Erdogan leagă aderarea Suediei la NATO de eforturile Turciei de a se alătura Uniunii Europene, punând bețe în roate cu câteva ore înainte de o reuniune în care națiunea nordică spera să își finalizeze aderarea, potrivit Bloomberg News.
De mai bine de un an, Turcia a blocat cererea Suediei de a se alătura Organizației Tratatului Atlanticului de Nord motivând că aceasta a fost prea indulgentă în combaterea terorismului. “Mai întâi veniți și deschideți calea pentru Turcia în UE; după aceea vom deschide calea pentru Suedia la fel cum am făcut-o pentru Finlanda”, a declarat Erdogan într-o conferință de presă la Istanbul ieri, luni, înainte de a pleca spre Vilnius. El a criticat ceea ce a numit “țări care țin Turcia în așteptare la ușa UE de aproape 50 de ani”.
Este pentru prima dată când Erdogan a legat direct aderarea Turciei la UE de intrarea Suediei în NATO și momentul survine după ce liderul turc a discutat cu președintele SUA, Joe Biden. SUA încearcă să ajungă la un acord cu Ankara care ar permite aderarea Suediei la NATO. Cancelarul german Olaf Scholz a respins propunerea, spunând că nu există nicio legătură între candidatura Turciei la UE cu aderarea Suediei la NATO.
Comisia Europeană a subliniat faptul că procesele de aderare ale celor două blocuri sunt complet separate. “UE are un proces foarte structurat de extindere și există un set foarte clar de pași”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Dana Spinant, în fața reporterilor la Bruxelles. “Nu poți lega cele două procese.”
După decenii în afara NATO, Suedia și vecina sa nordică, Finlanda, care se învecinează cu Rusia, au depus cerere de aderare după invazia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina. Finlanda a obținut aprobarea Turciei acum trei luni și a intrat în NATO în luna aprilie. Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy se deplasează și el la summitul de la Vilnius pentru a cere semnale clare de susținere pentru aderarea Ucrainei, deși aderarea nu este de așteptat în timpul conflictului.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că, în timp ce alianța trebuie să ia în considerare preocupările de securitate ale Turciei, Erdogan ar trebui să ia în considerare și dorința partenerilor săi de a-și consolida propria poziție de apărare prin admiterea Suediei.
“Dacă te uiți doar la hartă, dacă ai Suedia ca membru cu drepturi depline în plus față de Finlanda, se schimbă într-adevăr geografia și prezența NATO în această regiune”, a spus Stoltenberg, după ce a aflat despre comentariile liderului turc.
Atât el, cât și Scholz au declarat că Suedia îndeplinește cerințele de aderare. “Este încă posibilă o decizie pozitivă privind aderarea Suediei la Vilnius”, a declarat șeful NATO. “Nu avem nicio certitudine, nu avem nicio garanție, dar avem impulsul summitului. Vom folosi acel impuls pentru a asigura cât mai mult progres posibil.”
Grafic al Bloomberg
Turcia a încercat să se alăture UE începând cu anii ’80. Negocierile formale, care au început în 2005, au fost blocate mult timp din cauza dezacordurilor referitoare la probleme precum drepturile omului, independența judiciară și explorările energetice ale Ankarei în apele disputate din jurul Ciprului.
“Această cerință, acest context al aderării Turciei la UE, este unul nou”, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda într-un interviu la Vilnius, adăugând că acest lucru va complica aderarea Suediei. “Doresc ca aceste cerințe să se oprească undeva.”
Turcia susține că amână aprobarea aderării Suediei la NATO din motive de securitate. Guvernul lui Erdogan susține că Stockholm trebuie să lupte și mai mult împotriva grupurilor kurde pe care le consideră legate de Partidul Muncitorilor din Kurdistan, sau PKK – o organizație militantă înarmată considerată teroristă de UE și SUA.
Suedia a ridicat interdicția privind vânzările de arme către Turcia și a modificat legile sale antiteroriste ca parte a unui acord încheiat anul trecut pentru a rezolva impasul.
Din punctul de vedere al Suediei, noile măsuri legale satisfac ultima obligație rămasă în conformitate cu un acord semnat la summitul NATO de la Madrid pentru a deschide calea pentru ratificare.
Săptămâna trecută, un tribunal din Stockholm l-a găsit vinovat pe un cetățean turc de tentativă de șantaj în numele PKK și l-a condamnat la patru ani și jumătate de închisoare, dispunând expulzarea sa după executarea pedepsei.