Tranzacția prin care Romgaz preia activele productive ale Azomureș marchează una dintre cele mai importante mutări industriale din ultimii ani, cu implicații directe pentru agricultura românească, industria chimică și viitoarea valorificare a gazelor din Marea Neagră.

Grupul elvețian Ameropa, proprietarul Azomureș în ultimii aproape 15 ani, a anunțat semnarea unui acord cu Romgaz pentru transferul activelor de producție, al contractelor și al angajaților care susțin activitatea celui mai mare producător de îngrășăminte din România.

Potrivit informațiilor comunicate de autorități, valoarea tranzacției se ridică la 69 de milioane de euro, aceasta urmând să fie finalizată după obținerea aprobărilor necesare din partea acționarilor și a autorităților de reglementare.

Pentru Ameropa, decizia vine după o perioadă marcată de transformări profunde în industria europeană a îngrășămintelor. Creșterea prețurilor la energie, volatilitatea pieței gazelor naturale și schimbările de reglementare au pus presiune pe întreaga industrie, iar Azomureș nu a fost o excepție.

„Suntem bucuroși că am găsit o casă nouă și sustenabilă pentru peste 2.000 de angajați și contractori care lucrează pe platforma Azomureș, precum și că ne-am asigurat că Azomureș are șansa de a produce îngrășăminte pe termen lung pentru a deservi piața agricolă românească”, a declarat Josh Zacharias, CEO Ameropa.

Mesajul reflectă una dintre mizele majore ale tranzacției: menținerea capacităților de producție locale într-un sector considerat strategic pentru securitatea alimentară și competitivitatea agriculturii românești.

De la gaze naturale la produse cu valoare adăugată

Preluarea Azomureș de către Romgaz este privită de analiști drept o încercare de integrare a lanțului valoric al gazelor naturale, într-un moment în care România se pregătește pentru exploatarea resurselor din proiectul Neptun Deep.

În loc ca gazele să fie exportate ca materie primă, acestea ar putea fi transformate în produse cu valoare adăugată ridicată, precum îngrășămintele necesare agriculturii locale și regionale.

Conducerea Ameropa subliniază că noua structură ar putea crea sinergii importante între resursele energetice ale României și sectorul agricol, în special după intrarea în producție a gazelor din Marea Neagră, estimată pentru 2027.

Activ strategic pentru economia românească

Înființat în 1962, Azomureș este unul dintre cele mai importante active industriale din România. Combinatul din Târgu Mureș a fost timp de decenii principalul furnizor de îngrășăminte pentru agricultura locală și unul dintre cei mai mari angajatori industriali din regiune.

Pe lângă impactul economic direct, compania ocupă un loc esențial în lanțul valoric agricol, contribuind la aprovizionarea fermierilor și la competitivitatea producției agricole românești.

În contextul actual, marcat de preocupări privind securitatea alimentară și independența energetică, menținerea unei capacități locale de producție a îngrășămintelor este considerată o componentă importantă a strategiei industriale a României.

Deși renunță la Azomureș, grupul elvețian își menține o prezență semnificativă în România. Compania continuă să opereze activități de distribuție de îngrășăminte, comerț cu cereale și logistică portuară prin terminalul Chimpex din Constanța.

Potrivit reprezentanților grupului, Ameropa are peste 1.000 de angajați în aproximativ 30 de locații din România și intenționează să continue investițiile pe piața locală.

Pentru economia românească, tranzacția dintre Ameropa și Romgaz reprezintă mai mult decât schimbarea proprietarului unui combinat chimic. Ea poate deveni un test pentru capacitatea României de a transforma resursele energetice proprii în produse industriale cu valoare adăugată ridicată și de a reconstrui lanțuri industriale strategice într-o perioadă în care Europa își reevaluează prioritățile de securitate economică.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Josh Zacharias, Ameropa: „Combinatul Azomureș are șansa de a produce îngrășăminte pe termen lung pentru agricultura României” appeared first on Forbes Romania.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România și compania cu cea mai mare capitalizare de la Bursa de Valori București, intră într-o nouă etapă managerială.

Consiliul de Supraveghere a decis numirea lui Iulius Dan Plaveti în funcția de director general executiv, acesta urmând să conducă grupul până la 7 noiembrie 2027.

Decizia vine într-un moment favorabil pentru companie, care a raportat pentru primul trimestru al anului 2026 una dintre cele mai bune performanțe financiare din activitatea sa recentă. Cu o valoare de piață de aproximativ 80 de miliarde de lei, Hidroelectrica rămâne cea mai valoroasă companie listată pe piața de capital românească și unul dintre cei mai importanți contributori la securitatea energetică a României.

Iulius Dan Plaveti vine la conducerea Hidroelectrica după aproape trei ani petrecuți în funcția de președinte al Directoratului Complexului Energetic Oltenia, una dintre cele mai importante companii energetice controlate de stat.

Experiența sa profesională include și poziții de conducere în cadrul Hidroserv, compania de mentenanță a Hidroelectrica, dar și mandate în sectoarele transporturilor și energiei. De-a lungul carierei, Plaveti a ocupat funcții de management la CFR Călători și Tarom și a făcut parte din conducerea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Absolvent al Facultății de Aeronave din cadrul Universității Politehnica București, noul CEO preia responsabilitatea coordonării unei companii aflate într-o perioadă de creștere accelerată și de consolidare a poziției sale pe piața energetică.

Schimbarea de leadership are loc pe fondul unor rezultate financiare remarcabile. În primul trimestru din 2026, Hidroelectrica a raportat venituri de 3,13 miliarde de lei, în creștere cu 67% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.

Profitul net a depășit 1,3 miliarde de lei, marcând un avans de 122%, în timp ce EBITDA a trecut de pragul de 1,7 miliarde de lei, cu o marjă operațională de 55%.

Performanța a fost susținută de condițiile hidrologice favorabile, care au permis o creștere cu 36% a producției de energie, până la 3.608 GWh. Volumul suplimentar a fost valorificat în principal pe piața angro, unde veniturile au avansat cu 85%.

Lider pe piața de furnizare

Pe lângă producție, Hidroelectrica și-a consolidat poziția și pe segmentul furnizării de energie. La finalul lunii martie, compania deservea aproximativ 1,31 milioane de locuri de consum, aproape dublu față de nivelul înregistrat cu un an înainte.

Această evoluție a propulsat Hidroelectrica pe primul loc în piața concurențială de furnizare, cu o cotă de piață de peste 18%, confirmând capacitatea companiei de a atrage clienți atât din segmentul rezidențial, cât și din cel corporate.

Prioritățile noului mandat

Noul CEO preia conducerea unei companii aflate într-o poziție financiară puternică, dar care se confruntă și cu provocări importante: continuarea investițiilor în noi capacități de producție, dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă, digitalizarea operațiunilor și menținerea competitivității într-o piață energetică aflată în transformare.

