FacebookTwitterLinkedIn

În urma şedinţei de politică monetară a Băncii Naţionale a României (BNR), se conturează o perspectivă care indică o decelerare vizibil mai accentuată a creşterii economice în 2023, în contextul costurilor ridicate, scăderii cererii externe şi a politicii monetare, potrivit Minutei acestei şedinţe.

Potrivit documentului, „creşterea economică este aşteptată să decelereze vizibil mai pronunţat în 2023 decât s-a anticipat anterior – pe fondul costurilor ridicate, al scăderii cererii externe şi al conduitei politicii monetare – şi să se redreseze doar uşor în 2024, însă mai accentuat în 2025″. Acest scenariu este influenţat de consolidarea bugetară şi de absorbţia crescută a fondurilor europene asociate programului Next Generation EU.

Membrii Consiliului de Administraţie al BNR au evidenţiat că, în urma scăderii abrupte din 2023, consumul gospodăriilor va reveni probabil ca determinant principal al avansului PIB în intervalul 2024-2025. Cu toate acestea, acest aport este estimat să fie mai mic comparativ cu anii precedenţi, dat fiind redresarea graduală a venitului disponibil real al populaţiei şi ratele ridicate ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.

Dinamica formării brute de capital fix este aşteptată să rămână la niveluri istoric de înalte în 2024-2025, însă cu o uşoară diminuare, dată fiind atragerea fondurilor europene şi efectele asociate programului de ajustare fiscală.

Totodată, exportul net va avea un impact notabil în 2023, dar se estimează că contribuţia lui va deveni din nou negativă, ceea ce va duce la o corecţie a deficitului de cont curent.

În ceea ce priveşte riscurile, membrii Consiliului au subliniat incertitudinile asociate politicii fiscale şi de venituri, precum şi efectele potenţiale ale noi legislaţii privind pensiile şi salariile din sectorul public. Ei au accentuat importanţa atragerii eficiente a fondurilor europene pentru realizarea reformelor structurale şi pentru creşterea economică a României, în timp ce au subliniat şi riscurile semnificative generate de conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice sub aşteptări din Europa.

În acest context, BNR a decis menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară la 7,00%, împreună cu menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru instituţiile de credit.