România rămâne una dintre piețele cu cel mai mare potențial de creștere din Europa de Sud-Est, dar și una dintre cele mai puțin exploatate în materie de investiții private. Într-o regiune care își consolidează poziția pe harta capitalului internațional, Anthony Stalker, Managing Partner CEECAT Capital, vorbește despre provocările și oportunitățile momentului, din perspectiva unui fond activ în întreaga Europă Centrală și de Est.
Activitatea de private equity reprezintă, în medie, 0,44% din PIB în Europa Centrală și de Est, comparativ cu doar 0,23% în Europa de Sud-Est, regiune din care face parte și România – cu valori medii ale tranzacțiilor de 28 de milioane de euro, față de 150 de milioane de euro în Europa Occidentală. Deși este a doua cea mai mare economie din regiune, în 2023, România a generat doar 8% din valoarea totală a pieței private, cu o valoare medie a tranzacțiilor de aproximativ 28 de milioane de euro – mult sub media occidentală, care depășește 150 de milioane. „România este o piață aflată într-o etapă de dezvoltare accelerată, cu o masă critică de consumatori și o poziționare geografică avantajoasă”, spune Anthony Stalker. Cu toate acestea, datele arată că gradul de penetrare al fondurilor de private equity rămâne scăzut.
Investițiile private sunt în urma celor din țările vecine, în parte din cauza nivelului de maturitate al mediului antreprenorial local. „Noi căutăm afaceri cu potențial ridicat de creștere, aflate în tranziție de la structuri familiale către modele instituționale. România a fost mai lentă în acest sens, dar schimbarea s-a accelerat vizibil în ultimii ani”, explică Stalker.
Infrastructura – veriga slabă a competitivității
Pe lângă maturitatea pieței, infrastructura insuficient dezvoltată rămâne un obstacol major pentru investitori. România se află pe locul 51 în World Bank’s Logistics Performance Index 2023, cu un scor de 2,9 pentru infrastructură, față de media europeană de 3,6. „Ineficiența transporturilor crește costurile pentru exportatori și retaileri. Infrastructura deficitară, logistica ineficientă și problemele legate de energie reduc competitivitatea – într-o lume în care competiția este extrem de intensă”, subliniază partenerul CEECAT Capital.
Pentru investitori, infrastructura nu e doar o chestiune de confort, ci un indicator al predictibilității și eficienței economice. Investițiile publice în acest domeniu sunt un catalizator direct al creșterii, iar creșterea este ceea ce urmăresc fondurile de investiții.
Imprevizibilitatea fiscală – cel mai mare descurajant
„Indiferent de piață, investitorii nu tolerează impredictibilitatea”, afirmă Stalker. În România, deficitul bugetar excesiv este perceput ca un risc sistemic, care generează modificări frecvente de taxe și reglementări. „Când analizăm riscul, îl împărțim în două categorii – cel pe care îl putem gestiona și cel care e în afara controlului nostru. Cu cât ponderea celui din urmă e mai mare, cu atât scade apetitul investițional. În România, riscul bugetar aparține acestei a doua categorii, ceea ce reduce multiplii de evaluare și poate descuraja coinvestitorii internaționali”, mai spune Stalker.
Consecința? Tranzacții mai puține, prețuri mai mici și capital care se reorientează către piețe mai stabile, chiar dacă activele locale sunt atractive.
Resursa umană – între competență și presiunea costurilor
România are, în continuare, un avantaj competitiv în capitalul uman, cu o pondere de peste 34% dintre absolvenții de studii superioare specializați în știință, tehnologie, inginerie și matematică. „Găsim profesioniști foarte bine pregătiți, însă piața muncii rămâne dificilă”, notează Stalker.
Rata de ocupare a populației este de 64%, sub media UE, iar creșterea salariilor a depășit ritmul productivității, ceea ce generează presiuni asupra costurilor generale. „Aceasta nu este o provocare exclusiv românească, ci una europeană. Totuși, România are o infrastructură digitală solidă și un flux constant de talente tehnice – un atu real într-un context regional competitiv.”
Stabilitatea – lecțiile Poloniei și Cehiei
Pentru CEECAT Capital, politica investițională este apolitică, dar stabilitatea instituțională contează. „Predictibilitatea, transparența și statul de drept sunt direct corelate cu atragerea capitalului străin. Polonia și Cehia demonstrează acest lucru prin rezultate. De exemplu, în 2024, Polonia a înregistrat o valoare a investițiilor private equity raportate la PIB (PE/PIB) de peste cinci ori mai mare decât cel al României, în principal datorită politicilor mai coerente. Media regiunii Europei Centrale și de Est a fost de 0,112%, în creștere față de anul anterior, în timp ce România a înregistrat o pondere PE/PIB de 0,03%, în scădere față de 2023, când nivelul era de 0,041%”, explică Stalker.
Investitorii apreciază, în general, stabilitatea, transparența și statul de drept, nefiind deloc surprinzător faptul că fluxurile de investiții se îndreaptă, în general, către țările care adoptă o abordare coerentă în materie de reglementare. „Țările care adoptă o abordare consecventă, indiferent de ciclurile politice, reușesc să atragă fluxuri mai stabile de capital. Continuitatea legislativă și absorbția eficientă a fondurilor europene au făcut diferența în Polonia și Cehia”, explică Stalker.
Perspective pentru România
Chiar și în acest context, fondurile internaționale continuă să privească România cu interes. „Suntem optimiști, dar realiști. România are o combinație rară de potențial de creștere, capital uman și poziție strategică. Totul depinde însă de gradul de stabilitate macroeconomică și de continuitatea reformelor. Investitorii vor să vadă predictibilitate și consecvență, nu miracole peste noapte.”
Într-o piață în care capitalul devine tot mai selectiv, credibilitatea instituțională e cea care poate transforma potențialul României în realitate.