Prima ediție din 2022 a evenimentului Forbes Best Cities For Business are loc la Timișoara și reunește factorii de decizie locali, precum și reprezentanții întregii comunități de business, pentru a aborda toate aspectele mediului de afaceri din zona respectivă, de la provocări și dificultăți (normale sau determinate de această perioadă fără precedent), până la oportunitățile oferite de fiecare zonă în parte și de autoritățile locale respective.
Iată cele mai importante declarații ale acestora:
Dominic Fritz, Primar Municipiul Timișoara
Mi-ar fi plăcut sa fie titlul “Timisoara best city for business” ,asta este ambiția noastră sp fim orașul în care dinamica în sectorul privat crește și crește. Doar în sectorul imobiliar știm că în jur de 50% din totalul investițiilor, în afara de București, sunt în Timișoara. Este o încredere ca Timișoara se va dezvolta pe termen lung. Am anunțat anul trecut mai multe investiții noi, în sector de automotive și altele.
Suntem conștienți că în toată țara, dar și Timișoara, există un paradox în societate și economie care este motiv de frustrare. Avem o viață economică și culturală extrem de dinamică, unde avem mulți pioneri, care investesc, au idei noi, și pe de cealaltă parte avem un stat care a rămas cu 20 de ani în urmă, unde felul în care se exprimă și acționează, coerența politicilor publice și interacțiunea cu cetățenii și mediul privat lasă de dorit.
Acum două săptămâni am câștigat o finanțare de aproximativ 1 milion de euro pentru digitalizarea administrației, deschiderea administrației ajunge până la felul în care scriem anumite scrisori, încurajăm investitorii să vină la noi. Pe de altă parte, suntem într-o competiție puternică cu alte orașe pentru the best talent, pentru cei mai buni oameni.
Calitatea vieții în Timișoara este cel mai important element de strategie economică pentru noi. Dacă nu reușim să avem o calitate, la standarde foarte înalte, atunci pe termen lung nu vom reuși să atragem persoane calificate și investițiile nu vor avea cu cine să lucreze.
În ultimele luni am lucrat la prima strategie de smart city care va atrage multe investiții.
Avem anul acesta un buget record, sper că putem trece cu acest record și prin orice provocări economice prin care am putea să trecem ca țară și ca continent.
Alin Adrian Nica, Președinte Consiliul Județean Timiș
Nu putem face abstracție de contextul global. Recent Banca Mondială a redus previziunile de creștere economică, și pentru România foarte mult, ceea ce arată că îngrijorările mediului de afaceri sunt reale și pregnante. Nu trebuie să ne ascundem, avem o problemă legată de acest război. Simțim asta în creșterea prețurilor, la alimente, la materiale de construcții, vedem întreruperea lanțurilor de aprovizionare. Dar cred că România și județul Timiș are șansa de a profita de oportunități și Județul Timiș este unul dintre cele mai avantajate, grație poziției sale geografice. Apropierea de Europa, primul județ conectat de autostradă, etc. Aceste avantaje geografice au fost completate de o administrație deschisă către investitori și investiții.
Există potențial, există forță de muncă calitate, mediu propice investițiilor, există calitatea vieții. Suntem județul, pe locul 2 după București, cu cele mai multe exporturi și unul dintre puține din țară cu excedent comercial. Deficitul comercial este o problemă structurată în România. Din PIB, aici în Timiș se produce 5%, fiind al doilea după București / Ilfov. Sunt argumente tehnice, dacă ne uităm la cifre. Pentru viitor nu ne dorim dezvoltare cu orice preț în orice direcție, ci ne dorim să fie sustenabilă. Vrem investiții în cercetare, agricultură și zona de IT&C – dorim să investim în următorii 10-20 de ani. Pe lângă aceste direcții, mai avem și creșterea nivelului de antreprenoriat local. Avem încă multe de făcut, dar dorim să creăm un ecosistem local în care oamenii inteligenți să dezvolte ideile lor, să le pună în aplicare. Investițiile în antreprenorii locali ne vor feri e șocul unei eventuale plecări ale multinaționalelor. Anul viitor ne oferă posibilitatea să dezvoltăm și serviciile din domeniul ospitalității.
