România devine una dintre cele mai atractive piețe pentru investițiile în sistemele de stocare a energiei în baterii, iar dezvoltatorii pariază sute de milioane de euro pe acest segment de piață. Florin Federenciuc, Country Head la R.Power România, spune că țara noastră se pregătește să intre într-o cursă accelerată de susținere a tranziției energetice.
România ocupă un loc central în strategia regională a R.Power, fiind una dintre cele mai importante piețe ale companiei. Obiectivele de dezvoltare anunțate pentru 2026 sunt aliniate cu planurile României privind tranziția energetică, iar necesarul de investiții în energie regenerabilă și în capacități de stocare oferă un potențial semnificativ de creștere pentru dezvoltatorii de proiecte la scară industrială.
Reprezentantul companiei la nivel local, Florin Federenciuc, subliniază faptul că investițiile realizate în România generează oportunități și pentru partenerii și subcontractanții polonezi ai grupului. Un exemplu este compania de servicii din cadrul R.Power, care, inițial, lucra exclusiv pentru proiectele dezvoltate de grup, dar care, odată cu maturizarea activității pe piața românească, a început să furnizeze servicii și altor clienți locali.
Cu o populație de aproape 20 de milioane de locuitori, România oferă o cerere ridicată de energie și un necesar consistent de investiții pentru susținerea tranziției energetice. Aceste caracteristici au făcut ca țara noastră să fie una dintre primele piețe externe pe care R.Power a ales să se extindă, atât în domeniul energiei fotovoltaice, cât și în cel al sistemelor de stocare a energiei în baterii.
Printre investitorii strategici se numără Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), instituții pentru care piața românească reprezintă o destinație importantă de investiții și care au susținut încă de la început dezvoltarea proiectelor companiei R.Power în România.
România poate ajunge la 6 GW de capacitate instalată de stocare până în 2030
Schemele de sprijin public rămân importante pentru dezvoltarea proiectelor de stocare, deoarece facilitează atragerea capitalului investitorilor și a finanțării prin împrumuturi. În opinia celor de la R.Power, implicarea autorităților nu doar stabilizează randamentul investițiilor, ci confirmă și importanța strategică a acestor proiecte pentru economia locală.
Michał Swół, Chief Investment Officer al R.Power, susține că proiectele autonome de stocare a energiei în baterii își generează în prezent veniturile din două surse principale: arbitrajul pe piața energiei și furnizarea de servicii auxiliare pentru operatorii de transport. Bateriile stochează energia în perioadele cu prețuri reduse, de exemplu la prânz, când producția fotovoltaică este ridicată, și o livrează în intervalele cu cerere și prețuri mai mari, cum este vârful de consum din timpul serii. În același timp, acestea contribuie la stabilitatea rețelei electrice prin furnizarea de servicii auxiliare, ceea ce reprezintă o sursă suplimentară de venit.
Referitor la evoluția pieței, Michał Swół apreciază că, deși concurența și noile tehnologii vor influența randamentele investițiilor, cererea pentru capacități de stocare va rămâne ridicată pe termen lung, pe măsură ce energia regenerabilă va ocupa o pondere tot mai mare în mixul energetic. Combinația dintre sursele regenerabile și sistemele de stocare, cu centralele pe gaz utilizate ca sursă de rezervă, reprezintă cel mai competitiv model de producție a energiei electrice, ceea ce susține viabilitatea economică a proiectelor BESS.
În ceea ce privește dezvoltarea pieței din România comparativ cu alte state din Europa Centrală și de Est, reprezentantul R.Power afirmă că ritmul investițiilor va depinde de dimensiunea fiecărei piețe, de eficiența pieței angro de energie, de existența unor surse suplimentare de venit, precum serviciile auxiliare, și de disponibilitatea schemelor de sprijin public.
Pentru 2030, R.Power estimează că piața românească a sistemelor de stocare cu baterii ar putea ajunge la o capacitate instalată de 4-6 GW, echivalentul a 8-12 GWh, incluzând aproximativ 0,5 GW/1 GWh instalați până în prezent. Dezvoltarea va fi susținută și de programul Fondului de Modernizare, în valoare de 150 de milioane de euro, care urmărește instalarea unei capacități noi de baterii autonome de cel puțin 2,1 GWh până la sfârșitul anului 2030.
Factorii decisivi pentru dezvoltarea proiectelor BESS în România
Reprezentantul R.Power consideră că principala provocare pentru dezvoltarea proiectelor de stocare în România este ritmul lent al schimbărilor legislative și de reglementare. Deși sunt anunțate numeroase reforme, implementarea lor durează adesea ani, ceea ce complică planificarea investițiilor. Modificările privind condițiile de racordare la rețea și aplicarea neuniformă a procedurilor de autorizare de către autoritățile locale generează costuri suplimentare și întârzieri pentru investitori.
Florin Federenciuc este de părere că avantajele competitive ale companiei pe piața românească sunt experiența acumulată pe mai multe piețe, cunoașterea mediului local, capacitatea de a implementa proiectele conform planificării și accesul la finanțare.
În opinia sa, pe măsură ce piața se maturizează, principalul avantaj competitiv nu va mai fi tehnologia, ci capacitatea de execuție: dezvoltarea și livrarea proiectelor la timp, asigurarea accesului la rețea, obținerea autorizațiilor, structurarea unor venituri bancabile, încheierea contractelor pe termen lung și o finanțare solidă. Deși tehnologia și capitalul rămân importante, acestea devin tot mai accesibile, în timp ce execuția va face diferența între dezvoltatori.
„Un factor important îl reprezintă dezvoltarea pieței angro de energie electrică – lichiditatea pe Bursa de Energie, numărul de operatori, clienții cu contracte pe termen lung și operatorii de optimizare – toate aceste elemente trebuie să fie prezente pentru a asigura un mediu propice utilizării bateriilor ca motor de echilibrare a ofertei și cererii de energie electrică. Un alt factor important îl reprezintă dezvoltarea serviciilor auxiliare sau de flexibilitate oferite de operatorii de rețea”, a declarat Michał Swół pentru Forbes România.
„Cealaltă provocare o reprezintă structura economiei – stabilitatea cursului RON/EUR este bună în acest moment, însă observăm că costul finanțării prin împrumuturi și prima de risc preconizată de investitorii de capital sunt mai ridicate decât pe alte piețe din UE, ceea ce majorează costurile investițiilor și le face mai greu de finanțat de către bănci”, a adăugat Michał Swół. În completare, acesta vorbește despre accesul la finanțare care a devenit o barieră tot mai puțin relevantă pentru proiectele solide. Principala dificultate este însă obținerea racordării la rețea într-un termen rezonabil și la costuri sustenabile, condiție esențială pentru trecerea proiectelor în etapa de construcție. În același timp, Michał Swół arată că R.Power vede oportunități atât în dezvoltarea sistemelor de stocare autonome, cât și în integrarea acestora în proiecte de energie regenerabilă, ambele modele urmând să aibă un rol important în evoluția pieței.
„Estimăm o capacitate instalată de până la 4-6 GW/8-12 GWh, incluzând aproximativ 0,5 GW/1 GWh din capacitatea instalată până în prezent. Aceasta va fi susținută, printre altele, prin lansarea programului Fondului de Modernizare în valoare de 150 de milioane de euro, care vizează o capacitate nouă de baterii autonome de cel puțin 2,1 GWh până la sfârșitul anului 2030.”
Florin Federenciuc, Country Head R.Power
