Unul dintre primii 5 jucători pe piața locală OIREP, Clean Recycle numără peste 700 de mari clienți, pentru care îndeplinește responsabilitatea valorificării deșeurilor de ambalaje puse pe piață.
La întrebările Forbes România a răspuns Cosmin Monda, Fondator & CEO, Clean Recycle
Care este povestea de business a Clean Recycle?
Clean Recycle o companie relativ tânără pe piață, așa cum este și domeniul în care activăm, înființată în anul 2017 și care este specializată în preluarea responsabilității producătorilor și importatorilor care pun pe piața din România ambalaje și genereaza deșeuri de ambalaje. Clean Recycle preia responsabilitatea acestor jucători – companii care pun pe piață ambalaje – în vederea realizării obligațiilor legale de reciclare și valorificare a acestora.
Suntem unul dintre primii 5 jucători pe această piață și gestionăm un portofoliu de peste 700 de companii care produc și pun pe piață deșeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum FMCG și retail, agribusiness, automotive, distribuție, producție industrială, farmaceutice ș.a.
Anul acesta, Clean Recycle a obținut și certificarea ISO 9001:2015 pentru calitatea serviciilor oferite, la standarde internaționale, ceea ce pentru sectorul nostru este un avantaj competitiv și o dovadă a standardelor la care ne raportăm față de companiile – client.
Clean Recycle este un OIREP. Cum arată acest segment și de ce este relevant în peisajul de business?
Exact, suntem un OIREP, adică o Organizatie de Implementare a Răspunderii Extinse a Producătorului.
Practic, toate companiile producătoare de deșeuri au obligația de a înregistra evidența ambalajelor introduse în piață, potrivit reglementărilor europene pentru mediu, aplicate și în România. O companie OIREP preia sarcina operatorilor care introduc ambalaje și deșeuri din ambalaje în circuitul economic, colectându-le și valorificându-le. În numele clienților noștri, Clean Recycle de asemenea raportează și calculează cantitățile generate și reciclate.
Acestea sunt toate obligații legale, iar pentru neîndeplinirea acestora, unei companii care pune pe piață ambalaje i se pot imputa obligații fiscale de 2 lei/kilogram pentru diferența dintre obiectivul de reciclare și cantitatea nevalorificată.
Piața nu este una foarte extinsă (potrivit Ministerului Mediului, în România activează în prezent 16 astfel de organizații), în principal din cauza obligațiilor legale de data mai recentă și, implicit, a stadiului de maturitate a pieței.
Este nevoie de foarte multă informare, pe de o parte către companii, pentru a cunoaște foarte bine cadrul legal și obligațiile care le revin, cât și către consumatorul individual (publicul larg), cu privire la obiceiul colectării selective a deșeurilor din PET/ carton/ stică și la impactul și responsabilitatea pe care fiecare dintre noi le avem în relație cu mediul și principiile unei economii circulare sănătoase.
De unde provin cele mai multe deșeuri de ambalaje și, implicit, clienții Clean Recycle?
Cei peste 700 de clienți Clean Recycle provin din toate domeniile de activitate, de la mari retaileri până la companii producătoare de bunuri de larg consum sau din segmentul food & beverages.
Însă cele mai multe deșeuri de ambalaje provin din FMCG și retail, pentru că acestea sunt sectoarele care ambalează și folosesc cel mai mult carton/ hârtie, sticlă, plastic/ PET, metal/ aluminiu sau lemn, principalele tipuri de deșeuri care sunt procesate pentru reciclare și valorificare. Deci acestea sunt și sectoarele care poartă cea mai mare responsabilitate de mediu în privința colectării separate și reintroducerii deșeurilor de ambalaje în circuitul economic.
Cum arată datele reciclării în România?
La nivelul anului 2019 (cele mai recente date disponibile), rata de reciclare în România a deșeurilor de ambalaje a fost de 44,6%. Cu aceste cifre, România se situează pe penultimul loc în rândul țărilor din Uniunea Europeană.
Spre comparație, Finlanda a deținut în acel an cea mai mare rată de recuperare a deșeurilor de ambalaje, de 115,1%, iar Belgia a avut cea mai mare rată de reciclare, de 83,5%.
