În 2025, industria de retail alimentar din Spania a raportat 860 de noi deschideri de magazine cu autoservire, supermarketuri și hipermarketuri, ceea ce reprezintă o creștere de 10% față de anul precedent și cea mai mare creștere din 2022.

Acest lucru a dus la o creștere netă de aproape 600 de magazine, aducând numărul total de magazine de retail alimentar la 26.068 de unități la sfârșitul anului 2025, potrivit raportului anual al asociației ASEDAS, întocmit de Retail Data, notează platforma esmmagazine.com.

Anul trecut, jucătorii din această industrie au investit aproximativ 3 miliarde de euro în magazine noi, iar în ultimii cinci ani (2020-2025), 40% din rețeaua de retail din Spania (adică peste 10.500 de magazine) a fost renovată, focusul fiind pe eficiența energetică și îmbunătățirile arhitecturale.

Forța de muncă în acest sector a crescut cu 1,7% anul trecut, existând un număr de 494.000 de locuri de muncă.

În ciuda unui Indice al Prețurilor de Consum de 1,8% în 2024, profitabilitatea a ajuns la 2,9%. Conform datelor raportului, sectorul a contribuit cu peste 800 de milioane de euro la impozitul pe venit în 2025, o creștere de 45% față de anul precedent.

Privind către 2026, aproximativ 221 de magazine au fost deschise de la începutul anului și până în luna aprilie, estimându-se astfel un număr de 800 de inaugurări până la finalul anului.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Industria de retail alimentar din Spania înregistrează cea mai puternică creștere din 2022 appeared first on Forbes Romania.

Excedentul comercial agroalimentar al UE a crescut în luna februarie până la 4,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un avans de 43% faţă de luna ianuarie.

Conform unui raport al Comisiei Europene, pe primele două luni ale anului 2026, excedentul comercial agroalimentar cumulat al UE a rămas stabil, la 7,4 miliarde de euro, în concordanţă cu aceeaşi perioadă din 2025, ca urmare a unei performanţe mai slabe în unele sectoare.

În luna februarie 2026, exporturile agroalimentare ale UE au ajuns la 18,8 miliarde euro, cu 6% mai mult decât în luna ianuarie 2026, dar în scădere cu 4% faţă de luna februarie 2025. Exporturile cumulate în perioada ianuarie-februarie 2026 s-au ridicat la 36,5 miliarde euro, o scădere de 5% (sau 2,1 miliarde euro mai puţin) comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025. Marea Britanie a rămas principala destinaţie de export, deşi livrările s-au redus cu 336 de milioane euro (-4%), din cauza valorilor şi volumelor mai scăzute la carnea de porc şi la cereale. În general, exporturile de fructe şi de fructe cu coajă lemnoasă au crescut cu 8%, pe primul loc aflându-se merele şi perele, în timp ce produsele necomestibile au înregistrat o creştere de 10%.

Importurile agroalimentare ale UE au scăzut până la 14,5 miliarde euro în februarie 2026, un declin cu 1% de la o lună la alta şi cu 5% în ritm anual, importurile cumulate pentru perioada ianuarie-februarie 2026 scăzând cu 7% (sau 2,2 miliarde euro) comparativ aceeaşi perioadă din 2025. Cele mai mari scăderi ale importurilor au fost în produsele din cacao, cereale şi seminţe oleaginoase. întrucât importurile de carne de vită şi mânzat, fructe şi fructe cu coajă lemnoasă, precum şi de margarină şi de alte uleiuri şi grăsimi au înregistrat creşteri. Cea mai mare scădere a fost înregistrată de importurile din Coasta de Fildeş, care s-au redus cu 29% (-498 de milioane euro). În schimb, importurile din Vietnam au crescut cu 214 milioane euro (31%), în mare parte din cauza creşterii importurilor de cafea.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Excedentul comercial agroalimentar al UE, creștere de 43% în luna februarie 2026 appeared first on Forbes Romania.

Germania, cea mai mare economie a Europei, se confruntă cu o creștere fără precedent a sărăciei.