The Big Picture Panel Discussion
Anca Flueraș, Director Zonal Retail BCR
Cum arată mediul de business? Ce merge bine și ce nu funcționează?
Din perspectiva ultimilor doi ani, suntem de acord cu toții că am traversat o perioadă destul de dificilă. Privind către companii, trebuie să punctăm că acolo unde există potențial, există întotdeauna și provocări. S-a vorbim foarte mult și se va mai vorbi despre banii care trebuie să vină. Din acest punct de vedere, am încercat prin școala de business să educăm cât mai mulți antreprenori.
De asemenea, am scos și un ghid gratuit pentru toți antreprenorii care vor să utilizeze fondurile europene. Ce este important?! Este faptul că avem un Banat puternic. De menționat este faptul că dacă în urmă cu doi ani, persoanele fizice optau în special pentru apartamentele cu două camere, de la declanșarea acestei pandemii, acestea au început să se îndrepte către case și apartamentele cu trei camere. Numai anul trecut, am finanțat un număr de 25.000 de familii care au apelat la programul nostru „Casa Verde”.
Cred ca 2022 este anul schimbării. Dacă vom lucra împreună ne vom adapta, vom fi flexibili și vom reuși să ne dezvoltăm.
Ana Dumitrache, Country Head CTP România
Cunoaștem cifrele legate de Banat și Timișoara, de aceea aici se află centrul nostru regional. Dinspre partea noastră, Timișoara se vede bine. Avem 2 milioane de mp de spații logistice și industriale, iar angajamentul companiei față de România este deja substanțial.
Anul acesta, pe fondul tuturor lucrurilor deosebite de aici, Timișoara reprezintă cam 30% din pipeline-ul nostru, din ceea ce investim în prezent.
Am traversat o perioadă grea, iar noi am fost cu toții la birou, pentru că suntem o companie integrată. În prezent, sectorul logistic nu mai este Cenușăreasa imobiliarelor, ci un domeniu care a devenit interesant. Iar asta se vede dacă ne uităm în jurul nostru: tot ceea ce vedem trece printr-un depozit, de la lapte, apă, pahare și multe alte produse. Astfel, Cenușăreasa imobiliarelor a devenit un domeniu vital.
De când am ieșit din pandemie avem parte de alte provocări, iar noi încercăm să ne ajutăm clienții să treacă mai ușor peste perioadele dificile.
Infrastructura e magică pentru orice regiune, iar dacă aș avea o baghetă magică aș uni multe puncte. Dar există și infrastructură energetică sau IT. Noi suntem unde sunt clienții noștri, iar ei au nevoie de toată această infrastructură.
Conf. univ. dr. ing. Florin Drăgan, Rector al Universității Politehnica Timișoara
Înainte de a fi prorector, am condus, mai bine de 10, ani o companie din domeniul IT, care s-a și vândut. Problema este că avem oameni de bună calitate, dar nu sunt suficienți.
Ingineria e considerată mai grea decât alte profesii, iar numărul de ingineri, în țară și la nivel european, nu este nici pe departe suficient. Politehnica, în ultimii 15 ani, are cea mai mică ocupare a posturilor din cadrul universității: a scăzut cu 60%. De aceea am propus să venim cu alte condiții, pentru că, la ora actuală, dacă am vrea să-l angajăm chiar pe Bill Gates, nu ar îndeplini grila de încadrare. Sunt oameni care, după 45 de ani, vor să dea mai mult comunității, dar nu pot.
Vrem să ne implicăm și în învățământul dual, pe zona de tehnicieni, chiar am avut o discuție cu dl. viceprimar pe acest subiect. Învățământul se schimbă mult, iar România încă nu e atractivă pe zona de internaționalizare. Noi am început, la Politehnică, dincolo de formarea de ingineri, anumite proiecte pe zona de antreprenoriat, de la cea rurală la cea de IT.