În același timp, Hidroelectrica rămâne una dintre cele mai importante surse de dividende pentru statul român. În 2026, compania distribuie acționarilor dividende totale de peste 4,3 miliarde de lei, incluzând atât profitul aferent anului 2025, cât și un dividend special de un miliard de lei din rezerve. Având o participație de 80%, Ministerul Energiei va încasa cea mai mare parte a acestei sume.

Numirea lui Iulius Dan Plaveti marchează astfel începutul unei noi etape pentru compania care a devenit în ultimii ani unul dintre simbolurile pieței de capital românești și unul dintre cei mai importanți actori ai sectorului energetic din Europa Centrală și de Est.

Sursa foto: gov.ro

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Iulius Dan Plaveti preia conducerea Hidroelectrica appeared first on Forbes Romania.

Românii văd litoralul bulgăresc ca pe o destinație tot mai stabilă și predictibilă.

Litoralul bulgăresc rămâne una dintre cele mai importante destinații externe pentru turiștii români, care în ultimii ani a intrat într-o nouă etapă de maturizare: trecerea de la turism de volum la turism premium, bazat pe experiențe, wellness și servicii integrate.

În paralel, adoptarea monedei euro de către Bulgaria, este privită de agențiile de turism ca un factor de stabilitate și predictibilitate, care poate consolida și mai mult atractivitatea destinației pentru piața românească.

Între stabilitate monetară și turism premium

Lucian Bădîrcea, CEO IRI Travel spune că tranziția către euro nu este percepută ca o schimbare disruptivă pentru turism, ci mai degrabă ca o etapă de aliniere la standardele europene, cu efecte pozitive asupra transparenței și planificării financiare.

În acest context, el subliniază că impactul asupra turiștilor este limitat, iar ajustările de preț se încadrează în dinamica obișnuită a pieței.

„Creșterile de preț s-au situat în limitele normale ale inflației europene, între 5 și 10%. În plus, mecanismele de tip early booking, cu reduceri de până la 40–45%, atenuează aceste variații și fac diferențele aproape nesemnificative pentru clientul final”, explică CEO-ul IRI Travel.

Din perspectiva agențiilor, trecerea la euro reduce complexitatea tranzacțiilor și elimină conversiile valutare multiple, ceea ce poate eficientiza atât procesul de rezervare, cât și experiența de plată pentru turiști.

„Trecerea la euro nu va genera creșteri semnificative. Ajustările se încadrează în inflația europeană, iar beneficiul real este: eliminarea conversiilor valutare și o transparență mai mare în costuri”, explică Lucian Bădîrcea.

Pentru turiști, acest lucru se traduce într-o experiență mai simplă și mai ușor de planificat, într-un context în care predictibilitatea devine unul dintre cei mai importanți factori de decizie în alegerea vacanței.

Una dintre cele mai importante piețe pentru Bulgaria

Bulgaria continuă să fie una dintre destinațiile dominante pentru vacanțele românilor, în special datorită proximității, infrastructurii accesibile și raportului calitate-preț.

Potrivit operatorului, litoralul bulgăresc rămâne competitiv chiar și în contextul creșterii prețurilor, în special prin dezvoltarea segmentului de hoteluri de 4 și 5 stele și a conceptelor Ultra All Inclusive.

IRI Travel, touroperator specializat pe această destinație, estimează că aduce anual între 150.000 și 200.000 de turiști români către Bulgaria, confirmând poziția solidă a acestei piețe în regiune.

Unul dintre cele mai importante semnale ale maturizării pieței vine din modul în care Bulgaria își redefinește relația cu turiștii români. Pe fondul creșterii accelerate a rezervărilor în segmentul premium — cu peste 30% în hotelurile de 4 și 5 stele — operatorii locali și lanțurile hoteliere au început să trateze România nu ca pe o piață externă, ci ca pe una de proximitate strategică, aproape internă.

În acest context, Grifid Hotels a mers chiar mai departe, adaptând infrastructura de servicii la comportamentul consumatorului român. În mai multe hoteluri din Nisipurile de Aur, grupul a început recrutarea de personal vorbitor de limba română, inclusiv prin programe dedicate studenților de la Academia de Studii Economice din București. Aceștia sunt integrați în recepție, restaurante și zone de animație, tocmai pentru a facilita experiența familiilor și a turiștilor mai puțin familiarizați cu limbile străine.

„România este astăzi una dintre cele mai importante piețe pentru noi, iar în anumite hoteluri românii sunt chiar cea mai numeroasă naționalitate”, explică reprezentanții Grifid, care au extins și oferta de servicii adaptate — de la informații în limba română, la preparate culinare locale și canale TV dedicate.

Schimbarea de comportament a turistului român

Dincolo de cifre, industria semnalează o schimbare mai profundă: modul în care românii își definesc vacanța. Dacă în trecut criteriul principal era „plajă + preț”, astăzi tot mai mulți turiști caută experiențe complexe, care includ wellness, gastronomie, activități recreative și servicii personalizate.

În segmentul hotelier premium de pe litoralul bulgăresc, hotelierii au dezvoltat concepte care integrează medicina preventivă, programe de detox, spa-uri extinse și experiențe de regenerare.

„Vacanțele nu mai sunt doar despre relaxare, ci despre starea de bine. Tot mai mulți turiști caută să se întoarcă mai odihniți și mai echilibrați decât au plecat”, este una dintre tendințele confirmate de operator.

Wellness-ul devine noul criteriu de alegere

În hoteluri precum Grifid Noa din Nisipurile de Aur, conceptul de vacanță este extins dincolo de all-inclusive-ul tradițional.

Centrele spa de mari dimensiuni, programele personalizate de tratament și abordarea medicală integrată transformă litoralul bulgăresc într-o destinație care concurează nu doar pe preț, ci și pe zona de wellbeing.

Această evoluție reflectă o tendință mai largă în turismul european: vacanța devine o investiție în sănătate, nu doar un consum de timp liber.

Un alt indicator important al schimbării este comportamentul de rezervare.

România se află printre piețele cu cele mai ridicate rate de early booking din portofoliile operatorilor, semn al unei planificări mai riguroase și al unei mai bune înțelegeri a dinamicii de preț.

Pentru sezonul 2026, tendința este deja vizibilă, cu volume de vânzări peste nivelul anului anterior. În paralel, există și un segment consistent de turiști last-minute, însă ponderea acestuia este în scădere în favoarea rezervărilor timpurii.

Bulgaria – alternativă stabilă într-un context regional incert

Într-un climat marcat de volatilitate economică și geopolitică, destinațiile de proximitate câștigă teren.

Pentru turiștii români, Bulgaria oferă ca avantaje: acces rutier facil, costuri predictibile și o infrastructură hotelieră în continuă modernizare.

Adoptarea euro este văzută în acest context ca un pas suplimentar către stabilitate și transparență, consolidând percepția Bulgariei ca destinație „ușor de planificat” și prietenoasă pentru familii și grupuri.

