Cea de-a 61-a ediţie a Bienalei de la Veneţia îşi deschide porţile, pentru o avanpremieră destinată presei, într-un climat tensionat de vestea revenirii Rusiei, care nu a mai participat din 2022.
Este pentru prima dată de la invadarea Ucrainei când Moscova prezintă un proiect artistic în cadrul celei mai mari expoziţii de artă contemporană din lume, care are loc o dată la doi ani în la Veneţia, notează AFP și Agerpres.
La eveniment vor fi prezenţi şi alţi artişti din ţări aflate în război, precum Ucraina, Israel şi Statele Unite. Iranul a renunţat la participare.
De la anunţul său, la începutul lunii martie, participarea Rusiei a stârnit un val de proteste, în special în cadrul guvernului italian şi al Uniunii Europene, care a ameninţat că va retrage o subvenţie de două milioane de euro acordată Bienalei.
Ultima întorsătură de situaţie: juriul Bienalei a demisionat joi în bloc după ce a anunţat că va exclude Rusia şi Israelul de pe lista câştigătorilor, din cauza emiterii de către Curtea Penală Internaţională (CPI) a mandatelor de arestare pentru crime de război împotriva liderilor acestora.
Chiar dacă pavilionul rus va rămâne închis pe durata deschiderii Bienalei pentru public, între 9 mai şi 22 noiembrie, spectacolele muzicale înregistrate în timpul zilelor de prezentare pentru presă vor fi transmise pe ecrane uriaşe, în exterior.
În 2022, la scurt timp după invadarea Ucrainei de către Rusia, artiştii şi curatorii pavilionului rus s-au retras de la Bienală în semn de protest.
În 2024, Rusia nu a fost invitată. Anunţul revenirii sale în acest an a stârnit indignare.
Într-o scrisoare adresată la începutul lunii martie preşedintelui Bienalei, Pietrangelo Buttafuoco, 22 de miniştri ai Culturii şi Afacerilor Externe din Europa, printre care Ucraina şi Franţa, i-au cerut să „reconsidere participarea Federaţiei Ruse”, considerată „inacceptabilă în circumstanţele actuale”.
Săptămâna trecută, UE a trimis din nou o scrisoare guvernului italian solicitând lămuriri cu privire la condiţiile de primire a delegaţiei ruse, temându-se de o încălcare a sancţiunilor europene impuse Moscovei.
Conform documentelor rezultate în urma unei inspecţii efectuate săptămâna trecută de ministerul italian al Culturii, organizatorii Bienalei susţin că Rusia este proprietara pavilionului său şi că nu i se poate interzice utilizarea acestuia.
„Bienala se doreşte şi se afirmă drept un loc al armistiţiului în numele artei, al culturii şi al libertăţii artistice”, se arată pe site-ul Bienalei. O direcţie de la care, în pofida presiunilor, preşedintele Buttafuoco, care a preluat funcţia în martie 2024, nu s-a abătut, notează AFP.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
