Uniunea Europeană a importat anul trecut 2,9 milioane de tone de cafea din ţări din afara UE, iar peste jumătate din aceste importuri au venit din Brazilia şi Vietnam, conform Eurostat.

Potrivit datelor, cantitatea de cafea importată de statele membre UE a crescut uşor în ultimul deceniu, de la 2,7 milioane de tone în anul 2015, până la 2,9 milioane de tone în anul 2025, însă valoarea acestor importuri s-a dublat, de la 8,6 miliarde euro în 2015, până la 18,7 miliarde euro anul trecut, scrie Agerpres.

Cea mai mare parte a cafelei importate anul trecut de UE a provenit din două ţări: Brazilia (1,005 milioane de tone, adică 34% din totalul importurilor din afara UE) şi Vietnam (587.500 de tone, 20%). Pe locurile următoare se situează Uganda (262.400 de tone, 9%), Columbia (162.900 de tone, 6%) şi Honduras (136.500 de tone, 5%).

Aproximativ o treime dintre importurile de cafea ale blocului comunitar au fost realizate de Germania (1,010 milioane de tone, adică 34% din totalul importurilor din afara UE), urmată de Italia (608.000 de tone, 21%), Spania (281.600 de tone, 10%), Belgia (269.200 de tone, 9%) şi Ţările de Jos (216.600 de tone, 7%).

De asemenea, datele Eurostat arată că, anul trecut, în UE s-au produs peste 2,2 milioane de tone de cafea, cafea decofeinizată sau cafea prăjită (inclusiv înlocuitori de cafea). Comparativ cu situaţia din 2025, cantitatea de cafea produsă în UE a crescut cu 12%.

Producţia de cafea a UE a avut o valoare de aproape 19 miliarde euro în anul 2025. Dintre ţările UE care au raportat date, Germania a produs cea mai mare cantitate de cafea anul trecut (561.200 de tone, adică 25% din producţia totală a UE), fiind urmată de Italia (514.200 de tone; 23%), Spania (211.900 de tone; 10%), Franţa (146.800 de tone; 7%), Polonia (134.800 de tone; 6%), Suedia (79.400 de tone; 4%) şi Finlanda (39.000 de tone; 2%).

Împreună, aceste şapte ţări au fost responsabile pentru 77% din producţia totală de cafea a Uniunii Europene.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Cantitatea de cafea importată de statele membre UE s-a dublat în ultimul deceniu appeared first on Forbes Romania.

Inflația, costurile tot mai mari și presiunea concurenței îi determină pe producătorii români din industria alimentară să își schimbe modelul de business: nu mai vor să vândă numai materie primă, ci construiesc afaceri conexe, prin care pot controla mai multe etape ale lanțului – de la producție și procesare până la brand și distribuție.

Noul model de business la care apelează tot mai mulți producători români seamănă cu o cooperativă integrată, în care valoarea adăugată rămâne cât mai mult în interiorul aceluiași ecosistem economic.

Un studiu realizat de către Artisan Food Market demonstrează că de la lactate și carne până la produse organice și vin, antreprenorii români investesc în capacități și businessuri complementare pentru a crește producția, a reduce dependența de intermediari și a transforma resursele locale în produse cu valoare adăugată. În acest sens, exemple precum Cooperativa Agricolă Csengo, Safala Organic Farm din Șinteu, Brânzeturi de Hoghilag, Ribon Kiss of Nature, De la Bâlea – Abatorul Câmpulung sau Josef Wines conturează o tendință care depășește simpla producție alimentară: construirea unor ecosisteme românești capabile să păstreze mai multă valoare în economia locală.

„Producătorii menționați fac parte din cercetarea și documentarea realizată de echipa Artisan Food Market în ultimii patru ani, perioadă în care au fost urmărite modele de business locale care reușesc să transforme producția într-un produs cu identitate, brand și valoare economică mai mare”, explică reprezentanții Artisan Food Market.  

Producătorul român nu mai vrea să fie doar furnizor de materie primă

Potrivit concluziilor analizei, în loc să rămână concentrați pe o singură verigă a lanțului, tot mai mulți producători aleg să dezvolte activități complementare: procesare, ambalare, dezvoltare de produse, branding și distribuție. Motivația este în primul rând economică. Într-o perioadă în care costurile de producție, energia, transportul, forța de muncă și materiile prime pun presiune pe marje, simpla producție poate deveni insuficientă pentru susținerea unei afaceri. Prin integrarea unor etape suplimentare, producătorii încearcă să obțină o valoare mai mare din aceeași resursă și să reducă dependența de intermediari.