Bulgaria nu mai este doar o alternativă accesibilă pentru vacanțele de vară ale românilor. Evoluția ultimilor ani arată o transformare treptată într-o destinație de experiență, în care segmentul premium, wellness și serviciile personalizate câștigă teren. Trecerea la euro și maturizarea pieței turistice contribuie la consolidarea unei imagini de stabilitate și predictibilitate.

Pentru agențiile de turism, miza nu mai este doar volumul de turiști, ci valoarea experienței livrate. Iar pentru Bulgaria, provocarea este să transforme această etapă de creștere într-un avantaj competitiv pe termen lung.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Bulgaria mizează pe turismul premium și trecerea la euro appeared first on Forbes Romania.

Guvernul promite relansare. Antreprenorii vorbesc despre supraviețuire. Pachetul economic adoptat pe 24 februarie vine cu toate ingredientele unei strategii de creștere: stimulente fiscale, mecanisme de capitalizare și accelerarea investițiilor. Pe hârtie, arhitectura este corectă. În economie însă, diferența dintre intenție și rezultat se măsoară în cashflow, investiții și încredere.

Verdictul mediului de afaceri este mult mai rezervat: România nu accelerează, ci încearcă să rămână pe linia de plutire.

Prima fisură între discursul public și realitatea economică apare chiar în evaluarea de bază a pachetului. „Este mai degrabă o plasă de siguranță bugetară într-un an economic dificil decât un impuls real de creștere”, spune Ionuț Claudiu Ștefan, director general Diversinst.

Din perspectiva sa, măsurile au un caracter preponderent fiscal-corectiv și de consolidare, iar efectul imediat este de stabilizare a finanțelor publice, nu de stimulare accelerată a investițiilor și a dezvoltării mediului privat. „Vedem câteva lucruri pozitive, de exemplu, bonificația de 3% pentru conformare la impozitul pe profit și reformarea sistemului de TVA la încasare, care ajută, în special, firmele mici și mijlocii din lanțul de subcontractare, adică partenerii noștri.

Presiune fiscală

„În infrastructură însă, impactul imediat este limitat: companiile sunt afectate în continuare de presiunea fiscală crescută din 2025 – TVA majorat, inflație, costuri salariale mai mari după eliminarea facilităților în construcții, întârzieri la plată pe programe publice, inclusiv Anghel Saligny, birocrația care prelungește cu ani fazele premergătoare execuției”, mai spune Ionuț Claudiu Ștefan. Antreprenorul spune că pachetul nu schimbă structural condițiile de lucru în șantiere în 2026 și că nu vede încă acel „șoc pozitiv” în investițiile publice și în disciplina de plată care să se traducă în creștere accelerată.

Nu este o opinie izolată. Din zona industrială și de servicii, mesajul se repetă aproape identic.

O parte semnificativă din programele anunțate sunt orientate către investiții mari sau proiecte strategice, în timp ce companiile mici și mijlocii – care reprezintă o pondere foarte importantă în economia României – beneficiază de relativ puține instrumente concrete de sprijin direct. „Pentru o relansare economică solidă, este esențial ca politicile publice să susțină mai puternic și acest segment, care generează o mare parte din locurile de muncă și din dinamica antreprenorială”, mai spune Cristian Bădescu, CEO INATECH Group.

În primul trimestru din 2026, mediul de afaceri resimte încă efectele măsurilor fiscale adoptate în 2025, care au crescut presiunea pe costuri și au afectat în special IMM-urile. Creșterea taxelor și schimbările frecvente de reglementare au determinat multe companii să își regândească planurile de investiții și să adopte o abordare mai prudentă.

Din perspectiva cashflow-ului, măsuri precum extinderea plafonului pentru TVA la încasare pot avea un efect pozitiv, deoarece reduc situațiile în care firmele sunt obligate să plătească TVA pentru facturi neîncasate. Totuși, pentru multe companii mici și mijlocii, accesul la finanțare rămâne dificil, iar costurile operaționale crescute continuă să afecteze marjele.

Importanța implementării rapide

Există și opinii mai optimiste – dar condiționate. „Vedem instrumente care indică o tentativă de schimbare de model economic”, spune antreprenorul Oliviu Matei, fondator Holisun. Doar că adaugă imediat cheia problemei: fără implementare rapidă, aceste instrumente rămân intenții.

„Dacă analizăm măsurile, pachetul nu este gândit ca o simplă plasă de siguranță, ci se constituie ca un pas următor firesc care urmează măsurilor luate în 2025. Nu vedem doar amânări, compensări sau intervenții reactive. Vedem instrumente structurale: capitalizare prin Banca de Investiții și Dezvoltare, stimulente pentru piața de capital, facilități pentru tehnologii înalte, mecanisme de atragere a diasporei și repoziționare industrială. Asta indică o tentativă de schimbare de model economic, nu doar gestionare a unui ciclu dificil”, mai spune Oliviu Matei.

Însă realitatea este că, fiind într-un an economic tensionat, multe dintre măsuri au și rol de amortizor. „Reforma TVA la încasare, bonificația pentru conformare sau flexibilizarea microîntreprinderilor sunt clar măsuri de protecție a lichidității. Ele stabilizează, dar nu generează singure salturi de productivitate”, precizează fondatorul Holisun.

Diferența dintre „impuls de creștere” și „plasă de siguranță” va fi dată de implementare. Dacă BID devine un instrument activ de multiplicare a capitalului privat, dacă schemele pentru tehnologii înalte finanțează, realmente, companii scalabile și dacă ajutoarele de stat merg către sectoare cu valoare adăugată reală, atunci putem vorbi de un impuls autentic, potrivit antreprenorului.

Dacă însă rămân la nivel de execuție lentă și absorbție administrativă modestă, efectul va fi mai degrabă unul defensiv.

„Anul 2025 a fost extrem de provocator, prin prisma domeniului de activitate pe care îl avem (ajutăm firmele să crească productivitatea angajaților, să le protejeze viața și sănătatea prin echipamente de lucru și protecție a muncii). Suntem în linia întâi, orice provocare pentru firme (creșteri de taxe, programe de finanțare amânate, proiecte mari de infrastructură înghețate) o resimțim din plin în lipsa comenzilor. Prin anularea comenzilor («nu s-a aprobat bugetul»), prin dificultatea de a respecta termenele de plată convenite (inclusiv de la instituții ale statului)”, declară Sorin Iftene,  fondator echipăm.ro. Ideea reducerii plății impozitului pe profit sună bine, în opinia antreprenorului, însă multe firme nu au reușit să încheie pe profit anul trecut. „Actualizarea plafonului la 5.000 lei față de 2.500 lei, cât era înainte, mi se pare o măsură utilă pentru a simplifica birocrația contabilă. Se anunță un 2026 dificil mai ales când programe de finanțare precum Anghel Saligny au fost blocate sau se amână diverse finanțări de la UE, pentru digitalizarea IMM-urilor, de exemplu, de vreo doi ani”, mai spune Sorin Iftene.

