Companiile din România sunt încă în etapa de început a adopției inteligenței artificiale, cu bugete mai mici, puține proiecte care ajung la implementare și un decalaj semnificativ față de Europa Centrală și de Est în ceea ce privește guvernanța AI, arată un studiu PwC.
Doar 34% dintre companiile din România au o strategie de inteligență artificială aprobată de conducere sau pregătită pentru implementare în următorii 3-5 ani, față de 51% în Europa Centrală și de Est (ECE), potrivit studiului PwC “AI in CEE: From strategy to scale”.
Interesul pentru tehnologie este însă în creștere. Peste jumătate dintre companiile românești au în lucru o strategie de AI pe care intenționează să o finalizeze în următoarele 12 luni, cea mai mare pondere din regiune. Doar 10% nu au o strategie și nici nu intenționează să elaboreze una în următorul an.
Diferența față de regiune devine mai vizibilă atunci când planurile sunt transformate în investiții. În ultimele 24 de luni, 67% dintre companiile din România au alocat mai puțin de 25.000 de euro pentru proiecte de AI și analiză avansată a datelor, comparativ cu 37% în ECE.
Pentru bugete cuprinse între 25.000 și 99.999 de euro, diferența este redusă, 22% în România față de 24% în regiune. Decalajul crește însă la investițiile între 100.000 și 749.999 de euro, categorie în care se regăsesc 6% dintre companiile românești, față de 33% în ECE. La bugete de peste 750.000 de euro, ponderea este de 6% atât în România, cât și în regiune.
„În România, problema nu este lipsa de interes. Diferența față de regiune apare când planurile trebuie transformate în rezultate, cu bugete mai mici, proiecte care rămân în faza de pilot și foarte puține reguli interne privind utilizarea AI. Startul întârziat poate fi considerat însă și un avantaj, deoarece companiile românești pot construi de la început fundațiile de care AI are nevoie ca să funcționeze la scară mare: date de calitate, competențe și o guvernanță care accelerează implementarea, în loc să o frâneze”, a declarat Gabriel Voicila, Partener și Liderul Serviciilor de Consultanță pentru Afaceri din cadrul PwC România.
Un alt decalaj important apare în trecerea de la experiment la utilizarea efectivă a inteligenței artificiale. Aproape trei sferturi dintre companiile din România au implementat cu succes cel mult un sfert dintre proiectele de AI inițiate în ultimele 24 de luni, cea mai ridicată pondere din regiune. În ECE, proporția este de aproape jumătate.
Doar 9% dintre companiile românești au implementat mai mult de jumătate dintre proiectele lansate în această perioadă, față de aproximativ un sfert la nivel regional. În consecință, doar 23% dintre companiile din România spun că au obținut toate sau majoritatea beneficiilor așteptate, comparativ cu 40% în ECE.
Acolo unde AI este deja utilizată, cele mai vizibile rezultate apar în departamentele IT și în finanțe și contabilitate. Aproape jumătate dintre companii raportează beneficii în IT, iar peste o treime în finanțe și contabilitate.
Principalul efect menționat este reducerea costurilor operaționale, raportată de 27% dintre companii. În același timp, 29% dintre organizațiile din România spun că nu au observat încă niciun impact al AI asupra activității, aproape dublu față de media regională de 16%.
Impactul asupra creșterii veniturilor sau poziției competitive este încă redus. Doar 2% dintre companiile românești spun că AI a generat noi surse de venit, iar 4% că le-a oferit un avantaj competitiv. În ECE, procentele ajung la 13%, respectiv 14%.
„Nu este întâmplător că AI aduce valoare mai întâi în IT și în operațiuni. Aceste funcții au date structurate și procese construite pentru a fi măsurate. Primele rezultate sunt o calitate mai bună a datelor și costuri operaționale mai mici. Însă aceste câștiguri de eficiență au o limită. Miza mai mare o reprezintă veniturile noi, produsele noi și o poziționare competitivă mai puternică. Cele mai multe organizații din Europa Centrală și de Est nu au trecut încă acest prag”, spune Anda Rojanschi, Chief Markets Officer, PwC Europa Centrală și de Est.
Cel mai mare decalaj față de regiune apare în zona de guvernanță. Trei sferturi dintre companiile din România nu au nicio formă de guvernanță formală a AI, față de peste o treime în Europa Centrală și de Est.
Niciuna dintre companiile analizate în România nu raportează existența unui model de guvernanță standardizat și aplicat la nivelul întregii organizații. La nivel regional, 18% dintre companii au implementat deja astfel de modele.
Companiile românești raportează, în același timp, mai puține bariere organizaționale și tehnologice decât cele din regiune. Un sfert spun că nu se confruntă cu bariere organizaționale, iar peste o treime nu identifică obstacole tehnologice. În ECE, procentele sunt de 7%, respectiv 12%.
Datele pot indica însă mai degrabă un nivel mai redus de adopție decât o lipsă efectivă a provocărilor. Cele mai frecvent menționate obstacole în România sunt costurile de implementare și mentenanță, indicate de 38% dintre companii, lipsa competențelor, cu 30%, și maturitatea insuficientă a tehnologiei, cu 28%.
Studiul PwC indică cinci direcții pentru companiile care vor să treacă de la proiecte experimentale la utilizarea AI la scară: integrarea inteligenței artificiale în agenda de transformare a companiei, consolidarea infrastructurii și a datelor înainte de extinderea proiectelor, concentrarea investițiilor pe un număr limitat de inițiative prioritare, dezvoltarea guvernanței în paralel cu adopția și extinderea cazurilor de utilizare care au demonstrat rezultate.
Raportul “AI in CEE: From strategy to scale” se bazează pe un studiu cantitativ realizat în Cehia, Polonia, România și Slovacia, pe un eșantion de 366 de organizații cu peste 250 de angajați.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