Potrivit unui raport publicat de organizația Paritatische, rata sărăciei a ajuns în 2025 la 16,1%, cel mai ridicat nivel înregistrat de la începutul colectării datelor statistice. În cifre absolute, aproximativ 13,3 milioane de persoane sunt considerate sărace sau expuse riscului de sărăcie.

Comparativ cu anul precedent, când rata era de 15,5%, creșterea confirmă agravarea problemelor sociale într-o țară cu peste 83,5 milioane de locuitori și una dintre cele mai puternice economii din lume.

Conform metodologiei Uniunii Europene, o persoană este considerată expusă riscului de sărăcie dacă veniturile sale sunt sub 60% din venitul median național. În Germania, acest prag a fost stabilit la 1.446 de euro pe lună pentru o persoană singură și la 3.036 de euro pentru o familie formată din doi adulți și doi copii sub 14 ani.

Raportul evidențiază că majorarea din 2025 pune capăt unei perioade de îmbunătățire înregistrate între 2020 și 2023 și indică accentuarea inegalităților sociale.

Cele mai reduse niveluri ale sărăciei continuă să fie înregistrate în landurile Bavaria și Baden-Württemberg, cele mai dezvoltate regiuni economice ale Germaniei, unde ratele se situează la 12,6%, respectiv 13,2%.

Printre cele mai afectate categorii se numără persoanele vârstnice, aproape una din cinci persoane cu vârsta de peste 65 de ani fiind clasificată drept săracă sau expusă riscului de sărăcie. De asemenea, gospodăriile formate dintr-o singură persoană, familiile monoparentale și persoanele cu un nivel redus de educație se confruntă cu dificultăți sporite.

Datele arată că patru din cinci persoane aflate în sărăcie nu aveau un loc de muncă. Totodată, 70% dintre cei afectați sunt cetățeni germani, iar 30% au cetățenie străină.

Raportul mai relevă că 6,9% din populația Germaniei nu dispune de venituri suficiente pentru a acoperi cheltuielile curente de trai, inclusiv costurile tot mai ridicate cu energia și înlocuirea electrocasnicelor esențiale, semn că presiunile economice continuă să afecteze milioane de gospodării.

“Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Record negativ în Germania: 16,1% din populație este afectată de sărăcie appeared first on Forbes Romania.

Aproape o treime dintre români consideră că anul 2026 va fi mai dificil decât 2025, pe fondul presiunilor economice, al tensiunilor sociale și al incertitudinilor politice, arată un studiu realizat de AHA Moments.

Cercetarea „Romania’s State of Mind” evidențiază faptul că populația adoptă un comportament financiar mai prudent, își ajustează obiceiurile de consum și acordă o importanță tot mai mare echilibrului emoțional și relațiilor familiale.

Un an foarte dificil

Potrivit datelor, anul 2025 este perceput drept cel mai dificil din ultimii cinci ani, iar 30% dintre respondenți estimează că situația se va înrăutăți în 2026. De asemenea, nivelul de optimism scade odată cu înaintarea în vârstă și este strâns legat de percepția asupra propriei calități a vieții.

Creșterea costurilor pentru alimente, utilități și carburanți reprezintă principala sursă de îngrijorare pentru români. Prețul combustibililor a înregistrat cea mai mare creștere a nivelului de preocupare comparativ cu anul precedent, ajungând să fie menționat de 58% dintre participanții la studiu, cu 13 puncte procentuale mai mult decât în urmă cu un an.

Cantități mai mici

Analiza arată că românii nu renunță complet la consum, ci își adaptează comportamentul în funcție de categoria de produse. În cazul bunurilor esențiale, precum alimentele sau produsele de igienă, consumatorii preferă să păstreze cantitățile cumpărate, dar aleg variante mai accesibile.

În schimb, pentru produsele considerate mici recompense personale, precum dulciurile, băuturile sau cosmeticele, românii aleg să cumpere mai rar sau în cantități mai mici, fără a renunța complet la mărcile preferate.

O excepție importantă este categoria produselor destinate bebelușilor, unde consumatorii sunt cei mai puțin dispuși să facă compromisuri, ceea ce reflectă prioritizarea nevoilor copiilor chiar și în perioade dificile din punct de vedere financiar.

