Nu știu alții cum sunt, dar bula mea de social media trăiește intens în ultimele săptămâni.
Au fost, într-o ordine întâmplătoare, scandalurile despre fraudarea alegerilor și rezultatul final de la sectoarele 1 și 2 ale Capitalei, care continuă și la aproape două săptămâni distanță, despre reacția polarizată a publicului la invitatul special propus de Coldplay și, desigur, reacțiile la victoria eroică a echipei naționale a României în primul meci de la Campionatul European de fotbal.
Această reușită, obținută în fața unui stadion plin de zeci de mii de români, amintește într-o anumită măsură de începuturile naționalei, când, tot într-o zi de iunie din urmă cu mai bine de 100 de ani, România câștiga primul meci internațional la fotbal împotriva Iugoslaviei. Ulterior, naționala României devenea una dintre puținele echipe care s-au calificat la fiecare dintre primele trei Cupe Mondiale.
Dar să revenim la rezultatul recent, care este cu atât mai valoros cu cât tinerii jucători ai României au fost tot timpul comparați cu „Generația de Aur”, condusă de Gheorghe Hagi și Gheorghe Popescu, fotbaliști care, de-a lungul timpului, jucau la cele mai valoroase echipe de club din lume. Acum, jucătorii conduși de Eduard Iordănescu (fiul lui Anghel Iordănescu, cel care era antrenorul „Generației de Aur”) evoluează la echipe mai degrabă modeste, dar, chiar și așa, au primit supranumele de „Generația de Suflet” pentru implicarea în meciul împotriva jucătorilor mult mai valoroși ai echipei Ucrainei (cel mai valoros jucător din naționala Ucrainei valora mai mult decât toți jucătorii români la un loc).
Dincolo de latura sportivă, vă propun și o altă perspectivă. Au fost zeci de mii de români care au plătit sute de euro pe bilete și alte sute de euro pe transportul până în capitala Bavariei pentru a asista la meci, după cum au fost multe alte zeci de mii de români care au plătit sute de euro pentru un bilet la Coldplay.
Privind în trecut, în urmă cu mai bine de 100 de ani, înainte de Marea Unire, economia României era predominant agrară, cu peste trei sferturi din populație lucrând în agricultură, potrivit datelor publicate de istoricul Bogdan Murgescu în cartea România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010). Erau vremuri în care nivelul PIB-ului per capita abia trecea de jumătate din media europeană.
Acum, după un deceniu și jumătate de creștere accelerată, românii se apropie de 80% din PIB-ul mediu al UE, iar cei din orașele mari, precum Bucureștiul, au o putere de cumpărare chiar mai mare decât „europenii medii”. Doar în ultimul deceniu, salariul mediu net aproape că s-a triplat, iar PIB-ul este de două ori și jumătate mai mare.
De altfel, în ultimii 25 de ani, România a fost una dintre economiile emergente cu cea mai rapidă creștere a productivității, conform unui studiu al McKinsey. Încadrându-se în ceea ce consultanții numesc „fast lane”, România a fost starul întregii Europe Centrale și de Est prin felul în care a reușit să își crească semnificativ productivitatea, apropiindu-se de standardele economiilor avansate.
E drept că această creștere nu s-a regăsit în aceeași măsură pentru toată lumea, iar ca să înțelegem acest lucru este de ajuns să petrecem câteva zile, în această vacanță de vară, nu doar în Europa, ci și în România profundă.
Dar așa cum putem interpreta victoria de la fotbal nu doar ca pe un triumf sportiv, ci și ca pe un simbol al potențialului românesc de a depăși obstacolele și de a excela, în ciuda resurselor limitate, tot așa putem spera că spiritul de determinare și reziliența liderilor de afaceri vor duce mai departe România către asumarea unui rol de lider economic regional. Hai România!