România a recuperat o mare parte din decalajul economic față de Uniunea Europeană, însă continuă să folosească insuficient avantajele pe care le are în energie, tehnologie, resurse umane și poziție geografică. Economiștii ING consideră că lipsa de încredere și dificultatea de a transforma aceste atuuri în rezultate constante limitează potențialul țării.
Aceasta este concluzia unei analize semnate de Marieke Blom, economist-șef și director global de cercetare al ING Group, și Valentin Tătaru, economist-șef al ING România, publicată pe platforma Think ING.
Autorii descriu România drept „elevul talentat” al Europei, care are capacitatea de a obține rezultate foarte bune, dar nu își valorifică întotdeauna potențialul. Comparația vine într-un moment în care economia românească se confruntă cu o creștere stagnată, inflație ridicată, necesitatea reducerii deficitului bugetar și instabilitate politică.
Cu toate acestea, economiștii ING spun că au motive să fie optimiști. Ei amintesc că 49% dintre români spun că speranța le descrie starea emoțională, față de 43% dintre europeni, iar 24% se așteaptă la o creștere a nivelului de trai, comparativ cu 18% la nivel european.
România a recuperat o mare parte din decalajul față de UE
Potrivit analizei, România a fost una dintre economiile europene cu cele mai puternice evoluții în procesul de convergență din ultimele două decenii. PIB-ul pe locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de la mai puțin de 30% din media UE la aproape 80%. În același timp, productivitatea aproape s-a triplat între 2000 și 2024, având una dintre cele mai rapide creșteri de pe continent, conform autorilor.
Aderarea la Uniunea Europeană, investițiile străine și integrarea în lanțurile europene de aprovizionare au contribuit la transformarea economiei. Totuși, dezvoltarea nu a fost uniformă. Regiunea București-Ilfov ocupă locul al șaptelea în Europa în clasamentul PIB-ului pe locuitor exprimat la standardul puterii de cumpărare, cu 188% din media UE, înaintea unor regiuni precum Olanda de Nord, Budapesta sau Varșovia.
Economiștii ING atrag însă atenția că performanța Capitalei nu reflectă situația întregii țări, diferențele regionale fiind semnificative. Provocarea este ca România să transforme aceste episoade de progres concentrat într-un model de dezvoltare mai echilibrat și de durată.
Capitalul uman există, dar o parte din el este în afara țării
Unul dintre avantajele României este pregătirea în domeniile tehnice. În 2024, 31% dintre studenții români erau înscriși în programe universitare din domeniile STEM – știință, tehnologie, inginerie și matematică –, peste media europeană de 27%. În plus, România ocupa locul 11 la nivel mondial în ediția din 2025 a clasamentului EF English Proficiency Index, cu un scor de 605 puncte, încadrat în categoria competențelor foarte ridicate de limba engleză.
Există însă și un decalaj important în ceea ce privește nivelul studiilor superioare. Doar aproximativ 23% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani au studii universitare, potrivit datelor citate de ING, aproape jumătate din media UE.
Autorii estimează că aproximativ cinci milioane de români locuiau în alte țări în 2025, în principal în Europa. Deși emigrația reprezintă o pierdere de competențe pentru economia locală, economiștii consideră că diaspora poate fi și o resursă, prin experiența, capitalul și rețelele profesionale pe care le poate conecta cu România.
O altă oportunitate este creșterea participării la piața muncii. În 2025, aproximativ 69% dintre românii cu vârste între 20 și 64 de ani erau angajați, față de circa 76% la nivelul Uniunii Europene. În cazul femeilor, rata de ocupare era puțin sub 60%. Reducerea chiar și parțială a acestui decalaj ar putea compensa o parte din efectele evoluțiilor demografice nefavorabile, apreciază autorii.
Energia și tehnologia pot deveni avantaje competitive
România are o bază energetică internă diversificată, care o diferențiază de multe economii europene. Dependența de importurile de energie s-a situat la aproximativ 30% în 2024, circa jumătate din media UE. Țara produce petrol și gaze naturale și dispune de capacități hidroenergetice și nucleare, dar și de potențial eolian și solar.
ING amintește că România a fost cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană în 2025 și că poziția sa ar urma să se consolideze odată cu începerea producției din proiectul Neptun Deep, estimată pentru 2027. Zăcământul din Marea Neagră are rezerve estimate la 100 de miliarde de metri cubi de gaze.
Totuși, autorii avertizează că existența resurselor nu garantează automat un avantaj economic. România are nevoie de investiții importante în transportul și distribuția energiei electrice, în capacități de stocare și în interconectări. O infrastructură energetică mai bună ar putea susține industria, atrage investiții și reduce vulnerabilitățile externe.
În domeniul digital, România are o infrastructură de conectivitate peste media europeană. Fibra optică ajunge la 96,3% dintre gospodării, față de 74,1% la nivelul UE, iar numărul absolvenților din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor oferă o bază de specialiști.
Economiștii menționează și angajamente de finanțare europeană de peste 375 de milioane de euro pentru proiecte din industria semiconductorilor, inclusiv activități de cercetare și dezvoltare în care sunt implicate companii precum NXP, Continental și Bosch. Noua fabrică de inteligență artificială din România ar urma, de asemenea, să extindă accesul la infrastructură de calcul avansată.
