7 mil. de români vor fi deserviţi de cele peste 2.232 de proiecte, în valoare de 10 mld. de lei, ce urmează să fie finalizate anul acesta, cel târziu anul viitor, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu.
„Dacă vă uitaţi pe harta care este deja publică pentru absolut toată lumea, puteţi să vedeţi miile de proiecte care anul acesta vor fi finanţate prin PNRR şi, de asemenea, sutele de proiecte care au pierdut finanţarea din PNRR şi au fost salvate pe zona de AFM. Suntem în punctul în care avem mai bine de 2.232 de investiţii. Vorbim despre 7 milioane de români care vor fi direct deserviţi de aceste investiţii – apă-canal, centre de aport voluntar, proiecte din PNRR plus proiectele mutate pe AFM din PNRR. În total, vorbim de proiecte care valorează 10 miliarde de lei, care vor putea să fie anul acesta, în majoritate absolută, finalizate şi dacă nu vor fi finalizate anul acesta, cel târziu anul viitor au toate premisele să fie finalizate. Oricum, majoritatea absolută au deja bugetele alocate ca să fie finanţate şi finalizate anul acesta. Vorbim inclusiv de 3,8 milioane de oameni care vor fi ajutaţi de proiectele locale de managementul deşeurilor, milioane de români care vor avea acces la apă, la canalizare prin proiecte care au fost finanţate. Toate aceste proiecte pot fi văzute pe harta oficială, iar absolut toţi românii pot să intre să vadă exact datele, să vadă exact despre primăriile lor, ce proiecte au fost finanţate, care sunt termenele pentru proiectele respective, valorile proiectelor respective, inclusiv populaţia care va fi deservită de acele proiecte”, a declarat Buzoianu.
Potrivit ministrei de resort, în ceea ce priveşte bugetul de investiţii al Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), acesta se ridică la valoarea de aproximativ 250 mil. de lei.
„Bugetul pentru investiţii la ANAR cuprinde aproximativ 250 de milioane de lei pentru poldere, diguri, baraje. Am făcut faţă în ultimele luni unor campanii coordonate de denigrare la minister în încercarea de a se vinde ideea că la Ministerul Mediului nu se finanţează sau nu se construiesc astfel de lucrări de infrastructură. În tot acest timp, noi am asigurat toate instrumentele necesare ca anul acesta să fie alocate sume-record, să fie pornite lucrări în număr-record pentru baraje, pentru poldere, pentru diguri. Peste 50% din sumele alocate pe Bunuri şi servicii sunt, de fapt, sume care vor merge pentru mentenanţa infrastructurii hidrotehnice. Deci, în realitate, sumele sunt mult mai mari. La aceste 250 de milioane de lei, la procentul de 50% din Bunuri şi servicii se adaugă, de asemenea, inclusiv 260 de milioane de lei din bugetul naţional care vor fi folosite pe investiţii, sume care vor fi folosite pe investiţii în infrastructura critică împotriva inundaţiilor. Vorbim de cinci proiecte majore care au fost preluate din PNRR pentru care nu mai existau banii necesari, care fuseseră pierdute pentru că nu au fost finalizate şi nici măcar nu fuseseră începute, de fapt, la momentul în care noi ajunsesem în minister. Vorbim de Cuceu, Rovinari, Frumoasa, Surduc şi Lacul Roşu”, a punctat şefa de la Mediu.
Aceasta a precizat că, la nivel general, investiţiile sunt distribuite în toate bazinele hidrografice ale ţării, de la Maramureş la litoralul Mării Negre, şi vizează atât lucrări în execuţie, cât şi pregătirea unor proiecte noi.
Astfel, în bazinul Someş-Tisa, investiţiile depăşesc 40 mil. de lei şi includ lucrări esenţiale pentru siguranţa acumulărilor şi protecţia infrastructurii critice, iar în bazinul Crişurilor valoarea depăşeşte 33 mil. de lei.
În bazinul Mureşului, proiectul Corund-Praid, cu o valoare de 22,6 mil. de lei, este o prioritate majoră în contextul incidentelor din 2025, având rol direct în protejarea a peste 6.500 de oameni şi a Salinei Praid, în timp ce în Banat investiţiile trec de 32 mil. de lei şi vizează siguranţa acumulării Surduc, cea mai mare din judeţul Timiş, precum şi protecţia comunităţilor şi a terenurilor agricole prin lucrările de pe pârâul Nădrag şi râul Bega.
„În bazinul Buzău-Ialomiţa, investiţiile vizează infrastructura de apărare pe braţul Borcea, unde sunt protejaţi peste 7.200 de locuitori, dar şi modernizarea acumulării Paltinu şi dezvoltarea sistemelor de avertizare în zona Siriu. În bazinul Siretului, unele dintre cele mai mari investiţii din ţară sunt concentrate pe amenajarea râului Trotuş, care protejează o salbă de localităţi între Ghimeş şi Urecheşti, precum şi pe conservarea Lacului Roşu şi protejarea Mănăstirii Suceviţa, parte a patrimoniului UNESCO. Pentru bazinul Prut-Bârlad, investiţiile sunt orientate către zone puternic afectate de inundaţiile din 2024, în special în judeţele Galaţi şi Vaslui, unde sunt dezvoltate proiecte pentru reducerea riscului hidrologic şi protejarea comunităţilor vulnerabile. În Dobrogea şi pe litoral, lucrările vizează protecţia lacului Techirghiol, conservarea falezelor şi infrastructura de apărare la Dunăre, precum şi reglementarea utilizării plajelor, prin documentaţii esenţiale pentru dezvoltarea durabilă a zonei”, a menţionat Diana Buzoianu.
Conform datelor prezentate joi, în bazinul Jiului, investiţiile se concentrează atât pe siguranţa infrastructurii, cât şi pe alimentarea cu apă, respectiv aducţiunea Câmpul lui Neag – Valea de Peşti asigură apa pentru întreaga Valea Jiului. Lucrările de la Amaradia protejează locuinţe, infrastructură şi sursele de apă ale comunităţilor locale.
În bazinul Oltului, investiţiile de peste 30 mil. de lei includ lucrări pe pârâul Cheia, timp în care pentru bazinul Argeş-Vedea sunt prevăzute, în premieră, intervenţii dedicate siguranţei hidrologice a Capitalei, prin lucrări şi studii privind salba de lacuri Colentina şi Lacul Văcăreşti.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