Dimensiunea programelor

Diana Mocanu, CEO și fondator al Grupului Printco-Gama, apreciază intențiile pachetului adoptat de guvern și nu îl vede doar ca pe o plasă de siguranță într-un an dificil, ci mai degrabă ca pe un semnal că statul încearcă să repoziționeze economia către câteva direcții strategice: export, investiții productive, sustenabilitate și dezvoltarea pieței de capital.

Eficiența reală a acestor măsuri depinde aproape integral de modul în care vor fi implementate. „Pachetul conține câteva instrumente care pot ajuta pe termen scurt cashflow-ul companiilor, cum ar fi bonificația de 3% pentru plata la timp sau extinderea plafonului pentru TVA la încasare. Dar adevărata miză este dacă aceste semnale se vor transforma în programe funcționale pentru investiții, export și capitalizare”, explică antreprenoarea.

Unele programe anunțate sunt încă prea mici sau prea puțin clar definite pentru a influența decizii de investiții industriale. Impactul lor real va depinde de dimensiunea programelor, de criteriile de eligibilitate și mai ales de viteza de implementare a actelor secundare.

Cristina Popa, managing director DPD România, spune că ar fi fost minunat ca, atașat fiecărei măsuri, să apară și estimarea rezultatelor pentru această măsură. „În mediul de afaceri, principalele preocupări sunt legate de creșterea exponențială a costurilor din ultima perioadă, așa că, spre exemplu, stimulentul de 3% la plata anticipată a taxelor pare insignifiant dacă îl compari cu o creștere de 30% pe unele linii de costuri”, explică Cristina Popa.

Pe scurt, intențiile sunt corecte, dar rezultatul va depinde de cadrul de implementare și de credibilitatea instituțională a acestor instrumente.

Cashflow-ul nu minte

Dacă discursul politic poate fi optimist, cashflow-ul companiilor este întotdeauna sincer. Iar în 2026, el arată tensiune. „Se resimte o tensionare a lichidității… apel mai frecvent la finanțare pe termen scurt”, explică Ionuț Claudiu Ștefan. Creșterea TVA, costurile salariale mai mari și întârzierile la plată au creat un efect cumulativ care apasă direct pe companii.

Diversinst activează de peste 30 de ani în proiectarea și execuția infrastructurii de gaze naturale și lucrări edilitare de apă, canalizare și alte utilități. Pentru companie, măsurile fiscale adoptate în 2025 înseamnă tensiune mai mare pe cashflow, din trei direcții:

– majorarea TVA și dispariția facilităților din sectorul construcțiilor au dus la creșterea costurilor salariale cu aproximativ 30% pentru personalul tehnic specializat (sudori, instalatori, șefi de echipă/șantier). Acest lucru erodează marjele contractelor semnate anterior, unde valorile nu pot fi ajustate;

– întârzierile la plată pe proiecte publice, cu termene frecvente de decontare de până la 90 de zile în cadrul programului Anghel Saligny, obligă companiile să finanțeze din surse proprii sau bancare pentru lucrări deja executate;

– costuri operaționale mai mari, de la materiale și utilaje, la costul finanțării pe termen scurt.

În economia reală, reacția este previzibilă: defensivă. „Este foarte riscant să continui să accelerezi când este în piață atât de multă impredictibilitate… încetinești și conduci prudent până trece pericolul”, spune Sorin Iftene.

Uneori, sistemul formal nici nu mai este suficient. „Avem bani de recuperat din piață… ne ajută creditul de la furnizori”, adaugă el, descriind o economie care funcționează din inerție și improvizație.

Unul dintre pilonii centrali ai pachetului este capitalizarea. În teorie, capitalul ar trebui să deblocheze investițiile. În practică, antreprenorii văd mai degrabă un decalaj între promisiune și execuție. „Partea bună… este doar promisiunea de acces la surse de finanțare”, spune Diana Mocanu, într-o formulare care rezumă scepticismul general.

În termeni reali de cashflow, impactul acestor măsuri este însă limitat pentru majoritatea companiilor, mai ales pentru cele mari sau pentru industriile cu investiții semnificative. „Bonificația de 3% pentru plata la timp nu are un efect relevant pentru companiile mari, iar extinderea plafonului pentru TVA la încasare de la 900.000 de euro la un milion de euro doar include mai multe firme în sistem, fără să schimbe fundamental mecanismul”, explică Diana Mocanu.

Atenția companiilor productive de tip low-tech

Ea spune că pentru o accelerare reală a economiei, ar fi nevoie de politici care să stimuleze investițiile: extinderea facilităților pentru profitul reinvestit și programe de finanțare accesibile pentru companiile productive de tip low-tech, nu doar pentru industriile high-tech.

În același timp, ar fi utile și politici care să încurajeze investiția în forța de muncă. Companiile care creează locuri de muncă, formează angajați și investesc în calificarea personalului într-o piață a muncii tot mai tensionată ar trebui să beneficieze de stimulente fiscale sau programe dedicate.

Iar în paralel, este esențială și creșterea disciplinei fiscale. Combaterea fenomenului salariilor plătite parțial „la gri” și îmbunătățirea colectării TVA ar crea un mediu concurențial mai corect și ar genera resurse bugetare suplimentare care pot fi reinvestite în economie, potrivit antreprenoarei.

Pentru IMM-uri, problema este clară. „Multe dintre scheme sunt concepute pentru proiecte de dimensiuni mari, dificil de accesat pentru firmele mici și mijlocii”, explică Cristian Bădescu.

Iar din perspectiva capitalului privat, diagnosticul este simplu: „Frâna principală nu este lipsa ideilor, ci costul și accesul la bani”, spune Oliviu Matei.

În 2025, mediul antreprenorial a resimțit măsurile fiscale mai degrabă ca o corecție aplicată unilateral decât ca o reformă echilibrată, după cum spune Matei. „Pentru mulți antreprenori, sentimentul dominant nu a fost cel de parteneriat între stat și economie, ci acela că nota de plată pentru dezechilibrele bugetare este suportată, în principal, de sectorul care produce, efectiv, valoare adăugată și contribuie direct la PIB”, explică Matei.

Percepția de inechitate vine din contrastul vizibil: în timp ce companiile au absorbit rapid creșteri de povară fiscală și schimbări de regim, reformele structurale din zona bugetară au fost mai greu perceptibile sau aplicate selectiv, cu unele excepții notabile în Educație și Mediu. În economie, problema nu este doar cuantumul taxelor, ci distribuția ajustării și predictibilitatea. Când sectorul privat simte că ajustarea este asimetrică, reacția naturală este defensivă: investiții amânate, prudență în angajări, conservarea lichidității, potrivit antreprenorului.

Pentru un mediu antreprenorial sănătos, consolidarea fiscală trebuie dublată de o reformă reală a cheltuielilor publice. Altfel, chiar și măsurile corecte tehnic riscă să fie percepute ca punitive, nu ca parte a unei strategii coerente de echilibrare și dezvoltare.