Avem proiecte, în schimb ceea ce se vede în viitor este o dinamică mai mare pe educație, pe forța de muncă. La ora actuală, avem legături cu alte șase universități europene, vorbim de microcredite prin care să se poată face completarea studiilor la o altă universitate. Avem un program de dublă diplomă cu Universitatea Tehnică din Munchen, pe zona de construcții, iar ei sunt pe locul 40 din lume.
În cca 10 ani, populația școlară scade cu 10-20%, ar trebui să facem ceva, cât timp se mai poate. Asta mi se pare cea mai mare problemă a României, nu doar a Banatului.
Marilen Gabriel Pirtea, Rector Universitatea de Vest din Timișoara
Succesul Timișului în timp și nu numai se datorează eforturilor fiecăruia dintre noi, așadar vorbim despre niște eforturi individuale. Cum facem să urcăm pe treptele dezvoltării? Răspunsul este unul simplu: doar împreună.
Universitățile au încheiat multe parteneriate cu mediul de afaceri și vom continua pe această cale să inovăm ca să ieșim din tipare – dar, nu putem singuri. Există o rețetă ideală care se bazează pe trei puncte de sprijin și acestea sunt reprezentate de către autorități, universități și mediul de afaceri.
Ce-mi doresc eu de la Timișoara? Nu-mi doresc o Timișoară obedientă, plină de griji, liniștită, ci o Timișoară la fel cum era în perioada studenției mele. O Timișoară efervescentă care atrăgea mulți tineri dornici să pună bazele unui nou model de viață.
Goran Panici, Director General Smithfield România
Cred că potențialul pe care-l are Timișoara, cel puțin din punct de vedere agricol, nu este nici pe departe atins. Și în ceea ce privește zootehnia dar și producția de carne de porc, nu putem vorbi despre atingerea potențialului.
Ar fi extrem de benefic pentru Timișoara, pentru România, în general dacă am reuși să transformăm volumul mare de materii prime agricole pe care-l producem în produse finite. Ar fi plus-valoarea pe care agricultura ar aduce-o economiei naționale.
Referitor la forța de muncă, noi, la Smithfield România, avem oameni, dar în continuare ne dorim să avem de unde recruta specialiști și, în special tineri care să-și dorească să activeze în mediul rural, în industria alimentară…pentru că trebuie să recunoaștem că nu este la modă să lucrezi în zootehnie. De aceea, pentru noi este foarte important și necesar parteneriatul cu universitățile.
Back to Business Panel Discussion
Sorin Moica, Director Regional pentru Corporații Raiffeisen Bank România
Cât de pregătite sunt corporațiile în Banat?
Antreprenorul român și cel local trece prin ani de adaptabilitate. Ce am învățat până acum este să am respect pentru antreprenorul român pentru că trece de 30 de ani printr-un proces de adaptare. S-a schimbat codul fiscal, penuria de valută, inflația, criza din 2009, de aceea cred că 2020 i-a găsit mult mai bine pregătiți. Din punctul nostru de vedere, al băncii, am fost și vom fi alături de antreprenori în planurile lor de optimizare, de reducere a cheltuielilor, eficiență energetică. Ce vedem este o creștere de capital circulant pentru că problemele pe lanțurile de aprovizionare și problemele de creștere a prețurilor la materii prime și energie și-a pus amprenta și nu știm cât va mai dura acest aspect. Avem încredere în antreprenori și ne-au demonstrat în ultimii 3 ani că s-au adaptat la noile realități. Noi ca bănci am fost mult mai pregătite decât în 2009.
E important că au învățat și băncile ceva, nu doar antreprenorii.
O cifră relevantă pentru acest an pentru a descrie evoluția companiei. De asemenea, dacă ați avea o baghetă magică, ce ați schimba astfel încât afacerea dvs. să crească de 5-10 ori?
Vom fi alături de partenerii noștri care își doresc să crească responsabil, nu peste noapte. Am fost prima bancă care a emis green bonduri anul trecut și aici este un semnal că în direcția aceasta ne vom îndrepta, nu exclusiv, ci cu prioritate.
Laurențiu Manea, Office Buildings Manager Iulius Town Timișoara
Ce se întâmplă? Cum merge mai departe domeniul?