Regrete

Studiul mai arată că familia și sănătatea rămân principalele surse de satisfacție și echilibru. Aproape jumătate dintre respondenți (44%) spun că se bazează pe sprijinul familiei și al prietenilor pentru a face față stresului generat de problemele financiare.

Întrebați care este cel mai mare regret al anului 2025, cei mai mulți români au indicat lipsa călătoriilor (27%). Pe locul al doilea se află imposibilitatea de a-și crește veniturile, menționată de 24% dintre participanți, cu șapte puncte procentuale peste nivelul înregistrat în anul anterior.

Totuși, cercetarea identifică și un semnal moderat pozitiv. Calitatea vieții percepută de respondenți a crescut de la 5,9 la 6,3 puncte din 10 între decembrie 2025 și martie 2026.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Studiu AHA Moments: 30% dintre români cred că 2026 va fi mai greu decât 2025 appeared first on Forbes Romania.

Statele Unite au concentrat în ultimele luni nave militare, avioane și trupe în regiunea Caraibelor, ceea ce alimentează speculațiile privind posibilitatea unei intervenții rapide în Cuba, potrivit unor articole publicat în presa americană, scrie Politico.

Nu există însă o confirmare oficială privind existența unui plan de invazie sau a unei decizii militare iminente.

Materialul susține că administrația președintelui Donald Trump ar analiza diferite opțiuni după ce presiunile economice și politice asupra Havanei nu au produs schimbările dorite la nivel politic.

În regiune se află grupuri navale importante ale SUA, inclusiv portavionul USS Nimitz și mai multe distrugătoare și crucișătoare echipate cu rachete ghidate. De asemenea, în apropierea Cubei au fost observate aeronave de supraveghere și drone americane.

Potrivit articolului, aceste forțe ar putea permite desfășurarea unor operațiuni rapide, de la lovituri aeriene precise până la acțiuni împotriva conducerii cubaneze. Experți citați în material afirmă însă că o eventuală invazie terestră de amploare ar necesita trupe suplimentare.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat recent că situația din Cuba reprezintă o problemă de securitate pentru Statele Unite, în timp ce analiști militari spun că prezența navală americană are și un rol de descurajare și presiune politică.

Articolul menționează totodată că desfășurările prelungite afectează marina americană, multe nave fiind deja în misiuni mai lungi decât rotațiile obișnuite. Oficialii din domeniul apărării și foști militari avertizează că aceste operațiuni pun presiune asupra echipajelor și asupra capacității logistice a forțelor navale americane.

Până în prezent, Casa Albă și Pentagonul nu au confirmat existența unui plan de intervenție militară împotriva Cubei.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Analiză: Washingtonul ar avea capabilitățile necesare pentru o intervenție rapidă în Cuba appeared first on Forbes Romania.

Sectorul construcțiilor din Republica Moldova a început anul 2026 în scădere, după ce volumul lucrărilor executate în primul trimestru s-a redus cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.

Declinul a fost determinat în special de diminuarea lucrărilor de reparații capitale, care au înregistrat o scădere de 23,5%. În același timp, lucrările de întreținere și reparații curente au coborât cu 13,1%, iar volumul construcțiilor noi s-a redus cu 7,1%.

Cel mai puternic recul a fost consemnat în segmentul clădirilor nerezidențiale, care include spații comerciale, industriale și administrative. Aici, volumul lucrărilor a scăzut cu 27,6%.

În schimb, sectorul rezidențial a rămas pe creștere. Lucrările la clădirile de locuit au avansat cu 2,8%, fiind unul dintre puținele segmente care au înregistrat evoluții pozitive în primele trei luni ale anului.

Statisticile mai arată că lucrările din categoria „alte construcții”, care includ demolări și amenajări de terenuri, au crescut cu 5,2%, în pofida tendinței negative din sector.

Datele BNS evidențiază și schimbarea de tendință față de anul trecut. În primul trimestru din 2025, sectorul construcțiilor înregistra o creștere de 18,7%, însă începutul lui 2026 a adus revenirea pe teren negativ.

