tinere -Millenials și chiar Gen Z. Procentual, alocă mai mult din portofoliul lor de investiție decât generațiile precedente și această tendință a fost în mod clar manifestată anul trecut la Basel, unul dintre cele mai cunoscute, mai exclusiviste si mai prestigioase târguri de artă din lume. E îmbucurător și interesant de urmărit. O parte din atenția lor este evident îndreptată către NFT-uri sau forme de artă produse cu ajutorul inteligenței artificiale și cred ca este normal să existe această explorare. Întotdeauna, arta a ținut cont de dezvoltarea științelor și invers. Nu aș spune însă că formele consacrate își vor pierde relevanța, ci dimpotrivă. Apariția fotografiei, de exemplu, nu a eliminat reprezentare figurativă în pictură. Ne îmbogățim mereu paleta de exprimare, apar noi nuanțe pentru a cuprinde idei mai multe și mai complexe.
Care sunt tendințele actuale în piața de artă contemporană?
Sunt multe nișe ale pieței contemporane și fiecare își are tendințele proprii, nu se poate vorbi de un fenomen omogen. Enumăr în ordine aleatorie câteva dintre ele: a) abordarea temelor cu caracter social si/sau politic; b) accentul pe sustenabilitate și sau degradarea mediului, ca subiect central al lucrărilor; c) utilizarea tehnicilor mixte care încorporează materiale mai puțin convenționale, reciclabile, etc.;, d) digitalizarea; e) un fel de sincretism, mai ales în alăturarea de simboluri din culturi nerelaționate în aceeași compoziție. Interesant este că toate acestea se dezvoltă în paralel cu subiectele și tehnicile clasice. Imaginați-vă pictură abstractă alături de hiperrealism, aceasta este plaja.
Cum credeți că a influențat pandemia piața de artă și comportamentul cumpărătorilor?
Într-o primă etapă, multe galerii de artă și mulți artiști au avut un declin în vânzări. În afară de distanțare și dificultatea de a organiza expoziții, gândurile tuturor erau la un viitor imediat și o alocare conservatoare a resurselor. Se depășește gradual această situație. Mai mult, pandemia a dus la o realizare a importanței spațiului în care locuiești și lucrezi și mulți au dorința să îl înnobileze și să îi aducă o notă de căldură, de siguranță. E o veste bună pentru arta atemporală prin subiect, pentru teme mai optimiste și culori mai vii.
Care este rolul galeriilor de artă în susținerea tinerilor artiști și a inovației în domeniu?
E o simbioză aici, creștem unii alături de ceilalți. Din punctul meu de vedere, o galerie reputabilă trebuie să identifice tineri talentați și apoi să le ofere mai mult decât un spațiu de expunere. Prin asta înțeleg acces la mentori, profesioniști în relații publice și comunicare, sprijin juridic, o rețea de potențiali cumpărători s.a.m.d. De cealaltă parte, un tânăr artist trebuie să găsească echilibrul între propria viziune și experiența întregii echipe a unei galerii. Este tentant, mai ales la început de drum să îți dorești să încerci multe stiluri, poate colaborarea în mai multe formule, poate o cale mai scurta către vânzări mai numeroase dar nu sunt neapărat alegeri inspirate pe termen lung. Cred că poveștile de succes se nasc, în cea mai mare parte, dintr-o relație de profundă încredere și consecvență.
Cum vedeți impactul tehnologiei digitale asupra pieței de artă?
Exact ca pe apariția oricărei alte tehnologii noi – cu efect destabilizator la început, cu o perioadă de acomodare în care se va valida sau nu beneficiul, cu durabilitate dacă o masă suficientă de oameni o va considera satisfăcătoare. Nu sunt, în general, adepta extremelor; nu mă situez nici în tabăra luddiților, nici în a celor care o văd ca pe o piatră filozofală, capabilă să transforme idei și talent mediocre în capodopere.
Cum vedeți evoluția relației dintre arta tradițională și arta digitală în viitor?
Cred că se vor completa una pe cealaltă, dar nu știu în ce proporții. Pentru unii artiști ar putea deveni un fel de „caiet de schițe”, în care să încerce mai repede, mai ușor multiple forme ale unei idei, pentru a desăvârși apoi doar una dintre ele, într-o lucrare tradițională. Pentru alții, va fi sau mai bine spus este deja o fuziune. Arta digitală oferă avantaje și se reflectă clar în creșterea ei în popularitate. O parte dintre artiști au abordat-o deja ca mijloc principal de exprimare. Este, totuși, mai predispusă replicării și mai pretabilă pentru reproduceri în masă iar aceste două elemente tind sa fie anateme în lumea artei.
Care sunt planurile galeriei WIN Gallery pentru viitor?
La începutul lunii martie vom avea două expoziții în Spania. Una dintre ele este organizată alături de Institutul Cultural Român de la Madrid si este inclusă într-un program conex al prestigiosului târg ARCOmadrid. Cealaltă este organizată alături de Consulatul General al României la Sevilla, cu care am avut plăcerea să lucrăm și anul trecut.
Pe plan local, pregătim cel de-al cincilea vernisaj al WIN Gallery, care va avea un format diferit de cele de până acum si va cuprinde atât o expoziție personală cât si una de grup.
Între prioritățile acestui an se regăsesc și evenimentele trans-disciplinare și intensificarea relației cu mediul de business. Avem o serie de propuneri inedite pentru corporații, cercurile de networking la nivel executiv și comunitatea de expați.
Vă așteptăm cu multă plăcere la WIN Gallery, fie că sunteți colecționari sau amatori de artă, idei si caractere frumoase.
