Dan Vidrașcu, CO CEO Grup Editorial Litera, și Marin Vidrașcu, CO CEO Grup Editorial Litera, consideră că, având experiența ultimilor doi ani, dar și altor crize economice prin care au trecut, afacerile editoriale pe care le conduc vor trece cu bine peste această perioadă complicată.
Forbes: Ce a însemnat anul 2021 pentru editura pe care o conduceți: un an al revenirii după șocul din 2020, un an obișnuit sau un an prevestitor pentru o nouă criză? (variația cifrei de afaceri față de 2020, lansări deosebite, evenimente, decizii de business, strategia, etc)
Litera: 2021 a fost un an al regrupării creative, cu rezultate bune.
După un an 2020 pandemic plin de provocări, în care a trebuit să ajustăm planul editorial, să regândim strategia de vânzare și să creăm instrumente și canale noi prin care să ajungem la cititorii noștri, 2021 a fost un an bun.
Am tipărit peste 2.600.000 de cărți – reprezentând 765 de titluri noi și 621 de reeditări -, am realizat sute de evenimente editoriale, lansări de carte, interviuri cu autori români și străini (Alex Michaelides, Colum Mccann, Jojo Moyes, Stefanie Stahl sunt doar câțiva dintre ei), am dezvoltat colecții și proiecte noi – cum ar fi blogul Editurii, podcastul „Cu voce tare”, ambele lansate în ianuarie 2021 sau Voxa, cea mai importantă platformă de streaming pentru audiobookuri și ebookuri din România.
Tot în 2021 am reușit să introducem în portofoliul Litera și operele unor scriitori valoroși, laureați ai celor mai prestigioase premii literare internaționale: cărțile lui Abdulrazak Gurnah, câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură 2021, și „Promisiunea”, de Damon Galgut, romanul câștigător al Premiul Booker Prize 2021.
2021 a fost un an prolific și pentru colecția de prozatori români „Biblioteca de proză contemporană” care s-a îmbogățit cu 15 titluri noi iar la finele anului s-a bucurat de un Festival dedicat, – „Festivalul de proză contemporană”, care a marcat împlinirea unui an de la înființarea colecției. Concursul de debut literar „Primul roman“ este, de asemenea, un proiect a cărei primă ediție a avut loc în 2021.
Din cele peste 100 de manuscrise prezentate în concurs, juriul a ales drept câștigător romanul „Translucid”, de Ligia Pârvulescu. Premiul a constat într-un cec în valoare de 10.000 lei și în editarea romanului în colecția Biblioteca de Proză Contemporană.
Acestea sunt doar o mică parte din proiecte derulate în 2021, un an în care am pus accent pe inovație și creativitate.
Într-un an în care poate multe businessuri, inclusiv cele de editare, au ales strategia prudenței și a conservării resurselor, noi am ales calea ceva mai îndrăzneață, a deschiderii unor noi canale de exprimare și de comunicare cu cititorii noștri. Iar rezultatele au fost pe măsură.
Forbes: În prezent, piața editorială din România traversează o criză? Care sunt cauzele crizei și care sunt efectele asupra publicului consumator?
Litera: Erau semne încă de la finalul anului trecut, iar de la începutul lui 2022, piața de carte a intrat într-o dinamică care ne îndeamnă la multă prudență, la analizare atentă a planului editorial și ajustare a producției de carte.
Prețul hârtiei a crescut cu 30-50% și crește în continuare; sunt fabrici de hârtie care s-au închis, altele care au ales să treacă la producția de carton pentru că este mai profitabil, este cerere mare din partea retailerilor online care au nevoie de cutii pentru transport.
La toate acestea se adaugă problema costurilor de transport de la tipografie la editură pentru producția din China. O parte importantă din catalogul de copii nu poate fi produs în altă parte, iar costurile containerelor au crescut cu 50–70% și s-a mărit de asemenea și timpul de livrare.
Toate acestea au venit pe fondul sensibil al disfuncțiilor generate de pandemie când au fost închise librării și alte spații de vânzare de carte. Efectele asupra publicului consumator sunt destul de clare: a crescut prețul cărților, scade puterea de cumpărare.
Cu toate acestea, având experiența ultimilor doi ani, dar și altor crize economice prin care am trecut, ne păstrăm optimismul și încrederea că vom trece cu bine peste această perioadă și, mai ales, lucrăm la proiecte care să ne ajute sa păstrăm accesibilă cartea pentru cititorii noștri.
Forbes: Ce anume îi răspundeți unui cititor care constată cu reproș: s-au scumpit cărțile, nu-mi permit să mai cumpăr!
Litera: I-am spune că, de fapt, poate să-și permită mii de cărți la un preț modic.
