FacebookTwitterLinkedIn

Anul 2022 este deja în istorie și în amintirile fiecăruia dintre noi, în multe feluri. Anul a înregistrat câteva eșecuri răsunătoare și erori mari de leadership, pe care Management Today le-a sintetizat în cele ce urmează.

DOAMNA DE GHEAȚĂ

Premiul pentru cel mai scurt mandat de premier din istoria Marii Britanii merge la Liz Truss, care a rezistat 44 de zile și apoi a fost nevoită să demisioneze sub presiuni și pe fondul multor greșeli. Ironic, The Daily Star a scris că durata de valabilitate a salatei verzi de pe rafturile din magazin este mai mare decât cea a lui Liz Truss pe scaunul ministerial. 

Instaurarea lui Truss în sediul de pe Downing Street a avut loc pe fondul încins al demisiei lui Boris Johnson și toată durata mandatului ei a fost una dezastruoasă. La concursul organizat de partidul conservator în vara 2022, Truss s-a remarcat cu o serie de reforme economice, dintre care taxe mai mari pentru corporații și pentru cei bogați ai societății pentru a permite cheltuieli publice semnificative, ceea ce a reprezentat o schimbare cu 180 de grade față de politica lui Johnson. Aceste propuneri, odată făcute publice după ce Truss a devenit premier, au aruncat lira sterlină și bursele în cele mai adânci străfunduri, cu o viteză uimitoare.

După aproape șapte săptămâni de mandat Truss a demisionat, admițând că politicile ei au fost duse “prea departe, prea repede”.

Rishi Sunak, care a pierdut inițial în fața lui Truss, a preluat mandatul de premier și la acest moment este încă în funcție.

METAVERSE-UL LUI META ȘI MARILE INVESTIȚII ÎN ACESTA

În urma unor pierderi serioase ale veniturilor, compania Meta, care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, a anunțat în noiembrie că va concedia 11,000 de angajați. Problemele au început să se vadă înainte ca anunțul concedierii să fie făcut public. În ciuda creșterilor veniturilor în 2021, Mark Zuckerberg a recunoscut că Meta nu a fost capabilă să susțină creșterea. Platformele Meta au obținut $27.7 miliarde în timpul celui de-al treilea trimestru al anului 2022, ceea ce reprezintă cu peste 4% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. În ultimul trimestru al anului compania a anunțat primul declin în venituri dintr-o decadă.

În luna octombrie Financial Times a anunțat că acționarii meta și-au exprimat nemulțumirea cu privire la management după ce au fost anunțate planurile de creștere a metaverse-ului. Compania a anunțat că în 2023 va reduce “semnificativ” pierderile din Reality Labs, divizia care construiește metaverse-ul, după ce în primele nouă luni ale anului acestea au atins $9.4 miliarde.

Investitorii au fost de asemenea nemulțumiți de creșterea în cheltuieli pe care Meta o planifică pentru anul viitor, de $39de miliarde, ceea ce este mai mult decât dublul nivelului cheltuielilor în 2021. Jim Tierney, chief investment officer la AllianceBernstein, un acționar al Meta, și-a exprimat frustrarea cu privire la obiceiurile de cheltuieli ale lui  Zuckerberg, spunând că “dacă orice altă companie ar fi făcut asta, investitorii ar fi scris deja scrisori multiple, propunând alternative pentru înlocuirea principalilor directori”.

CĂDEREA DIN GRAȚIE A LUI PELOTON

Sunt multe lecții bune de învățat din căderea Peloton în februarie 2022. Compania, care a devenit favorita publicului în timpul pandemiei, a pierdut $35 de miliarde din capitalul de piață în ultimii doi ani și șeful acesteia, John Foley, și-a dat demisia în urma unui rechizitoriu public făcut de Blackwells Capital, unul dintre investitori.

Existau anterior îndoieli cu privire la caracterul de lider al lui Foley. Într-o prezentare intitulată “Peloton: A Call To Action”, au fost arătate cinci domenii în care performanța acestuia a lăsat de dorit: lipsa de pregătire profesională, capacitatea slabă de luare a deciziilor, lipsa disciplinei financiare, nealinierea intereselor și pierderea credibilității.

Foley însuși a spus că nu este “un manager prea bun” și, ca răspuns la întrebarea “Cum ar descrie colegii și co-fondatorii punctele tale forte ca manager?”, acesta a răspuns: “Nu sunt sigur că ar spune că am vreun punct forte.”

Foley a fost incredibil de onest cu privire la delegarea a 99% din responsabilitățile sale financiare către chief financial officer – “nu aduc valoare activității sale dacă mă implic” – și a spus deschis că nu contribuie cu nimic la activitățile chief technology officer-ului – “uneori trec luni fără ca eu să vorbesc cu CTO-ul companiei, ceea ce este foarte rar pentru CEO-ul unei companii de tehnologie”.

CAZUL DE FRAUDĂ AL FTX 

Platforma de crypto exchange FTX, evaluată la $32 de miliarde, a căzut abrupt după ce fondatorul său, Sam “King of Crypto” Bankman-Fried, a fost arestat pentru fraudă, spălare de bani și pentru încălcarea reglementărilor financiare. Acesta a fost acuzat de “furtul fondurilor clienților” din 2019 încoace, iar frauda sa este “una dintre cele mai mari din istoria SUA”.

