FacebookTwitterLinkedIn

Parfumeria artizanală a fost inițial un trend, însă popularitatea câștigată în ultimii ani a transformat acest segment într-o adevărată industrie, care forțează parfumeria de masă să împartă terenul cu cea de nișă.


Segmentul de nișă a căpătat o amploare tot mai mare în ultimii ani, ceea ce i-a determinat pe mulți dintre producătorii de parfumuri din toată lumea să-și anexeze divizii ori game adresate consumatorilor dornici de exclusivități. La baza acestui segment stă parfumeria tradițională, atât în design, cât și în ceea ce privește procedeele de fabricare (specialiștii confirmă că metodele „old-school” de prelucrare a ingredientelor prezintă avantajul că păstrează nealterat mirosul original al acestora). Parfumeria de nișă a câștigat teren și datorită transparenței practicate la nivel de materie primă, dar și prin practicile sustenabile în ceea ce privește procurarea ingredientelor, fabricarea ambalajelor, reciclare, etc.
Apreciate pentru „calitatea superioară”, parfumurile de nișă sunt diferite față de celelalte, de la designul recipientelor la alegerea și combinarea unor esențe rare, dar ceea ce le face atât de speciale este caracterul de ediție limitată al acestora – producție restrânsă și distribuție selectivă, care sugerează consumatorului un statut special. Parfumeria elitistă presupune deseori implicarea unui parfumier faimos, unii dintre aceștia deținând în prezent, în paralel, propriile branduri de parfumuri de nișă, cum este cazul lui Francis Kurkdjian sau Roja Dove, și alții.

Dacă în modă există „Fashion Week” iar ceasurile de lux strălucesc la „Watches and Wonders”, evenimentul de referință pentru parfumeria de nișă este EsXence, cel mai mare târg de profil. Organizată la Milano, ediția din acest an a bătut toate recordurile în materie de număr de mărci (peste 300, între care și brandul românesc Taskovat) și parfumuri expuse. Devenit deja o tradiție, evenimentul este cel care dă tonul tendințelor în domeniu, exprimate atât prin notele alese de parfumieri, cât și prin practicile folosite.

Florile albe își fac simțită prezența între ingredientele preferate de parfumieri în acest an, aparent o decizie influențată de pandemie, pe motiv că acestea ar contribui la îmbunătățirea stării de spirit după trei ani de restricții. De la iasomie și flori de portocal la bujori și Ylang-Ylang, parfumurile prezentate în cadrul târgului și lansările anunțate pentru a doua parte a anului de branduri precum Jacques Fath, The Different Company sau Les Parfumeurs du Monde abundă în flori imaculate, delicate și aromate, împerecheate strategic cu note cremoase, catifelate – și acestea un trend în sine în acest an, ușor amărui, de lapte sau migdale. De remarcat totodată, este faptul că, deși florile albe se regăseau frecvent în amestecurile „orientale”, parfumurile din acest an par să se fi distanțat major de acest gen al parfumeriei.

Mai puțin dulci și mai pline de savoare, notele gurmande au fost la loc de cinste, de la acorduri de cafea, orez, alune – remarcate la case precum State Of Mind, Nicolaï, Frapin, sau Robert Piguet, Acordurile cu ceai s-au făcut de asemenea remarcate, reflectând atât tendința oamenilor către o viață mai sănătoasă, cât și o creștere tot mai pronunțată a pieței asiatice de parfumuri. Matcha, Oolong, Lapsang Souchong, sunt sortimente de ceai regăsite în parfumurile unor branduri precum Obvious, Olfactive Studio, alături de note precum osmanthus (un ingredient destul de exploatat în acest an), iasomie sambac, paciuli sau fructe acrișoare.
De departe, accentul pe care artizanii parfumieri l-au arătat în materie de sustenabilitate conturează cel mai important trend al parfumeriei de nișă. O mare parte a noilor lansări în domeniu încearcă să-și stabilească identitatea printr-o abordare durabilă, în vreme ce casele cu tradiție caută surse tot mai responsabile pentru a-și procura ingrediente naturale de calitate. Alte branduri dezvoltă inițiative pentru sprijinirea tinerilor din comunitățile producătoare de parfumuri.