Birourile merg. Avem în construcție la Timișoara o clădire de 30.000 mp care se va livra anul acesta. Avem chiriași care au semnat pentru birouri pentru o perioadă de mult timp. Credem că biroul reprezintă o parte importantă pentru corporații.
Acum, un mod de lucru hibrid, îl întâlnim la toate companiile, însă există o competiție foarte mare pe atragerea de talente și condițiile pe care le oferă biroul în sine reprezintă o componentă importantă pentru alegerea job-ului în viitor. Vedem o atenție deosebită în care angajatorii își selectează mobilierul. În 2019-2021, au apărut alte aspecte.
Un lucru evident în modul în care companiile privesc spațiile de birouri în 2022 față de 2019.
Dacă mulți spun că nu au nevoie de multe scaune de birou, suprafața s-a mărit. Apar zone în care este sporită interacțiunea socială. În mediul de lucru hibrid, angajatorii trebuie să construiască locuri în care angajații să socializeze.
Care este prezența în clădirile Iulius?
E prea devreme să facem o predicție pentru comparații înainte de pandemie li după. Însă după eliminarea restricțiilor am observat o dublare a numărului de persoane care vin la birou și există o dorință foarte mare ca oamenii să se întoarcă la birou. Din toamnă, estimăm că o prezență la birou va fi de peste 50%.
O cifră relevantă pentru acest an pentru a descrie evoluția companiei. De asemenea, dacă ați avea o baghetă magică, ce ați schimba astfel încât afacerea dvs. să crească de 5-10 ori?
Cifrele sunt cele anunțate deja de grupul Iulius pe 2022 și avem foarte multe proiecte aflate în derulare, atât în Timișoara, cât și în țara. Mi-aș dori ca Timișoara să devină o destinație pentru studenți. Cu o resursă umană bine pregătită, Timișoara are șanse să depășească multe regiuni din țară.
Răzvan Predica, Country Manager Affidea România
Care sunt lecțiile ultimilor doi ani?
Toți am simțit în ultimii doi ani ce înseamnă cuvântul sănătate. Pandemia a dus o întârziere în diagnosticare și tratamente. Asta ne-a făcut pe noi, cei privați, să fim mult mai atenți și am înțeles că pacientul este centrul a tot ceea ce face un operator privat de sănătate. În Timișoara suntem cunoscuți și cu numele de Hiperdia. Lecțiile învățate duc către câteva puncte esențiale. Noi tratăm orice fel de pacient, fie că e privat sau suportat de CAS. Pentru noi, pacientul este unul singur. Pentru a putea ajuta sistemul de sănătate publică, noi am fost nevoiți să preluăm pacienți, câți d mulți. Am schimbat experiența pacientului în clinică oferind servicii medicale integrate. Am încercat să dezvoltăm cât mai multe servicii conexe și am dus digitalizarea la “absurd”.
Ne-am uitat la câteva locații, înainte să venim aici, să vedem unde putem să mai investim pentru noi clinici.
Digitalizarea este un element esențial. Vrem să avem servicii medicale integrate.
O cifră relevantă pentru acest an pentru a descrie evoluția companiei. De asemenea, dacă ați avea o baghetă magică, ce ați schimba astfel încât afacerea dvs. să crească de 5-10 ori?
100% fie că vorbim de investiții, fie ca vorbim de numărul de pacienți tratați, fie că vorbim de digitalizare. Ambițiile sunt mari.
Ca și baghetă magică, pregătirea în domeniul sănătății. Încercăm să fim cât de aproape putem față de universitățile de specialitate, colaborăm cu ele, avem rezidenți, însă nu este suficient. La nevoia de sănătate pe care o are România, ar fi nevoie de două ori mai mulți oameni decât sunt în prezent.
Raluca Romanu, Head of Bosch Service Solutions România
Care sunt lecțiile ultimelor ultimilor doi ani pentru pentru dumneavoastră?
Atât în criza de acum cât și în criza de dinainte Timișoara a fost alături de noi și noi alături de ea. Dintr-o perspectivă ai spune că aceasta nu s-a simțit neapărat, nu am simțit că a fost un impact semnificativ de negativ.
