România se află pe locul al cincilea în Uniunea Europeană în privința ponderii populației care nu ar putea face față unei cheltuieli financiare neprevăzute. În plus, aproape unul din cinci români înregistrează restanțe la facturi, chirii, credite sau cumpărături achitate în rate, potrivit datelor Eurostat pentru 2025.
Concret, puțin peste o treime din populația României nu ar fi putut acoperi din resurse proprii o cheltuială neprevăzută în 2025, unul dintre cele mai ridicate procente din Uniunea Europeană. Doar Grecia, Letonia, Bulgaria și Lituania au înregistrat valori mai mari, conform datelor publicate de Eurostat.
În Grecia, jumătate din populație (50,5%) s-ar fi aflat în această situație, urmată de Letonia, cu 43,7%, Bulgaria, cu 42,4%, și Lituania, cu 41,1%. România ocupă următoarea poziție, cu 37,8%, cu 8,6 puncte procentuale peste media europeană, de 29,2%.
La polul opus se află Țările de Jos, unde numai 15,3% dintre locuitori nu ar fi putut face față unei astfel de cheltuieli. Malta și Cehia au înregistrat fiecare o pondere de 18,7%, sub pragul de 20%.
Media europeană a coborât cu peste 10 puncte procentuale față de vârful din 2012
La nivelul Uniunii Europene, ponderea persoanelor care nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută a ajuns la 29,2% în 2025, față de 30% în anul precedent. Comparativ cu 2015, indicatorul a scăzut cu 8,2 puncte procentuale.
Evoluția pe termen lung arată o îmbunătățire a situației la nivel european, deși aceasta a fost întreruptă de crizele din ultimii ani. După ce a atins un maxim de 40% în 2012, în urma crizei financiare și economice globale, ponderea a coborât treptat, până la 30,8% în 2019.
În 2020, odată cu debutul pandemiei de COVID-19, indicatorul a urcat la 32,5%, după care a revenit pe un trend fluctuant. În 2025, a ajuns la cel mai scăzut nivel din intervalul prezentat de Eurostat, de 29,2%.
Restanțele la facturi și rate depășesc media europeană
Diferențele dintre România și media UE sunt și mai vizibile atunci când este analizată capacitatea populației de a-și achita obligațiile financiare curente. Un indicator mai larg, care include restanțele la creditele ipotecare sau chirii, facturile la utilități și plățile pentru bunuri cumpărate în rate, arată că 18,5% din populația României avea astfel de întârzieri în 2025. Media Uniunii Europene era de 9,2%.
România se află astfel pe locul al doilea în clasamentul european, după Grecia, unde ponderea ajunge la 41,8%. Bulgaria înregistrează, la rândul său, un nivel ridicat, de 18,2%. În schimb, 19 dintre cele 27 de state membre au avut ponderi sub 10%, cele mai reduse fiind în Cehia, de 3,3%, și în Țările de Jos, de 3,5%.
Indicatorul extins nu se limitează la ratele ipotecare și chirii, ci include și facturile restante la utilități, precum și plățile întârziate pentru bunuri achiziționate în rate. Eurostat exclude din această categorie descoperirile de cont, datoriile aferente cardurilor de credit și împrumuturile informale.
Doar 0,5% dintre români au restanțe la credite ipotecare sau chirii
Privit separat, indicatorul restanțelor la plata creditelor ipotecare sau a chiriei plasează România printre statele cu cele mai mici procente din UE. În 2025, numai 0,5% din populație a raportat astfel de întârzieri, față de 0,6% în Polonia și 0,3% în Croația. La nivel european, Grecia a avut cea mai ridicată pondere, de 10,6%.
Eurostat atrage însă atenția că valorile reduse pot reflecta și numărul relativ mic al persoanelor care au un credit ipotecar sau locuiesc cu chirie, nu neapărat o capacitate mai bună de plată. În România, proprietarii de locuințe care aveau un credit ipotecar reprezentau doar 1,1% din populația totală în 2025. Prin comparație, proporția ajungea la 57,9% în Țările de Jos, 48,8% în Suedia și 45,5% în Danemarca.
Diferența dintre cele două măsurători este vizibilă și în alte state. În Bulgaria, de exemplu, restanțele la credite ipotecare sau chirii reprezentau 0,8% din populație, în timp ce indicatorul extins ajungea la 18,2%. În Croația, cele două valori erau de 0,3%, respectiv 8%, iar în Ungaria, de 0,7%, respectiv 8,6%.
În România, distanța este și mai mare: de la 0,5% în cazul restanțelor la credite ipotecare sau chirii, la 18,5% atunci când sunt incluse și facturile la utilități și cumpărăturile în rate. Datele sugerează că întârzierile la plata acestor obligații au o pondere mult mai importantă decât restanțele legate de locuințe.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