Colapsul FTX a început când compania a anunțat falimentul în luna noiembrie, după ce un număr mare de clienți și-au retras fondurile la începutul lunii, iar Bankman-Fried a recunoscut că nu are “active suficiente” pentru a răspunde cererii clienților. Din fondurile acestora lipseau aproximativ $8 miliarde.

În timp ce în afară FTX era considerat gigantul Bitcoin, în spatele scenei povestea era alta. Un oficial desemnat de curtea de justiție a descris managementul defectuos al companiei drept o “nemaiîntâlnită lipsă de documentare – pur și simplu, nu exista nicio înregistrare de niciun fel”.

Angajații înregistrau tranzacțiile pe Slack și gestionau conturile pe QuickBooks – ambele programe software folosite cu precădere de freelanceri și de afacerile mici – și nicidecum de giganți crypto. Nu exista comitet director care să supravegheze activitatea companiei și s-au constatat lipsuri mari în asigurare și plăți multiple făcute familiei lui Bankman-Fried. Noul CEO interimar a spus “Nu este nimic sofisticat aici. Este un simplu caz de delapidare, de modă veche.”

DISCURSUL CONTROVERSAT PE TEMA SCHIMBĂRII CLIMEI

Cine ar fi crezut că o prezentare de 16 minute pe tema schimbării climei ar putea rezulta în demisia unui lider senior al HSBC? În luna mai Stuart Kirk, fost membru senior al echipei de investiții a băncii, a acuzat bancherii de la sediul central și oficialii că au exagerat riscurile financiare ale schimbării climei: “Există mereu câte un nebun care îmi povestește de sfârșitul lumii.”

Prezentarea, numită “De ce nu ar trebui să se îngrijoreze investitorii cu privire la riscul schimbării climei”, a fost susținută la Financial Times Moral Money Summit. Kirk a folosit această ocazie să accentueze că riscurile inundațiilor majore sunt timp pierdut “analizând ceva ce se va întâmpla peste 20 sau 30 de ani”. Acesta a mai spus “Cui îi pasă dacă Miami va fi sub apă peste 100 de ani? Amsterdam este șase metri sub apă de secole și este un oraș superb.”

Aceasta perspectivă a lui Kirk i-a adus suspendarea din funcție și în luna iulie acesta a demisionat.

CEO-UL CARE A PLÂNS

Tendința zilelor noastre este ca liderii să devină din ce în ce mai autentici, însă uneori aceasta este dusă prea departe. În luna august, CEO-ul agenției de marketing HyperSocial, Braden Wallake, a încărcat pe LinkedIn un selfie cu el plângând, pentru a arăta astfel cât de afectat este că a trebuit să concedieze doi angajați.

Imaginea a fost însoțită de o explicație lungă a motivului pentru care se simte atât de vulnerabil: “În zile ca aceasta de azi aș vrea să fi fost un fondator de business care este strict interesat doar de bani și căruia nu îi pasă dacă își rănește asociații pe traseu. Dar nu sunt un astfel de om.” Așa cum ne putem imagina, obiectivul acestei postări a fost să dovedească faptul că liderii sunt și ei oameni și că simt la fel de multă disperare atunci când trebuie să concedieze angajați, câtă simt și înșiși concediații.

Cu toate acestea, postarea sa a întâmpinat multă critică și ironie, ceea ce i-a atras denumirea de “crying CEO” – CEO-ul care plânge. Printre cei care au comentat s-a aflat și un manager de recrutare și podcaster, David Rolls, al cărui răspuns la postarea cu pricina a devenit viral, pentru că spunea că îi pare rău că a va folosi comisionul echipei sale pentru a merge într-o vacanță.  Postarea-parodie a fost însoțită și de o poză a sa în care avea o față foarte tristă.

PRELUAREA TWITTER DE CĂTRE ELON MUSK

Poate că una dintre cele mai high-profile saga de lider este cea prin care Elon Musk a preluat gigantul social mediaTwitter. În intervalul aprilie – octombrie șeful Tesla a făcut valuri la Twitter – și în piață – începând cu oferta de cumpărare a platformei pentru $44 de miliarde, pe care apoi a încercat să o retragă, acuzând Twitter că ascunde numărul conturilor spam – ceea ce Twitter a negat vehement și apoi l-a dat în judecată pe Musk pentru a-l forța să continue contractul.

În sfârșit, în 28 octombrie, Musk a preluat Twitter și imediat a concediat executivi-cheie ai companiei, inclusiv pe CEO-ul Parag Agrawal și pe directorul Vijaya Gadde. Împreună cu aceștia a mai concediat 7,500 de angajați, iar aceasta a făcut-o printr-un email trimis întregii companii, prin care amintea angajaților că trebuie să muncească “intens și ore multe” sau să primească “pachete de ieșire din companie în valoarea de trei salarii” dacă refuză să participe la programul și la eforturile de a construi “viziunea Twitter 2.0”.

Este cert că Musk a supărat mulți oameni, inclusiv acționarii celeilalte afaceri alei sale – Tesla, iar aceasta are la bază faptul că Musk merge împotriva trendului de lider empatic. Este de urmărit dacă efectul acestui stil de leadership va genera rezultate bune.