În ultimii doi ani am învățat din nou cât de multă încredere avem în angajații companiei. Este datorită lor faptul că, în ciuda evenimentelor recente, în acești doi ani de zile orice indicatori de performanță pentru orice client al nostru a fost atins lună de lună. Noi ne ținem spatele unii altora pentru că avem încredere că așa mergem mai departe. Pentru mine personal este o lecție minunată.
V-aș ruga să ne oferiți o cifră pe care o considerați relevantă pentru acest an pentru evoluția companiei dumneavoastră.
Noi estimăm o creștere cu două cifre anul acesta și probabil o vom definitiva mai clar și o vom anunța în curând.
Dacă ați avea o baghetă magică, ce ați schimba astfel încât afacerea dumnevoastră să aibă o evoluție spectaculoasă?
Cu siguranță am avea nevoie de foarte foarte mulți oameni bine pregătiți și am putea crește probabil chiar și de cinci ori, iar la dimensiunea noastră nu e deloc un lucru mic. Timișoara crește în general prin forțele proprii și noi suntem parte din acest proces. În pandemie am avut un mare număr mare de copii ai angajaților de care am avut grijă și în continuare noi ne ocupăm să creăm academii pentru aceștia, pentru a-i determina pe juniori să își găsească un drum alături de noi.
Alexandra Bunceanu, General Manager Artoil
Care este părerea dumnevoastră față de faptul că în comparație cu doi ani în urmă cererea de carburanți la momentul actual este la un nivel astronomic? Totodată, cum ați rezistat în acești doi ani și cum rezistați în continuare în contextul actual?
Ce s-a întâmplat în ultimii doi ani în contextul pandemiei este un episod cumva deja uitat pentru Artoil, din cauza a ceea ce se întâmplă acum, de când a izbucnit războiul din Ucraina. Pentru a răspunde la întrebarea dumneavoastră dacă este benefic că este o cerere de carburant atât de mare, vă pot spune clar că nu este deloc bine.
S-a creat acestă isterie masivă în social-media și în mass-media în primele zile când s-a majorat puțin prețul carburanților. Această atitudine în masă a ajuns să genereze în realitate o lipsă de carburant în depozite, pentru că stocurile s-au consumat cu mult mai devreme decât era anticipat și, în contextul cererii actuale, se va întâmpla și în continuare.
Este destul de greu de anticipat însă anvergura viitoare a acestui fenomen, pentru că oamenii au un comportament pe de o parte predictibil, cât și impredictibil, fiind influențat de piață, însă influențând și în sens invers piața. În care în primă fază toată lumea a dorit carburant cu orice preț indiferent, la orice preț, indiferent de sfaturile și asigurările pe care le-am adresat cu privire la faptul că va exista în continuare carburant pe piață, însă poate că nu la aceleași prețuri.
În concluzie, cel mai bine este să temperăm lucrurile care s-au întâmplat.
V-aș ruga să ne oferiți o cifră pe care o considerați relevantă pentru acest an pentru evoluția companiei dumneavoastră.
Noi am avea nevoie să ne dublăm cifra de afaceri anul acesta. Această nevoie este pentru că actuala creștere a prețurilor energetice ne-a înjumătățit capacitatea de cumpărare și cea de a credita într-un timp foarte scurt , mai precis o lună de zile. Nimeni nu a fost pregătit pentru așa ceva și suntem în discuții avansate și cu partenerii noștri bancari pentru a găsi soluții. În zona bancară găsim destul de frecvent sprijinul de care avem nevoie.
Despre asta ar fi vorba în linii mari: despre o dublare a capacității de creditare cu atât mai mult cu cât noi suntem o companie care am investit în zona Șag, unde am cumpărat un depozit pe care l-am adus la standarde europene și care urmează să intre în funcțiune de luna următoare. Asta pentru noi înseamnă o altă linie de business care presupune din nou nevoia de capital suplimentar, care acum este destul de provocator să îl avem având în vedere că nici capitalul cu care am făcut business anul trecut nu ne mai asigură decât jumătate din nivelul de business din anul 2021.