Cristina Popa spune că 2025 a fost un an extrem de complicat și mediul privat a resimțit din plin fiecare măsură fiscală adoptată. „Vorbim de un 2025 cu creștere de TVA, cu taxe și impozite mărite și cu o devalorizare a leului în raport cu euro. Toate calculele pentru 2026 sunt date peste cap de «recesiunea tehnică», cum este numită plastic situația economică din România. Realitatea este că, în 2025, persoanele fizice au pierdut mult din puterea de cumpărare, iar companiile private au pierdut din profitabilitate”, adaugă Cristina Popa.

Optimizare, nu expansiune

Dacă pachetul ar funcționa ca accelerator, primul semnal ar fi creșterea investițiilor. Dar acest semnal nu apare. „Majoritatea companiilor tind să rămână prudente în 2026”, spune Ionuț Claudiu Ștefan, descriind un an de optimizare, nu de expansiune. „Nu putem spune că acest pachet schimbă radical planurile de investiții”, confirmă Cristian Bădescu.

Din teren, realitatea este și mai directă: „Cu siguranță nu investim mai mult… ca să investim, avem nevoie de vânzări mai mari”, spune Sorin Iftene.

Aceasta este ecuația ignorată adesea în politicile publice: investițiile nu sunt declanșate de facilități, ci de cerere și încredere. Dincolo de taxe, finanțare sau programe, toate drumurile duc la aceeași problemă: lipsa predictibilității. „Companiile au nevoie de predictibilitate fiscală pe minimum trei-cinci ani”, spune Ionuț Claudiu Ștefan. „Predictibilitatea reală nu poate veni doar dintr-un pachet punctual”, adaugă Cristian Bădescu.

Iar când vine vorba de decizii mari, formularea devine brutal de clară: „Nimeni nu riscă bugete de milioane de euro pe o lege care poate expira în 12 luni”, explică Oliviu Matei. În business, optimismul trebuie susținut de date. „Dacă vom vedea implementare rapidă, acces real la finanțare și o disciplină bugetară credibilă, atunci capitalul privat va răspunde. Dacă nu, vom aștepta vremuri mai bune”, mai spune Matei.

El mai spune că antreprenorii vor să vadă simetrie: mediul privat acceptă efortul, dar statul trebuie să arate aceeași disciplină în propriile cheltuieli.

Panică și reticență

Și, în final, antreprenorii au nevoie de digitalizare radicală. „Timpul pierdut cu hârțogăria este, de fapt, cea mai mare taxă pe care o plătim, deși nu apare în Codul Fiscal. Creșterea reală nu vine din promisiuni punctuale, ci dintr-un ecosistem în care poți să-ți faci planuri pe termen lung fără să te temi de ziua de mâine”, punctează Oliviu Matei.

În acest context, comportamentul mediului de afaceri nu este surprinzător. „În piață este panică și reticență… avem nevoie să nu se schimbe regulile în timpul jocului”, spune Sorin Iftene.

„Direcțiile-cheie care ne-ar putea ajuta în mod direct ar fi următoarele: granturi pentru industria prelucrătoare și pentru industria de apărare… așa s-ar putea stimula exporturile. Ca să avem ce să exportăm, mai întâi trebuie să producem mai mult”, completează Sorin Iftene.

Dincolo de toate instrumentele, există un factor care nu apare în legislație, dar decide totul: încrederea. „Investițiile nu pornesc doar din facilități fiscale, ci din stabilitate, coerență și încredere”, spune Oliviu Matei. Iar Diana Mocanu duce ideea mai departe, într-o formulă aproape economică: „Optimismul antreprenorilor generează investiții. Investițiile generează locuri de muncă”. Este, de fapt, mecanismul de bază al oricărei economii funcționale.

Pachetul din 24 februarie nu este inutil. Este, probabil, necesar. Dar nu este suficient. În forma actuală, el stabilizează, dar nu accelerează. Protejează, dar nu transformă.

Pachetul economic nu este lipsit de substanță. El oferă instrumente utile și semnale corecte. Dar, în forma actuală, funcționează mai degrabă ca un amortizor decât ca un accelerator.

Iar diferența dintre o economie care crește și una care doar rezistă nu stă în măsuri punctuale, ci într-un lucru mult mai simplu – și mult mai greu de construit: încrederea că regulile nu se schimbă mâine.

„Există câteva instrumente interesante pentru companiile care investesc. Creditul fiscal de 10% pentru cercetare și dezvoltare și amortizarea super accelerată pentru anumite echipamente tehnologice pot avea un impact real asupra cashflow-ului pentru companiile care fac investiții semnificative.

 În paralel, există și o schemă destinată industriei prelucrătoare, care prevede granturi sau credite fiscale pe o perioadă de până la șapte ani pentru investiții în produse care reduc deficitul comercial. Dacă aceste scheme vor include și sectoare precum industria tipografică sau ambalajele industriale, atunci ar putea deveni relevante pentru noi”, spune Diana Mocanu.

În același timp, există o problemă structurală mai largă. Politicile europene favorizează puternic industriile high-tech sau verzi, ceea ce este legitim. Dar economiile nu funcționează doar pe software și energie verde. Industriile productive tradiționale, precum ambalajele sau tipografia industrială, sunt esențiale pentru lanțurile de aprovizionare și pentru baza industrială a economiei, după cum spune antreprenoarea.

Marea problemă rămâne orizontul de timp. „Predictibilitatea adevărată înseamnă să nu te atingi de taxe măcar trei-cinci ani și să renunți la obiceiul de a schimba regulile prin ordonanțe de urgență peste noapte. Angajarea unui om e cea mai grea decizie strategică: îți asumi un cost fix pe ani de zile. De aceea, în 2026, rămân prudent; nu măresc echipa până nu văd că stabilitatea promisă chiar se întâmplă în realitate”, spune fondatorul Holisun.

Pentru moment, mediul de afaceri nu investește în promisiuni. Investește în certitudini.

The post Creștere economică sau iluzia stabilității appeared first on Forbes Romania.

Romgaz a semnat contractul de achiziție a activelor de producție ale combinatului Azomureș, într-o tranzacție evaluată la 46,46 milioane de euro, care marchează intrarea companiei în sectorul producției de îngrășăminte chimice și valorificarea gazelor naturale în activități cu valoare adăugată mai mare.

Potrivit unui raport transmis Bursei de Valori București, contractul a fost aprobat de Consiliul de Administrație al companiei. Tranzacția vizează activitatea de producție a îngrășămintelor agricole și a produselor industriale conexe desfășurată de Azomureș, descrisă de Romgaz drept un ansamblu economic funcțional și independent din punct de vedere tehnic.

Pe lângă componenta fixă de 46,46 milioane de euro, contractul include și elemente variabile care pot ajunge la aproximativ 118,6 milioane de lei. Acestea acoperă valoarea stocurilor de materii prime și consumabile, precum și costurile necesare pentru menținerea activității până la finalizarea efectivă a transferului. Plata va fi efectuată integral la data închiderii tranzacției.

