Pasiunea pentru industria spațială i-a adus împreună pe Marius și Inesa, care și-au propus să ajute la construirea unui lansator orbital românesc pentru nanosateliți.
Marius Trifu este absolvent al Universității Politehnice din București și CTO al VOIDSHIP, iar Inesa Schmidt a obținut diploma de licență și master în cadrul Academiei de Studii Economice din București (ASE), fiind acum CMO în cadrul aceluiași startup.
Iată cine sunt tinerii din promoția 2022 – Forbes 30 sub 30
Pasiunea lui Marius Trifu pentru spațiu a pornit încă din clasele primare, de la orele de fizică și matematică, stârnindu-i curiozitatea de a explora mai în profunzime acest domeniu. Pe parcursul facultății, tânărul a participat la un număr considerabil de proiecte studențești, implicându‑se în organizarea laboratoarelor de la facultate, iar din anul al doilea a început să lucreze.
Un parcurs similar l-a avut și Inesa Schmidt, care în timpul studenției și-a dedicat timpul liber Asociației „Voluntari pentru Idei și Proiecte”. Ulterior, împreună cu doi prieteni pe care i-a cunoscut acolo, a fondat agenția Bizaar – un boutique creativ concentrat pe branding și social media management. Interesul pentru spațiu a apărut atunci când a descoperit diverși creatori de conținut care abordau subiecte cu tematică spațială. Lucrarea de licența și-a scris-o despre economia spațială, respectiv industria sateliților. „De atunci mi-am propus să mă alătur acestui domeniu și să îl sprijin prin toate capabilitățile mele”, adaugă Schmidt.
Vezi cum arată generațiile „30 sub 30” din 2012 până în prezent
Proiectul de startup VOIDSHIP a pornit în facultate, având la bază pasiunea și dorința foarte mare a lui Marius Trifu pentru a construi rachete. „Timp de câțiva ani, am studiat și am făcut mici teste despre cum funcționează acestea”. Tânărul a fondat 2SPACE, primul ONG dedicat tinerilor pasionați de rachete, care doresc contexte practice. Marius Trifu a reușit să găsească tineri talentați care lucrează în acest domeniu și care au potențial să clădească un startup de succes care poate reprezenta România în sectorul spațial. Inesa Schmidt s-a alăturat ulterior, „inițial i-am contactat și mi-am oferit serviciile din cadrul agenției creative gratis, urmând ca în timp să îmi dedic tot timpul de care dispuneam lor și să devin oficial parte din echipă”.
După o perioadă, s-a creat delimitarea și s-a fondat startup‑ul VOIDSHIP, care își propune să construiască și să opereze rachete orbitale, capabile să transporte în orbita joasă a Pământului 25 kg. Scopul lor este să ajute la construirea unui lansator orbital, care să ofere nanosateliților (sateliți de dimensiuni reduse, maximum 10 kg, al căror număr crește substanțial în fiecare an) un serviciu dedicat, rentabil și flexibil, atât orbital, cât și la nivel de timp. „Ținând cont de serviciul de transport pe care dorim să îl oferim, noi ne adresăm de la început pieței europene sau mondiale”, susține Marius Trifu. În ciuda faptului că VOIDSHIP a avut o ascensiune și dezvoltare rapidă raportată la industrie, proiectul este preconizat să mai dureze câțiva ani până să devină comercial.
„În prezent, ne aflăm în stadiul de prototipare și testare”, spun cei doi. În prima parte a anului, au ridicat o rundă de finanțare de tip pre-seed de 150.000 de euro, cu ajutorul căreia au fabricat o mare parte din motorul pentru treapta întâi și pompa de oxigen lichid, iar în paralel, împreună cu lead investorul lor, pun bazele unui centru de R&D în apropiere de București.
Planul echipei VOIDSHIP este ca în următoarele luni să ridice runda de tip seed, care se ridică la 800.000 de euro. „De această dată, ne vom orienta către capital străin, concentrându-ne, în general, pe VC-urile din SUA”, spune Inesa Schmidt. Cu acești bani își propun să prototipeze a doua versiune a sistemului de propulsie, pompa de metan lichid, rezervorul, pe care le vor testa atât separat, cât și conectate în mai multe combinații. „Astfel, vom putea concepe și structura rachetei care va cuprinde aceste subsisteme”, adaugă Schmidt.
Marius Trifu și Inesa Schmidt sunt optimiști în privința ecosistemului antreprenorial, având în vedere că „apar din ce în ce mai multe inițiative atât de natură privată (fonduri de investiție, angel investors, acceleratoare, ONG-uri, conferințe), cât și guvernamentală (fonduri nerambursabile), care sprijină tinerii și le oferă contexte să își materializeze ideile”.
