În contextul crizei energetice, sunt necesare măsuri rapide și eficiente. Deciziile adoptate de autorități în luna noiembrie, atunci când șocul creșterii prețurilor s-a acutizat, au și acum efecte – nu tocmai pozitive.
România a fost printre ultimele țări care au adoptat măsuri în sectorul energiei, exceptând desigur statele în care prețurile erau atât de mici încât s-a considerat că nu e nevoie de o intervenție. Concret, prima schema de sprijin pentru consumatori, atât la energie electrică, cât și gaze, a venit foarte târziu. “Această schemă a venit cu o dublă aplicare: Plafonarea și compensarea prețului pentru anumiți consumatori”, spune Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă. “Plafonarea avea ca scop să nu se depășească o anumită limită, astfel încât consumatorul casnic, în perioada noiembrie-ianuarie, să beneficieze de acest plafon maxim, să nu plătească mai mult decât un preț maxim”. De cealaltă parte, compensarea a venit drept un ajutor pentru consumatorii care au fost considerați vulnerabili prin prisma consumului. Concret, s-a asimilat ca un consum până la un anumit nivel, un consum al unor persoane care au probleme din punct de vedere financiar să achite acest nivel de energie și gaze naturale.
Cu toate acestea, au fost realizate două greșeli. “O greșeală este faptul că s-a mers pe această compensare care putea să fie foarte bine prin legea consumatorului vulnerabil- consumatorul vulnerabil tocmai asta are ca scop să ajute acele persoane care din considerentele de venit nu poate nu pot să-și achite consumul de gaz și energie electrică. Părerea mea că dacă se mergea pe construcția legii consumatorului vulnerabil era o chestiune foarte clară“, lămurește Dumitru Chisăliță. De ce nu s-a dorit să se meargă pe legea consumatorului vulnerabil? Pentru a nu se încărca bugetul de stat. “Legea consumatorului vulnerabil astăzi reprezintă circa 600.000 de clienți la gaze, undeva încă vreo cateva sute de mii la energie electrică, deci până într-un milion pe toate formele de energie. Dacă s-ar fi lărgit baza la nivelul consumatorului vulnerabil care într-adevăr trebuia să fie ajutat în România, din punctul nostru de vedere trebuia să discutăm de 4,5 milioane de consumatori de energie electrică, 1,8 milioane consumatori de gaze naturale și încă vreo jumătate de milion de consumatori de energie termică care ar fi primit în plus față de ceea ce există în momentul de față în lege“, mai punctează el. Pe termen lung, această lărgire a bazei ar fi adus un impact asupra bugetului de stat și atunci “lumea a preferat să inventeze această compensare care nu a fost nici a consumatorului vulnerabil, nu a fost nici a tuturor consumatorilor”.
Al doilea considerent greșit a fost abordarea plafonării. “Dacă la energie electrică să spunem că plafonul a fost pus la un nivel în concordanță cu ce era pe piață, la gazele naturale s-a pus un plafon aproape de două ori mai mare decât prețul din piață. Practic s-a tras în sus prețul gazelor naturale.“
În același timp, plafonarea a fost aplicată fără să se ia în considerare societățile comerciale sau consumatorii noncasnici. Consumatorii noncasnici au înregistrat de fapt creșterea facturilor cu mai mult decât facturile consumatorilor casnici. “Dacă în luna noiembrie, conform INS, creșterea prețului gazelor naturale la nivelul consumatorilor casnici, față de noiembrie 2020, a fost de 49%, la nivelul consumatorilor noncasnici acesta a depășit 200-300%, deci din start s-a venit cu un plafon foarte ridicat care a crescut prețul și în același timp nu a ajutat acel sector noncasnic, sectorul IMM urilor sau sectorul de producție, de servicii. Acest sector a fost cel mai afectat și astăzi vedem rezultatele“, mai spune Chisăliță. Și efectele sunt vizibile: scădere economică, creșterea șomajului, închiderea de firme.
Lipsa unor măsuri corespunzătoare care ar fi trebuit să fie adoptate în primăvara și în vara anului trecut, dar și măsurile insuficiente luate în noiembrie, ne arată rezultatele astăzi și de fapt, ne va arăta rezultatele pe tot cuprinsul anului 2022.
Deși sună pesimist, viitorul ar putea aduce perspective pozitive. De la 1 aprilie va intra în vigoare o nouă schemă de sprijin, unde măsurile pot fi adoptate, de data aceasta într-un mod mai eficient și nu în grabă. Un lucru este clar: “România are nevoie de un plan de măsuri de urgență energetică “