Activele preluate includ echipamente și instalații industriale, active necorporale, autorizații, contracte comerciale relevante, stocuri și personalul aferent activității de producție.

Finalizarea tranzacției este însă condiționată de mai multe aprobări. Operațiunea trebuie să primească votul acționarilor Romgaz în Adunarea Generală Ordinară, precum și avizele Consiliului Concurenței și ale Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe.

Romgaz susține că achiziția se înscrie în strategia de diversificare a activităților grupului și de creștere a valorii adăugate generate de gazele naturale extrase în România. Compania consideră că preluarea activelor poate crea premisele reluării activității combinatului Azomureș, unul dintre cei mai importanți producători de îngrășăminte din regiune.

Compania dispune de resursele financiare necesare pentru realizarea tranzacției. La finalul primului trimestru din 2026, grupul Romgaz deținea lichidități totale de aproximativ 6,5 miliarde de lei, formate din numerar și depozite bancare.

În primele trei luni ale anului, Romgaz a raportat un profit net consolidat de 973 milioane de lei, în creștere cu 2,3% față de perioada similară din 2025, în timp ce fluxul de numerar din activitatea operațională a depășit 1,24 miliarde de lei.

Achiziția are loc în paralel cu derularea celui mai mare proiect investițional al companiei, Neptun Deep, pentru care Romgaz a alocat 710 milioane de lei doar în primul trimestru al acestui an.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Romgaz semnează contractul pentru preluarea activelor de producție ale Azomureș appeared first on Forbes Romania.

România a ajuns a doua cea mai mare piață din Europa Centrală și de Est pentru Costa Cruises și una dintre cele mai dinamice la nivel european, confirmând schimbarea de comportament a turiștilor români și interesul în creștere pentru vacanțele de tip croazieră.

Pentru compania italiană, unul dintre cei mai mari operatori de croaziere din lume, piața locală înregistrează o creștere anuală estimată între 5% și 10%, iar perspectivele pe termen lung sunt considerate printre cele mai promițătoare din regiune.

Potrivit reprezentanților Costa Cruises, România este în prezent a șasea piață ca importanță din Uniunea Europeană pentru companie și generează aproximativ 25% din totalul pasagerilor Costa proveniți din Europa Centrală și de Est.

„România reprezintă o piață cu un potențial remarcabil, încă insuficient valorificat, iar prezența noastră aici reflectă încrederea pe care o avem în dezvoltarea sa pe termen lung”, a declarat Mirco Vassallo, International Region Director la Costa Cruises.

Creștere mai rapidă decât media europeană

Vânzările Costa Cruises în România au crescut cu peste 70% comparativ cu 2023, iar anul 2025 a adus o creștere de două cifre pentru operațiunile companiei pe plan local. Pentru Costa, România a devenit una dintre cele mai performante piețe din Europa Centrală și de Est, contribuind tot mai mult la strategia de diversificare internațională a grupului.

Evoluția este susținută de mai mulți factori: creșterea puterii de cumpărare, dezvoltarea conexiunilor aeriene către principalele porturi de îmbarcare din Europa, precum și schimbarea profilului turistului român.

„Pasagerii români sunt din ce în ce mai experimentați, mai conectați la tendințele internaționale și mai orientați către experiențe autentice”, afirmă Mirco Vassallo.

În prezent, rata de penetrare a croazierelor în România este estimată la doar 0,17%, ceea ce înseamnă aproximativ 37.000 de pasageri în 2025. Estimările indică însă atingerea pragului de 50.000 de pasageri până în 2028, ceea ce confirmă faptul că piața se află încă într-o etapă incipientă de dezvoltare.

De la produs de nișă la vacanță mainstream

Dacă în urmă cu câțiva ani croazierele erau percepute drept un produs exclusivist sau de nișă, astăzi devin o opțiune de vacanță tot mai populară pentru familii, cupluri și tineri profesioniști. A crescut numărul clienților care rezervă din timp, al turiștilor care revin pentru noi experiențe precum și segmentul de consumatori care aleg pentru prima dată acest tip de vacanță.

Principalul argument rămâne raportul calitate-preț. Conceptul All Inclusive reunește într-un singur pachet cazarea, mesele, divertismentul și transportul între mai multe destinații, oferind turiștilor o experiență completă și ușor de planificat.

Pachetele Costa pornesc de la aproximativ 599 de euro de persoană pentru o croazieră de șapte nopți în Mediterana, pensiune completă.

Mediterana rămâne lider, dar Atlanticul câștigă teren

Croazierele în Mediterana continuă să fie prima alegere pentru români. Peste jumătate dintre pasagerii Costa aleg itinerarii în Mediterana de Vest, cu escale în Italia, Franța și Spania.

Croaziera este produsul turistic care transformă hotelul într-un mijloc de transport și de aceea câștigă teren vacanțele multidestinație din Europa. Croazierele câștigă teren printr-o promisiune simplă: posibilitatea de a vizita mai multe orașe și țări într-o singură vacanță, fără costurile logistice și efortul relocărilor succesive.

O croazieră în vestul Mediteranei poate însemna, într-o singură săptămână, opriri în Italia, Spania și Franța, în timp ce hotelul, restaurantele și facilitățile de agrement călătoresc odată cu turistul. Conceptul transformă nava într-o infrastructură de hospitality mobilă, capabilă să livreze o experiență multidestinație într-un mod greu de replicat de alte produse turistice.

„Vacanța pe croazieră a devenit tot mai populară pentru faptul că este singurul produs de vacanță care ne duce în patru-cinci orașe într-o săptămână și ne permite să vedem mai multe țări într-un confort deplin, la bordul unui hotel de lux plutitor”, spune Liana Epure, marketing manager CruiseHub.

Costa Fascinosa, de exemplu, cu o capacitate de aproximativ 3.800 de pasageri și peste 1.000 de membri ai echipajului, funcționează ca un ecosistem complet de servicii: restaurante, spații de divertisment, zone dedicate familiilor, spectacole live și facilități de wellness.

Pentru industrie, unul dintre principalele avantaje competitive ale croazierelor este eficiența utilizării timpului. În locul transferurilor repetate între aeroporturi, hoteluri și orașe diferite, turistul își păstrează aceeași bază de cazare pe întreaga durată a călătoriei, în timp ce destinațiile se schimbă de la o zi la alta.

Acest model răspunde unei tendințe tot mai vizibile în turismul european: cererea pentru experiențe complexe, dar simplificate operațional. Consumatorii caută diversitate și explorare, însă sunt din ce în ce mai atenți la confort și la optimizarea timpului de vacanță.

„Pe navă există facilități pentru orice categorie de vârstă și te poți relaxa sau distra în funcție de preferințe, de dimineață până seara. De la restaurante și baruri tematice până la spectacole de acrobație, muzică live sau seri de dans, există experiențe atât pentru adulți, cât și pentru copii”, explică Liana Epure.