În același timp, modelul contribuie la dezvoltarea unor lanțuri economice locale. Laptele, carnea, fructele, cerealele sau strugurii pot fi transformate în produse finite, comercializate sub brand românesc, în loc ca valoarea economică să fie realizată în principal în afara țării.

De la producție la produse cu poveste și valoare adăugată

Un exemplu relevant este reprezentat de producătorii care aleg să transforme materia primă în produse finite și să construiască în jurul lor un brand. În cazul Cooperativelor Agricole, asocierea poate permite accesul la resurse și capacități care ar fi dificil de susținut individual. În alte situații, producătorii investesc direct în procesare sau în afaceri conexe, construind treptat un lanț propriu.

Modelele sunt diferite, însă au un element comun: încercarea de a trece de la statutul de producător de materie primă la cel de creator al unui produs cu identitate proprie și valoare adăugată.

„Pentru un producător român, următorul pas firesc nu mai este doar să producă mai mult, ci să învețe să păstreze mai multă valoare din ceea ce produce. Când laptele devine brânză, carnea devine produs finit, iar strugurele devine un vin cu identitate, cea mai mare parte a poveștii economice se poate întâmpla aici, în România. Este o schimbare de mentalitate: de la furnizor la producător integrat și, în final, la brand”, explică reprezentanții Safala Organic Farm din Șinteu.

Integrarea, un răspuns la presiunea economică

Creșterea costurilor îi determină pe antreprenori să caute soluții care să le ofere un control mai mare asupra afacerii.

„Integrarea verticală poate însemna investiții în procesare, depozitare, ambalare, logistică sau distribuție, dar și dezvoltarea unor produse noi pornind de la aceeași bază de producție”, susțin și cei de la Brânzeturi de Hoghilag.

Avantajul este dublu: compania poate captura o parte mai mare din valoarea finală a produsului, iar consumatorul poate avea acces la produse care păstrează o legătură mai clară cu locul și producătorul de origine.

În acest context, „made in Romania” începe să capete o semnificație economică mai amplă. Nu este vorba doar despre originea unui produs, ci despre cât din valoarea generată de acel produs rămâne în economia românească.

Un nou tip de economie locală

Extinderea acestor afaceri poate avea efecte dincolo de bilanțul unei singure companii. Un producător care procesează local generează activitate pentru furnizori, transportatori, angajați, ambalatori și alte servicii conexe. Pe măsură ce lanțul se dezvoltă, apare un ecosistem economic în jurul produsului.

„Credem că următoarea etapă pentru producătorii români este să construiască ecosisteme, nu doar produse. O fermă, o fabrică de procesare, un brand și o rețea de distribuție pot funcționa împreună și pot crea o valoare economică mult mai mare decât vânzarea materiei prime. Iar diferența este că această valoare se creează și se poate reinvesti aici, în România”, concluzionează Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market

Pentru ca astfel de modele să poată fi multiplicate și să formeze o piață matură, antreprenorii au nevoie însă și de un cadru de dezvoltare coerent, adaptat realităților producătorilor artizanali. O eventuală reglementare dedicată sectorului ar putea oferi mai multă claritate în definirea, susținerea și dezvoltarea produselor artizanale românești, astfel încât inițiativele individuale să poată evolua într-un ecosistem economic predictibil.

Tendința arată și o schimbare în raportarea consumatorului la produsele locale. Originea, trasabilitatea, modul de producție și povestea din spatele unui produs devin elemente tot mai importante în procesul de alegere.

Pentru producătorii români, miza următorilor ani nu este doar creșterea volumelor, ci și capacitatea de a transforma resursele locale în produse finite, competitive și recognoscibile. Iar modelele care există deja în România arată că drumul de la fermă la brand nu este doar o poveste de marketing, ci poate deveni o strategie economică.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Analiză: Producătorii români din industria alimentară își construiesc propriile ecosisteme, ca să scadă cheltuielile appeared first on Forbes Romania.

Europa ar putea reduce cu aproximativ o treime diferența de productivitate față de Statele Unite dacă ar avea o structură economică similară în ceea ce privește distribuția companiilor mari și mici, arată un studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE).

Analiza vine în contextul preocupărilor tot mai mari ale autorităților europene privind competitivitatea economiei UE în raport cu SUA. Statele Unite găzduiesc unele dintre cele mai mari companii din lume și au devenit lider în domenii precum inteligența artificială, în timp ce Europa încearcă să creeze condițiile pentru ca firmele sale să se dezvolte mai rapid și să concureze la nivel global.

Productivitatea Europei, cu 20% sub nivelul SUA

Angajații din Uniunea Europeană generează, în medie, cu aproximativ 20% mai puțină valoare pe oră lucrată decât cei din Statele Unite. Diferența este cu atât mai relevantă cu cât, în 1995, nivelurile de productivitate ale celor două economii erau apropiate.