Problema este că tehnologia nu este adoptată suficient de rapid în economia largă. Doar 31,8% dintre români au competențe digitale de bază, iar inteligența artificială era utilizată de numai 5,2% dintre companiile românești, față de 20% în UE. Există însă și progrese: utilizarea AI a crescut cu aproape 70% în ultimul an, iar 35,1% dintre firme folosesc analiza datelor, comparativ cu 39,9% la nivel european.
Infrastructura poate conecta regiunile și atrage investiții
Poziția României la Marea Neagră și la Dunăre, între Europa Centrală, Balcani și Ucraina, reprezintă un alt avantaj identificat de ING. Țara are terenuri agricole extinse și resurse naturale, dar a întâmpinat dificultăți în conectarea acestor avantaje prin infrastructură de transport.
Potrivit analizei, peste 1.400 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres sunt deja deschiși circulației, alți aproximativ 1.000 de kilometri sunt în construcție, iar circa 300 de kilometri se află în proceduri de licitație.
Investițiile publice au crescut, iar fondurile europene finanțează o parte importantă a programului de dezvoltare a infrastructurii. Economiștii consideră că noile autostrăzi, căi ferate și porturi nu reduc doar timpii de transport, ci pot extinde piețele muncii, pot face regiunile mai puțin dezvoltate mai accesibile investitorilor și pot facilita integrarea companiilor românești în lanțurile europene de aprovizionare.
România are surse de finanțare, dar trebuie să le folosească mai eficient
În privința finanțării economiei, ING identifică mai multe resurse care ar putea susține investițiile, odată ce situația fiscală se îmbunătățește. Banca estimează că deficitul bugetar ar putea coborî de la 9,3% din PIB în 2024 la 5,1% în 2027, într-un ritm de consolidare fiscală care, potrivit autorilor, explică stagnarea economică actuală.
Riscul unei retrogradări a ratingului de țară există în continuare, dar economiștii ING consideră că acesta a trecut de punctul maxim de pericol, întrucât consolidarea fiscală a trecut de la etapa planurilor la cea a execuției. Datoria publică ar urma să ajungă la 63% din PIB în 2027, estimează banca, un nivel mai ridicat decât în trecut, dar care rămâne comparabil favorabil cu cel din multe alte economii.
Autorii atrag atenția și asupra veniturilor fiscale reduse. Veniturile din taxe și impozite reprezintă aproximativ 29% din PIB, față de o medie europeană de 40%. În opinia lor, îmbunătățirea treptată a colectării ar putea oferi statului mai multe resurse pentru investiții.
Și sectorul privat are loc să contribuie mai mult la finanțarea creșterii. Datoria gospodăriilor era de numai 12% din PIB în 2025, comparativ cu aproape 50% în UE, iar datoria companiilor se situa la 27% din PIB, față de aproximativ 70% în multe economii europene. Faptul că firmele se bazează în mare măsură pe resurse proprii le oferă reziliență, dar poate limita și capacitatea de dezvoltare, consideră economiștii ING. Aceștia văd spațiu atât pentru o utilizare mai activă a economiilor populației, cât și pentru acces mai bun al companiilor la credite bancare și capital de risc.
În plus, stocul investițiilor străine directe raportat la PIB este mai redus în România decât în Polonia, Cehia și Ungaria. Fondurile europene și capitalul străin ar putea deveni surse importante de finanțare pentru dezvoltare, însă provocarea este crearea condițiilor în care acești bani să fie folosiți productiv.
Pesimismul poate deveni o frână pentru economie
Dincolo de resurse și finanțare, autorii identifică încrederea drept una dintre condițiile esențiale pentru valorificarea potențialului economic. În discuțiile cu reprezentanții mediului de afaceri, economiștii ING spun că au întâlnit adesea un nivel ridicat de pesimism în privința României.
Această atitudine are consecințe economice: companiile care nu cred că mediul de afaceri se va îmbunătăți sunt mai puțin dispuse să facă investiții pe termen lung, românii plecați sunt mai puțin înclinați să se întoarcă, iar atragerea investitorilor străini devine mai dificilă. În opinia autorilor, pesimismul riscă astfel să devină o profeție care se autoîmplinește.
Totodată, ING consideră că mediul de afaceri românesc, care a înregistrat deja succese importante, poate contribui la schimbarea acestei percepții, atât prin investiții, cât și prin implicarea în dezvoltarea instituțională și promovarea avantajelor țării în străinătate.
În relația cu Uniunea Europeană, autorii subliniază că 53% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, ușor peste media europeană, iar aproximativ trei sferturi consideră că apartenența la Uniune a fost benefică pentru România. În evaluarea economiștilor, România rămâne fundamental proeuropeană și puternic atașată parteneriatului transatlantic.
Concluzia analizei este că avantajele României pot răspunde și unor nevoi ale economiei europene: forță de muncă și competențe, securitate energetică și capacitate digitală. Pentru ca acest potențial să devină un motor de creștere, țara trebuie însă să conecteze mai bine resursele pe care le are și să creeze încrederea necesară investițiilor pe termen lung.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