Față de 2007, când în țara noastră doar 0,4% dintre deșeurile municipale erau reciclate, procentul a ajuns la peste 11,5% în 2019 și la 13,7% în 2020 – deci facem pași mici în această direcție, dar mai este mult până departe. În comparație, Germania a avut o rată de reciclare a deșeurilor municipale de 68% la nivelul anului 2020.
Potrivit datelor Asociației OIREP, formată la momentul actual din 8 companii membre, inclusiv Clean Recycle, în România se reciclează de 4 ori mai puțin față de media europeană, iar anual peste 1 milion de tone de deșeuri de ambalaje ar trebui să fie reciclate pentru a ne atinge țintele impuse de Uniunea Europeană.
Care sunt țintele de reciclare pe care țara noastră și companiile trebuie să le îndeplinească?
România trebuie să ajungă să recicleze 65% din totalul deșeurilor de ambalaje puse pe piață până în 2025 și 70% până în 2030. La acest moment, țara noastră nu îndeplinește încă țintele, în special din lipsa de cunoaștere a legislației cât și din gradul insuficient de informare și educație generală cu privire la aceste ținte.
La nivel de deșeuri municipale, trebuie să ajungem să reciclăm 55% din totalul cantității până în 2025 și 60% până în 2030.
Conform Comisiei Europene, până în 2035, România trebuie, de asemenea, să reducă până la 10% cantitatea de deșeuri municipale depozitate – în prezent însă, românii depozitează 70% din gunoiul pe care îl produc, față de o medie europeană de 24%.
De asemenea, trebuie să instituim sisteme obligatorii de responsabilitate extinsă a producătorilor, pentru toate tipurile de ambalaje până în 2024.
Ce trebuie să facă România pentru a reduce decalajul față de Europa la reciclare?
În primul rând, autoritățile ar trebui sa adopte un plan mult mai riguros și eficient pe partea legislativă, iar acest lucru va garanta accelerarea tranziției către o economie circulară. De asemenea, există anumite propuneri pentru introducerea unor sancțiuni mai severe pentru generatorii de deșeuri care nu se conformează regulilor în vigoare, care ar trebui accelerate. Cu ajutorul fondurilor din PNRR, credem că se vor aloca și mai multe resurse în direcția conștientizării și educării populației – acesta este de altfel elementul – cheie pentru un management eficient al deșeurilor.
Actorii corporate, de asemenea, marii producători și generatori de deșeuri trebuie să își îndeplinească obligațiile legale de valorificare a deșeurilor și de asemenea, prin impactul enorm de vizibilitate pe care îl au atât către consumatori cât și prin forța de muncă proprie, să contribuie la eforturile de conștientizare publică și informare. Un viitor sustenabil pentru fiecare dintre noi, pentru fiecare consumator înseamnă un viitor sustenabil pentru business, în cele din urmă.
Pe de altă parte școlile și întreg sistemul de învățământ trebuie aliniat din perspectiva educării unei noi generații de populație responsabilă, care să cunoască principiile sustenabilității. Comportamentul eco-responsabil începe din primii ani de viață, de aceea generațiile foarte tinere trebuie îndrumate și informate cu privire la importanța protejării mediului, ceea ce implică și învățarea colectării selective și reciclarea deșeurilor încă din școală. Este un proces care trebuie să devină o normalitate și care trebuie să facă parte din viețile noastre. Toate aceste aspect sunt interconectate: economia circulară contribuie la o economie sustenabilă și la un viitor mai sănătos, pentru toți.
Fiecare dintre noi trebuie, de asemenea, să conștientizăm și să ne autoeducăm în această direcție. Efortul trebuie să fie unul comun, susținut din partea tuturor actorilor implicați în acest demers. A colecta selectiv deșeurile și a le readuce curate, viabile în natură și în circuitul vieții nu este un efort uriaș din partea fiecăruia dintre noi, dacă devine un gest reflex. Este un act pe care îl facem pentru noi înșine și pentru generațiile viitoare.