Pe Voxa, cea mai cuprinzătoare platformă de streaming pentru audiobookuri și ebookuri din România, cititorii pot avea acces la mii de cărți în schimbul unui abonament lunar de doar 48 lei. Practic, plătind prețul mediu al unei cărți tipărite, pot avea acces la o întreagă bibliotecă. Iar Voxa în momentul de față are disponibile cele mai noi apariții editoriale pe care cititorii le-au răsfoit în librării sau la recentul încheiat târg de carte Bookfest. Ebookuri sau audiobookuri de la cele mai importante edituri din România.
Forbes: Care sunt îngrijorările dvs în ceea ce privește piața editorială din acest an? Dar motivele de optimism?
Litera: Despre motivele de optimism am vorbit, iar îngrijorarea noastră este legată de evoluția economică generală.
Până nu demult, 2022 era văzut la nivel internațional ca un an al redresării economice, dar iată că toate fluctuațiile, creșterile de prețuri, războiul din Ucraina, creionează un cu totul alt scenariu, unul în care domină incertitudinea.
Tocmai de aceea spuneam mai devreme că strategia de business în următoarea perioadă va avea la bază prudența și ajustarea planurilor de editare și tipar din aproape în aproape.
Forbes: Un raport național, publicat recent de platforma BRIO (Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţelor Şcolare), arată că 42% dintre elevii din România sunt analfabeți funcțional. Cum comentați? Cine sunt responsabili, cine sunt vinovații acestei situații? Cum ar putea să scadă acest procent în următorii ani?
Litera: Da, este o statistică de care luăm la cunoștință cu tristețe, an de an.
Este un fenomen cu atât de multe implicații – sociale, financiare, politice, educaționale, psihologice – încât este foarte greu să arăți cu degetul spre un vinovat sau un grup de vinovați anume.
Cauzele analfabetismului sunt multe și diverse, de la părinți dezinteresați sau neglijenți, sărăcie, sistem educațional ineficient, lipsa de implicare activă a statului prin programe concrete și coerente și așa mai departe.
Modalitățile prin care acest procent ar putea să scadă sunt în oglindă cu cauzele care au dus aici: programe de educare și sprijinire a părinților din medii defavorizate, sistem educațional axat pe eficiență, programe de intervenție care să testeze eficiența dezvoltării abilităților lingvistice, cursuri de formare pentru profesori, linii de finanțare de granturi axate pe problema analfabetismului funcțional ș.a.
Soluții sunt, dar, să fim realiști, este ușor de zis, dar dificil de făcut, mai ales într-o țară în care clasa politică are alte priorități și a alocat educației rușinosul procent de 2,4 din PIB.
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Dacă ne gândim că Islanda alocă educației 7,1% din PIB, Suedia 6,9% din PIB, Danemarca 6,3%, Belgia 6,2% Estonia 6% din PIB, atunci avem tabloul mai mult decat elocvent al cauzelor care ne poziționează în această situație.
Dar, ca să încheiem într-o notă optimistă acest subiect greu, o să vă spunem că studiile arată că în familiile în care există biblioteci, în care cărțile fac parte din cotidian, iar copiilor li se citește, analfabetismul funcțional lipsește aproape cu desăvârșire. Așa că noi aici ne aducem contribuția, și cu cărți, dar și cu proiecte care să încurajeze cititul.
Forbes: O idee: plafonarea prețului la cărți. O idee trăsnită sau o decizie de luat în seamă de guvern pentru revitalizarea pieței editoriale din România?
Litera: Sistemele de preț fix – conform cărora cărțile pot fi vândute de librari doar la prețul stabilit de editură – există de peste 150 de ani în industria de carte și funcționează cu caracteristici distincte în majoritatea țărilor europene și nu numai.
Sunt țări care au reglementat prin lege acest sistem, cum ar fi Franta, Austria, Germania dar sunt și țări în care prețul fix este stabilit printr-un acord între editori și librari.
Fiind un sistem „de tradiție”, are cu siguranță adepții și contestatarii lui. Susținătorii consideră că prețul fix crează condiții de concurență echitabile pentru comercianții cu amănuntul, permițând micilor librării să supraviețuiască în fața supermarketurilor, hipermarketurilor sau a librariilor online.
Contestatarii prețului fix consideră că industria cărții funcționează cel mai bine în condiții de piață liberă.
Pentru o piață cu un consum de carte atât de mic cum e a noastră, credem că cel mai bine funcționează prețul liber pentru beneficiarul final, iar preocuparea guvernului ar trebui să se îndrepte către subvenționarea achiziției. Aici are nevoie piața de un imbold puternic care să accelereze dinamica de creștere și dezvoltare a industriei editoriale.
(10 iunie 2022)