Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,3 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, față de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB, în perioada similară din 2025.
Reducerea de 24,17 miliarde de lei a venit în condițiile în care veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, iar cheltuielile cu 5,5%, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor. În același timp, cheltuielile cu dobânzile au urcat la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din primele nouă luni ale anului trecut.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au ajuns la 601 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, deficitul s-a redus cu 1,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut.
Pentru întregul an 2026, ținta de deficit asumată de autorități este de 6,2% din PIB. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că ultimul trimestru va fi decisiv pentru atingerea obiectivului și a susținut că măsurile bugetare trebuie să respecte principiul potrivit căruia nicio cheltuială nouă nu ar trebui angajată fără venituri certe care să o acopere.
Încasările din TVA au crescut cu aproape 25%
O parte importantă a creșterii veniturilor a venit din TVA. Încasările nete din această taxă au ajuns la 118,27 miliarde de lei, în creștere cu 24,8% față de primele nouă luni din 2025. Ministerul Finanțelor arată că dinamica a fost influențată de majorarea încasărilor brute din TVA cu 21,4%, pe fondul modificărilor cotelor prevăzute de Legea nr. 141/2025. Restituirile de TVA au crescut, la rândul lor, cu 8,2%, până la 26,71 miliarde de lei.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 miliarde de lei, cu 7,8% mai mult decât în perioada similară din 2025. În această categorie, veniturile din impozitul pe dividende au crescut cu 15,7%, evoluție pe care Ministerul Finanțelor o pune în legătură cu distribuirile concentrate în decembrie anul trecut, înaintea modificărilor legislative. Sumele încasate prin Declarația unică au avansat cu 18,5%.
Contribuțiile de asigurări au adus 165,4 miliarde de lei la buget, în creștere cu 6,8%, iar încasările din impozitul pe profit au ajuns la 30,13 miliarde de lei, cu 8,7% peste nivelul din primele nouă luni din 2025. Veniturile din accize au crescut mai lent, cu 2,4%, până la 36,55 miliarde de lei.
Un aport suplimentar a venit din fondurile europene. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au însumat 48,95 miliarde de lei, în creștere cu 39,8% față de perioada similară a anului trecut. În schimb, veniturile nefiscale au scăzut cu 6,8%, la 38,32 miliarde de lei.
Cheltuielile cu personalul au scăzut, cele cu dobânzile au crescut
Cheltuielile totale au crescut cu 5,5% în termeni nominali, până la 601 miliarde de lei. Raportate la PIB, acestea au scăzut însă de la 29,5% în primele nouă luni din 2025 la 29,2% în aceeași perioadă din 2026.
Cheltuielile de personal au coborât la 122,25 miliarde de lei, cu 4,43 miliarde de lei mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut. Potrivit ministerului, evoluția reflectă reducerea unor sporuri și măsurile de limitare a cheltuielilor salariale aplicate în 2025 și 2026.
În schimb, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, în creștere cu 10,69 miliarde de lei. Acestea au reprezentat 2,5% din PIB. Creșterea arată că reducerea deficitului curent nu înseamnă și dispariția presiunii generate de costul finanțării datoriei publice.
Cheltuielile cu asistența socială au însumat 187,93 miliarde de lei, menținându-se aproape de nivelul din perioada comparabilă a anului trecut. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 9,4%, până la 77,7 miliarde de lei, avansul fiind asociat de minister cu plăți mai mari în domeniul sănătății.
Investițiile au crescut cu peste 25 de miliarde de lei
Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni, față de 82,61 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Creșterea a fost de 25,15 miliarde de lei, iar 65,6% din valoarea investițiilor a fost reprezentată de plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Plățile pentru proiectele aferente cadrului financiar 2021–2027 și PNRR, inclusiv componenta de împrumut, au crescut cu 23,75 miliarde de lei, respectiv cu 48,8% față de perioada similară a anului trecut. Ministerul explică evoluția și prin efectul de bază al unor plăți excepționale efectuate în 2025 din fonduri naționale.
Până la sfârșitul lunii septembrie, plățile aferente planului SAFE au însumat 6,34 miliarde de lei.
Ministrul Finanțelor a afirmat că reducerea deficitului trebuie consolidată în ultimele luni ale anului, prin controlul cheltuielilor și prioritizarea investițiilor.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