Din totalul lucrărilor executate în primul trimestru, construcțiile noi au avut cea mai mare pondere, de 52,1%. Acestea au fost urmate de lucrările de întreținere și reparații curente, cu 23,3%, și de reparațiile capitale, care au reprezentat 20,6% din total.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Sectorul construcțiilor din Republica Moldova intră în declin: scădere de 12% la începutul anului appeared first on Forbes Romania.

Banca Centrală a Republicii Turce (Central Bank of the Republic of Türkiye) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, până la 26%, față de estimarea anterioară de 18%, pe fondul presiunilor economice generate de războiul din Iran și de perturbările de pe piețele energetice.

Guvernatorul instituției, Fatih Karahan, a anunțat că noile estimări reflectă un mediu economic global mult mai incert, influențat de tensiunile geopolitice și de volatilitatea prețurilor la energie, în special în zona Strâmtorii Ormuz, un punct esențial pentru transportul global de petrol și gaze, scrie turkiyetoday.com.

Conform noilor proiecții, inflația ar urma să scadă la 15% până la finalul anului 2027 și la 9% în 2028, urmând să se stabilizeze ulterior în jurul țintei pe termen mediu de 5%. Banca a revizuit și țintele intermediare, ridicând estimarea pentru 2026 la 24%, față de 16% anterior.

În raportul său anterior, publicat în februarie, banca semnalase deja presiuni crescute asupra prețurilor, determinate de șocuri pe lanțul alimentar și de costuri mai mari la energie. Totuși, evoluțiile recente au depășit așteptările autorității monetare.

Datele oficiale arată că inflația anuală a urcat la 32,4% în aprilie, în timp ce componenta energetică a crescut semnificativ, cu 19 puncte procentuale în ultimele două luni, pe fondul scumpirii petrolului și gazelor naturale.

De asemenea, prețurile alimentare au contribuit la presiunea inflaționistă.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Banca Centrală a Turciei majorează prognoza de inflație pentru 2026 la 26% din cauza războiului din Iran appeared first on Forbes Romania.

Bugetul țărilor NATO destinat apărării însumează 1,4 trilioane de dolari.

Conform raportului anual al NATO, în 2025, Europa şi Canada şi-au majorat cheltuielile de apărare cu o cincime, notează Politico. Raportul mai demonstrează că toţi cei 32 de membri ai NATO au îndeplinit obiectivul de cheltuieli de 2% din PIB pentru anul trecut.

În ceea ce privește cheltuielile totale pentru apărare, acestea s-au ridicat la 1,4 trilioane de dolari, o creştere cu 6% faţă de 2024. În 2025, Spania, Portugalia, Albania, Belgia şi Canada şi-au cheltuit cea mai mică parte din PIB pentru apărare – toate la 2%.

Polonia a avut cele mai mari cheltuieli ca procent din PIB în cadrul alianţei, cu 4,3%, în timp ce Lituania, Letonia, Estonia şi Danemarca au fost cu mult peste 3%. Între 2024 şi 2025, Europa şi Canada şi-au crescut cheltuielile pentru apărare cu 19%, până la 574 de miliarde de dolari, potrivit raportului, în timp ce cheltuielile din SUA s-au redus marginal, la 838 de miliarde de dolari. Ponderea SUA din totalul cheltuielilor NATO pentru apărare a scăzut de la 64% la 59% anul trecut.

Interesant este şi statistica privind numărul de militari. Țara noastră a raportat peste 69.000,  în timp ce ţările din Europa au aproximativ două milioane de militari, iar toate ţările aliate 3,3 milioane.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Raport SG NATO 2025: Toate statele membre au cheltuit peste 2% din PIB pe apărare appeared first on Forbes Romania.

Sphera Franchise Group (simbol bursier SFG) estimează pentru 2026 o evoluție pozitivă a principalilor indicatori financiari, susținută de extinderea rețelei și performanța restaurantelor existente.

Compania vizează vânzări de peste 1,69 miliarde de lei în restaurante, în creștere cu 7,6% față de anul anterior. Avansul este susținut atât de creșterea vânzărilor în restaurantele comparabile, cât și de contribuția unităților noi. În același timp, grupul anticipează îmbunătățirea profitabilității, cu o EBITDA (excluzând impactul IFRS 16) estimată la 160 milioane de lei (+8,2%) și un profit net de 72,7 milioane de lei, în creștere cu 1,1%.