Pentru familii, acest lucru înseamnă acces simultan la servicii pentru generații diferite, de la cluburi pentru copii și programe de animație până la spații dedicate adulților. În paralel, destinațiile rămân un element central al produsului, iar turiștii aleg între explorarea individuală a orașelor și excursiile organizate de operatorii de croazieră.

Barcelona, una dintre cele mai importante opriri din itinerariul mediteranean, oferă un exemplu relevant pentru atractivitatea modelului. În doar câteva ore, turiștii pot accesa principalele repere culturale și arhitecturale ale orașului, revenind ulterior la bord fără a schimba cazarea sau a gestiona transferuri suplimentare.

Pe măsură ce industria turismului caută formule care să combine mobilitatea, confortul și experiențele personalizate, croazierele se poziționează tot mai clar ca un segment aflat la intersecția dintre hospitality, entertainment și transport. Pentru un număr tot mai mare de consumatori, vacanța nu mai înseamnă alegerea unei singure destinații, ci accesul la mai multe experiențe într-un singur produs.

Reprezentanții companiei spun că observă o schimbare importantă pentru sezonul rece. Tot mai mulți români aleg croaziere în Oceanul Atlantic, către Insulele Canare și Madeira, în detrimentul itinerariilor tradiționale din Golful Persic. Destinații precum Tenerife, Gran Canaria, Lanzarote sau Madeira sunt percepute drept variante accesibile de „evadare la soare” în lunile de iarnă, beneficiind și de conexiuni aeriene bune din România.

Pentru sezonul 2026–2027, Costa și-a reorganizat programul de iarnă și va opera croaziere dedicate în Insulele Canare cu nava Costa Smeralda, una dintre cele mai moderne din flotă.

Conectivitatea aeriană – un principal avantaj

Dezvoltarea pieței românești este susținută și de accesul facil către principalele porturi de îmbarcare ale companiei.

Zborurile directe din București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași către Barcelona, Roma (Civitavecchia), Atena sau Tenerife permit turiștilor să ajungă rapid la navele de croazieră, eliminând una dintre barierele care limitau anterior dezvoltarea segmentului. Acest avantaj transformă România într-o piață cu un potențial de creștere superior multor alte țări din regiune.

Pentru a răspunde cererii tot mai sofisticate a consumatorilor, Costa mizează pe conceptul Sea & Land Destinations, care combină experiențe exclusive la bord cu activități și excursii la destinație. Grupul derulează un program de modernizare a flotei în valoare de peste 200 de milioane de euro, care include renovarea navelor și integrarea celor mai noi tehnologii și concepte de ospitalitate.

La nivel global, industria croazierelor continuă să crească mai rapid decât sectorul turistic în ansamblu. Aproape 35 de milioane de persoane au ales să călătorească pe mare în 2024, iar numărul pasagerilor este estimat să crească cu peste 30% până în 2027 comparativ cu perioada pre-pandemică.

În acest context, România reprezintă una dintre cele mai interesante oportunități de dezvoltare pentru Costa Cruises. Cu o rată redusă de penetrare, o populație numeroasă, conexiuni aeriene în expansiune și turiști din ce în ce mai orientați către experiențe, piața locală are toate premisele pentru a deveni unul dintre principalii poli regionali ai industriei croazierelor în următorii ani.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post România devine a doua cea mai mare piață din Europa Centrală și de Est pentru compania italiană Costa Cruises appeared first on Forbes Romania.

Acționarii Hidroelectrica (H2O) au aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2026 și distribuirea unor dividende suplimentare în valoare totală de 1 miliard de lei, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori București.

Dividendul special brut aprobat este de 2,223197 lei pe acțiune și va fi distribuit din rezultatul reportat, reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare.

Deciziile au fost adoptate în cadrul Adunării Generale Ordinare a Acționarilor desfășurate pe 29 mai 2026, la care au participat acționari reprezentând 94,92% din capitalul social al companiei. Ședința a fost condusă de Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica.

Acționarii au constatat suspendarea contractului de mandat al lui Silviu Răzvan Avram, membru al Consiliului de Supraveghere, pe fondul unui dosar penal aflat pe rolul Curții de Apel București.

Potrivit informării prezentate în AGA, Avram are calitatea de inculpat într-un dosar care vizează infracțiuni de luare de mită, fapte care intră sub incidența prevederilor Legii societăților comerciale și a clauzelor contractului său de mandat.

Acționarii au aprobat și forma unui act adițional la contractul de mandat al acestuia, în varianta propusă de Ministerul Energiei, acționarul majoritar al companiei.

Ședința AGA a avut loc într-un context tensionat între conducerea companiei și Ministerul Energiei. Premierul Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, avertizase anterior că nu va aproba bugetul companiei dacă Directoratul nu își asumă în scris investiții în capacități de stocare a energiei prin baterii de 1.500 MWh.

Ministerul Energiei solicitase, de asemenea, completarea convocatorului AGA pentru introducerea subiectului privind suspendarea lui Silviu Răzvan Avram, pe fondul informațiilor privind dosarul penal în care acesta este implicat.

Hidroelectrica a raportat recent rezultate financiare în creștere pentru primul trimestru din 2026. Compania a înregistrat un profit net de 1,3 miliarde de lei, în urcare cu 122% față de perioada similară a anului trecut, în timp ce veniturile au crescut cu 67%, la 3,12 miliarde de lei.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Hidroelectrica distribuie dividende suplimentare de 1 miliard de lei și aprobă bugetul pe 2026 appeared first on Forbes Romania.

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a identificat un prejudiciu de aproximativ 8,8 milioane de lei la o companie din județul Prahova care desfășura activități de comerț cu autoturisme second-hand, potrivit A.N.A.F.

Inspectorii antifraudă susțin că societatea a prejudiciat bugetul de stat prin neplata TVA aferentă unor tranzacții cu autoturisme second-hand achiziționate intracomunitar.

Cazul a fost identificat în urma monitorizării transporturilor de mărfuri prin sistemul Ro eTransport, care a semnalat un risc fiscal ridicat asociat activității companiei.

Potrivit DGAF, firma a achiziționat din state membre UE un număr de 435 de autoturisme, în valoare totală de peste 40 de milioane de lei, pe care ulterior le-a vândut către persoane fizice și juridice fără respectarea regimului de TVA aplicabil acestor tranzacții.

Inspectorii fiscali susțin că societatea ar fi aplicat „cu rea-credință” un regim de TVA neconform pentru a obține avantaje fiscale și comerciale în raport cu alți operatori din piață.

În cadrul controlului, autoritățile au mai constatat că 60 dintre autoturisme au fost vândute cu încasarea contravalorii în numerar, cu încălcarea normelor privind disciplina financiară. Pentru această abatere, compania a fost amendată cu peste 1,22 milioane de lei.

DGAF mai precizează că există suspiciuni potrivit cărora administratorul oficial al firmei ar fi fost coordonat de persoane implicate anterior în scheme similare de fraudă fiscală.

