FacebookTwitterLinkedIn

Forbes România invită reprezentanții mediului de afaceri și specialiștii în domeniu ca să-și exprime opiniile despre implementarea proiectului e-Factura, realizat de Ministerul Finanțelor, pentru a vedea modul în care a fost pregătit și lucrurile care pot fi îmbunătățite la acest sistem de facturare electronică.

Angela Roșca, Managing Partner TaxHouse

Forbes: Cum considerați că a fost pregătit și implementat proiectul e-Factura de către Ministerul Finanțelor, lansat la 1 ianuarie 2024? (infrastructura, comunicarea etc)

Angela Roșca: Sistemul e-Factura a fost implementat din 2021 în relația B2G și din iulie 2022 pentru produse cu risc fiscal ridicat, deci a existat o perioada relativ îndelungată de testare și îmbunătățire a acestui sistem de către ANAF.

Totuși, deși sistemul fusese testat anterior, erorile nu au fost corectate de ANAF în timp util și, începând cu 1 ianuarie 2024, când emiterea facturilor în sistemul e-Factura a devenit obligatorie generalizat în relația B2B, erorile grave ale sistemului ANAF e-Factura semnalate de societăți, inclusiv de furnizori experimentați de servicii de facturare electronică, au devenit vizibile unui număr mult mai mare de companii.

Întârzierea reacției ANAF în găsirea unor soluții tehnice de corectare a erorilor poate conduce la concluzia că sistemul RO-e-Factura, așa cum a fost el implementat de ANAF, nu a fost pregătit să preia volumul imens de facturi emise de societăți, care au încercat cu bună credință să se conformeze prevederilor legislative deși perioada de implementare a fost extrem de scurtă, respectiv de numai două luni de zile la sfârșitul anului 2023.

Forbes: Care sunt dificultățile pe care le-au întâmpinat până acum clienții dvs în utilizarea facturii electronice din partea SPV?

Angela Roșca: Datorită publicării cu foarte mare întârziere a legislației privind obligativitatea utilizării sistemului e-Factura în relația B2B pentru tranzacțiile având locul livrării sau prestării în România, clienții au avut la dispoziție un termen extrem de scurt pentru înțelegerea prevederile legislative, ulterior modificate chiar în cursul lunii decembrie 2023. 

De asemenea, într-un termen atât de scurt, e foarte dificilă alocarea de resurse interne în zona de IT și financiar-contabila, identificarea și contactarea potențialilor furnizori pentru servicii de e-factură, obținerea de certificate digitale pentru mai mulți utilizatori pe baza de procuri notarizate.

În plus, sistemul actual al ANAF pentru asigurarea accesului în SPV are deficiențe majore în privința confidențialității datelor, pentru că ANAF nu permite acordarea de drepturi limitate de acces în SPV, ci doar acces nelimitat pentru toate datele pentru orice utilizator. 

Deși problema a fost semnalizată ANAF în repetate rânduri, nu s-a făcut concret nimic pentru îmbunătățirea acestui sistem și respectarea cerințelor de confidențialitate și acces limitat la datele sistemului.

Crearea unor platforme de conectare automata a sistemelor actuale de facturare cu e-factura a fost  cvasi-imposibila într-o perioada atât de scurtă de timp, generând necesitatea utilizării de programe diferite pentru emiterea facturilor in e-Factura, cu intervenție manuală.

În plus, surpriza neplăcută a fost că sistemul e-Factura a generat multe erori de validare a facturilor, de multiplicare a facturilor încărcate în sistem, conducând la un consum mare de resurse umane și materiale și la o nesiguranță crescută privind utilizarea sistemului.

Forbes: Care sunt sugestiile dvs pentru Ministerul Finanțelor pentru îmbunătățirea acestui sistem e-Factura?

Angela Roșca: Din câte am fost informați, departamentele tehnice relevante ale Ministerului de Finanțe, respective Centrul Național pentru Informații Financiare și centrul IT, au primit propuneri concrete de la specialiști IT al firmelor de facturare și de la furnizorii de programe de contabilitate, care au depus eforturi pentru integrarea e-facturii în sistemele lor.

Dorim să salutăm rezultatele obținute de cei câțiva furnizori de servicii de facturare și contabilitate, care se străduiesc să ofere servicii de calitate la prețuri accesibile, cu remarcă că eforturile acestora au fost zădărnicite de deficiențele sistemului ANAF.

În opinia noastră, comparativ cu starea de fapt din Uniunea Europeană, unde e-Factura a fost implementată în foarte puține țări numai în relația B2G, iar în relația B2B aplicarea este prevăzută pentru 2025 sau ulterior, între timp fiind în testare sau opțională, în România nu a existat o eșalonare a implementării e-Factura care să permită în special adaptarea sistemelor ANAF la volumul imens de tranzacții.

Autoritățile ar trebui să aibă în vedere atât cerințele marilor firme, care folosesc sisteme integrate deosebit de complexe pentru fluxurile de facturi de intrare sau ieșire, cât și dificultățile întâmpinate de firmele mai mici, care nu au departamente IT specializate sau personal disponibil pentru activități suplimentare.

Nivelul de stres și costurile generate de implementarea acestui sistem sunt extrem de ridicate pentru mediul de afaceri din România.

Forbes: Considerați că acest sistem va reduce într-adevăr evaziunea fiscală în România? Mai cu seamă amenzile vor constitui o sperietoare pentru mediul de afaceri?

Angela Roșca: În ultimii ani, mediul de afaceri din România s-a străduit să se conformeze diverselor inițiative legislative ale Ministerului Finanțelor menite să îmbunătățească conformarea, în scopul reducerii evaziunii fiscale și al îmbunătățirii colectării.

Am dori să menționăm aici declarațiile de TVA privind livrările și achizițiile locale și intracomunitare, datele colectate din aceste declarații fiind intens folosite de ANAF în controalele fiscale, nu numai a celor în scop de TVA, dar și cele pentru impozit profit sau impozit nerezidenți, compararea datelor furnizate de emitent și beneficiar aducând informații concrete despre nepotrivirile din aceste declarații, care pot semnala o eventuală fraudă fiscală.

În plus ANAF are deja la dispoziție raportările din casele de marcat conectate la serverele ANAF, precum și raportările SAF-T, prin care firmele asigură o transparență totală asupra activității lor financiare.

Nu am avut însă ocazia să vedem rezultate sau comunicate ale ANAF care să demaște fapte de evaziune fiscală descoperite în baza acestor declarații și baze de date masive la îndemână ANAF.

Pe cale de consecință, ne exprimăm rezerve cu privire la utilitatea sistemului e-Factura pentru reducerea evaziunii fiscale reale din România, fie cauzate de abilitatea evazioniștilor de a ocoli aceste sisteme prin simplă neraportare a oricărei tranzacții (și implicit neimpozitarea în toate planurile a acestor tranzacții), de lipsa de pro-activitate a ANAF în analizarea datelor existente deja la dispoziția sa și de acțiune în baza acestor date existente în timp real, fie chiar din cauza actelor de corupție.

Amenzile reprezintă o mare îngrijorare pentru firmele care încearcă să se conformeze, în special că problemele apărute din cauza deficiențelor sistemului ANAF nu vor fi luate în considerare la aplicarea amenzilor către firmele care acționează cu bună credință și se conformează noilor cerințe de raportare.