„Am construit bugetul pentru 2026 într-o manieră prudentă, ancorată în realitățile economice actuale și ținând cont de perspectivele acestui an, marcat de incertitudini generate de contextul geopolitic, presiuni inflaționiste și creșteri de costuri la energie, materii prime și combustibili. În același timp, rămânem încrezători în potențialul nostru de creștere, accelerăm investițiile față de anul trecut și ne menținem ambițiile de extindere a rețelei, precum și de dezvoltare a brandurilor recent achiziționate”, a declarat Călin Ionescu, CEO, Sphera Franchise Group.

Gestionarea costurilor rămâne o prioritate. Cheltuielile cu alimentele și materialele sunt estimate să crească odată cu vânzările, menținând, însă, o pondere stabilă de 31,2% din total. Cheltuielile cu personalul vor fi ajustate în funcție de evoluția vânzărilor, urmând dinamica acestora pe parcursul anului. Per ansamblu, cheltuielile de exploatare în restaurante sunt așteptate să rămână stabile ca pondere în vânzări.

Totodată, în 2026, Sphera accelerează investițiile și alocă aproximativ 130 milioane lei pentru dezvoltare. Planurile de expansiune includ deschiderea a 21 de restaurante noi: 11 în România (8 KFC, 2 Taco Bell și 1 Hard Rock Cafe), 2 în Republica Moldova (KFC și Taco Bell) și 8 în Italia (3 KFC și 5 Cioccolatitaliani). Totodată, Grupul va continua investițiile în remodelarea restaurantelor existente și în digitalizare, prin implementarea soluțiilor de comandă de tip chioșcuri.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Sphera Franchise Group estimează investiții de aproximativ 130 milioane de lei în 2026 appeared first on Forbes Romania.

Bulgaria se confruntă cu un început turbulent al sezonului turistic, industria fiind afectată de un deficit sever de forţă de muncă, ceea ce sporeşte temerile privind calitatea serviciilor.

Potrivit Novinite, Veselin Nalbantov, vicepreşedintele Asociaţiei bulgare a hotelurilor şi restaurantelor, a declarat că dependenţa de angajaţi străini a devenit inevitabilă, mai mult de 16.000 de străini intrând deja pe piaţa forţei de muncă de la începutul anului.

„85% din forţa mea de muncă va veni din străinătate. Acest lucru nu se întâmplă pentru că îi sub-evaluăm pe angajaţii bulgari, ci pentru că ei sunt în mare măsură absenţi. Nu este o problemă financiară, plătim bine şi vom continua să plătim. Problema este lipsa priorităţilor pe termen lung pentru turism”, a afirmat Nalbantov, la televiziunea naţională bulgară (BNT).

Acesta a subliniat că acest sector suferă din cauza programelor insuficiente de pregătire şi a absenţei unui cadru sustenabil pentru pregătirea personalului.

În deceniile anterioare, programele şi politicile ţintite au asigurat forţa calificată de muncă, dar acest sistem nu mai există. Nalbantov a subliniat că în localităţile unde sunt mulţi turişti în sezonul estival, cum ar fi Nessebar, tinerii angajaţi au oportunităţi limitate de angajare în timpul lunilor de iarnă, ceea ce descurajează implicarea în sectorul turistic.

Deficitul afectează fiecare nivel al industriei, de la bucătari şi barmani până la chelneri. “Problema nu este doar lipsa personalului, există candidaţi, dar deseori ei nu sunt pregătiţi. Turismul nu a fost niciodată o prioritate naţională, şi fără o planificare riguroasă, această problemă persistă”, a explicat reprezentantul asociaţiei de profil.

Pentru a reduce deficitul de forţă de muncă din turism, angajatorii aduc personal din ţări ca Nepal, Kazahstan şi Uzbekistan.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post În Bulgaria, 85% din forța de muncă din turism provine din străinătate appeared first on Forbes Romania.