Întrucât inspectorii au identificat indicii privind posibile fapte penale în domeniul financiar-fiscal, cazul urmează să fie înaintat organelor de urmărire penală.

A.N.A.F. avertizează că piața autoturismelor second-hand rămâne vulnerabilă la practici comerciale ilegale care afectează concurența și dezavantajează contribuabilii care respectă legislația fiscală.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post ANAF descoperă o fraudă de aproape 9 milioane de lei în comerțul cu mașini second-hand appeared first on Forbes Romania.

Banca Comercială Română (BCR) a lansat „Echipa Națională de EduFin”, o inițiativă națională prin care își propune creșterea nivelului de educație financiară în România și ieșirea țării de pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, până la următoarea evaluare Eurobarometru din 2027.

Inițiativa este lansată în contextul împlinirii a 10 ani de la debutul programului Școala de Bani și vine pe fondul celui mai recent Flash Eurobarometru privind alfabetizarea financiară, care plasează România pe ultima poziție în UE în ceea ce privește cunoștințele financiare de bază.

„Lansăm Echipa Națională de EduFin ca un apel public. Nu ne mai dorim doar să constatăm problema, faptul că România se clasează constant pe ultimul loc în Europa la cunoștințe financiare. Știm asta, vrem să pornim de la ea. Și avem, de data asta, un obiectiv simplu, pe care ni l-am dori asumat ca obiectiv de țară: la Eurobarometrul din 2027, să urcăm o poziție în clasament. Un pas real, concret, pe care îl putem face împreună. Altfel, am putea să așteptăm vremuri mai calme. Dar tocmai asta ar fi greșeala. Contextul dificil nu e un motiv să stăm, este chiar argumentul să accelerăm. Înțelegerea banilor, a inflației, a modului în care funcționează economia nu e un privilegiu al celor care știu deja. Este instrumentul prin care oricine poate decide mai bine: pentru el, pentru familia lui, pentru România”, a declarat Sergiu Manea, CEO BCR.

Potrivit studiului european citat de bancă, concepte precum inflația, dobânda compusă, diversificarea investițiilor sau relația dintre risc și randament rămân dificil de înțeles pentru mulți români. În același timp, datele arată că 80% dintre români folosesc internet banking-ul, peste media europeană de 77%, iar 46% au încredere în consultanții financiari, comparativ cu media UE de 38%.

BCR susține că problema nu este lipsa de interes pentru bani sau tehnologie, ci accesul redus la explicații financiare simple și aplicate.

În acest context, banca a lansat o platformă online de „antrenament financiar”, care include un quiz interactiv cu 12 întrebări inspirate din metodologia Eurobarometru, explicații pentru fiecare răspuns și conținut educațional dedicat conceptelor evaluate la nivel european.

Inițiativa este gândită ca o mobilizare națională, iar banca încurajează românii să intre în „lotul” Echipei Naționale de EduFin și să transmită mai departe informațiile financiare în familie, la locul de muncă sau în comunitate.

Pe termen scurt, obiectivul declarat al BCR este creșterea accesului la educație financiară aplicată, iar pe termen mediu – urcarea României cu cel puțin o poziție în clasamentul european al competențelor financiare măsurat prin Flash Eurobarometrul din 2027.

Banca atrage atenția și asupra legăturii dintre educația financiară redusă și vulnerabilitatea în fața fraudelor digitale și a scam-urilor investiționale. Platforma va include și teme legate de phishing, siguranță digitală, protecția datelor și decizii financiare responsabile.

Lansarea Naționalei de EduFin continuă ecosistemul de programe dezvoltat de BCR în ultimul deceniu, printre care Școala de Bani, LifeLab, ZBOR și Școala de Business.

Potrivit celui mai recent studiu de impact realizat pentru programul Școala de Bani, 62,6% dintre participanți spun că au început să economisească lunar după participarea la cursuri, iar peste 60% și-au creat un fond de urgență.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post BCR lansează „Echipa Națională de EduFin” și își propune ieșirea României de pe ultimul loc în UE la alfabetizare financiară appeared first on Forbes Romania.

A.N.A.F. a verificat, în perioada iunie 2025 – mai 2026, tranzacții intra-grup în valoare de peste 199,1 miliarde de lei, în cadrul controalelor privind prețurile de transfer aplicate de companiile afiliate, potrivit instituției.

În urma controalelor efectuate la 152 de contribuabili, inspectorii fiscali au stabilit obligații fiscale suplimentare de aproximativ 655 milioane de lei, dintre care peste 386 milioane de lei reprezintă impozit pe profit.

Potrivit A.N.A.F., ajustările de prețuri de transfer au generat separat aproximativ 179 milioane de lei impozit pe profit suplimentar, echivalentul a aproape 46% din totalul impozitului pe profit stabilit în urma controalelor.

Verificările au vizat în special companii cu volume ridicate de tranzacții intra-grup, firme care au raportat pierderi recurente sau care au înregistrat niveluri de profitabilitate sub media companiilor comparabile din aceeași industrie.

Inspectorii fiscali au analizat justificarea economică a tranzacțiilor intra-grup, documentarea serviciilor achiziționate de la entități afiliate, politicile de alocare a costurilor și nivelul marjelor de profitabilitate aplicate în relațiile dintre companii din același grup.

„În mai multe cazuri au fost identificate costuri semnificative fără justificare economică suficientă sau fără documente suport clare privind serviciile intra-grup achiziționate”, arată A.N.A.F.

Instituția susține că, pe măsură ce ponderea tranzacțiilor cu persoane afiliate crește, apare și un risc mai ridicat de diminuare artificială a bazei impozabile din România prin politicile de prețuri de transfer.

În urma controalelor, baza impozabilă aferentă companiilor verificate a fost majorată cu peste 3,38 miliarde de lei, iar pierderile fiscale declarate au fost reduse cu aproximativ 1,79 miliarde de lei.

Cele mai mari ajustări au fost identificate în sectoare precum producția și distribuția de componente auto, industria petrolieră, producția industrială, industria textilă, sectorul imobiliar și serviciile de transport.

Datele A.N.A.F. arată că ajustările sunt concentrate într-un număr redus de companii: primele 15 firme analizate reprezintă aproximativ 64% din valoarea totală a ajustărilor efectuate.

Instituția precizează că rezultatele controalelor au fost confirmate în mare parte și în procedurile administrative de contestare. Aproximativ 60% din sumele contestate de contribuabili au fost respinse.

A.N.A.F. susține că obiectivul controalelor nu este sancționarea tranzacțiilor intra-grup, ci identificarea situațiilor în care acestea sunt utilizate pentru diminuarea profitului impozabil în România sau pentru raportarea nejustificată de pierderi fiscale.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post ANAF a verificat tranzacții intra-grup de peste 199 mld. lei și a stabilit obligații suplimentare de 655 mil. lei appeared first on Forbes Romania.