Potrivit cercetătorilor BCE, o parte importantă a decalajului poate fi explicată prin structura companiilor. Dacă Europa ar avea aceeași distribuție între firmele mari și cele mici ca SUA, iar productivitatea fiecărui tip de companie ar rămâne neschimbată, diferența față de economia americană s-ar reduce cu aproximativ o treime.

Studiul evidențiază astfel importanța dimensiunii companiilor și a capacității acestora de a se extinde.

Firmele mari sunt semnificativ mai productive decât cele de dimensiuni reduse. Companiile cu cel puțin 250 de angajați generează, în medie, o valoare adăugată anuală de aproximativ 86.800 de euro pentru fiecare salariat. În cazul firmelor cu mai puțin de 10 angajați, valoarea este de mai puțin de jumătate.

De ce este dificil pentru firmele europene să crească

BCE atrage însă atenția că diferențele de productivitate nu sunt explicate doar de dimensiunea companiilor. Europa se confruntă și cu un nivel mai redus al inovării, cu reglementări fragmentate și cu piețe de capital mai puțin dezvoltate decât cele din Statele Unite.

Toți acești factori pot face mai dificil pentru o companie să se extindă de la nivel național la nivel european și, ulterior, să concureze pe piețele globale.

În acest context, instituția susține necesitatea unor reforme care să permită firmelor europene să se dezvolte mai ușor și să beneficieze de avantajele pieței unice.

Una dintre inițiativele susținute este cadrul EU Inc., propus de Comisia Europeană în luna martie.

EU Inc., un cadru unic pentru companiile europene

EU Inc. este conceput ca un regim corporativ european opțional, digitalizat implicit, care ar trebui să simplifice înființarea, funcționarea și extinderea companiilor în toate statele membre.

Inițiativa urmărește să reducă fragmentarea legislativă dintre cele 27 de state și să ofere companiilor posibilitatea de a opera într-un cadru corporativ unic la nivelul Uniunii Europene.

Conceptul este inspirat, într-o anumită măsură, de modelul legislativ din Delaware, Statele Unite, cunoscut pentru cadrul său favorabil companiilor.

Potrivit BCE, un astfel de mecanism ar putea contribui la dezvoltarea unor companii europene de dimensiuni mai mari, capabile să investească mai mult în tehnologie și inovare și să concureze mai eficient la nivel internațional.

„EU Inc. are potențialul de a sprijini piața unică, consolidând concurența, inovarea și creșterea productivității”, apreciază BCE.

Pentru Europa, problema nu este astfel doar creșterea numărului de companii, ci și capacitatea firmelor existente de a trece de la statutul de întreprinderi mici sau mijlocii la companii suficient de mari pentru a beneficia de economii de scară, a investi în cercetare și dezvoltare și a concura cu marile grupuri americane.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post BCE: Europa are nevoie de companii mai mari pentru a recupera decalajul față de SUA appeared first on Forbes Romania.

 
Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin, FMI precizează că beneficiile şi costurile asociate inteligenţei artificiale ar putea fi distribuite inegal între ţări, regiuni şi categorii de lucrători.

Inteligenţa artificială ar putea îmbunătăţi productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă şi să accentueze inegalităţile, să suprasolicite reţelele electrice şi să sporească dependenţa de tehnologia străină, cu excepţia cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susţine Fondul Monetar Internaţional (FMI), potrivit Agerpres.

De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieţei unice a UE ar contribui la o distribuţie mai echilibrată a adoptării IA şi a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum şi de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea pieţelor europene de capital, energie şi muncă frânează investiţiile şi inovarea.

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI. Deşi unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alţii riscă să-şi piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forţa de muncă, decât să o completeze.

Raportul menţionează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va creşte semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris şi Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra reţelelor electrice locale. Pentru a remedia această situaţie, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră şi să aprofundeze integrarea pieţei europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependenţă strategică, având în vedere dominaţia SUA şi a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI. Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiţii semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependenţa de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile IA ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât şi în interiorul acestora. Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporţionat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite şi mai expuse la Inteligenţa Artificială.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post FMI estimează că AI ar putea impulsiona creșterea economică a UE, dar ar putea exercita și presiuni asupra economiilor appeared first on Forbes Romania.

Un studiu realizat de Departamentul pentru Agricultură al SUA relevă că în ciuda inflației persistente, consumul de carne de pui este estimat să își revină în următorii doi ani.

Conform studiului, industria cărnii de pui ar putea crește anul acesta cu 6%, peste media de 3,4% a UE și cu încă 3% în 2027, pe fondul unei cereri interne și a exporturilor puternice. Un alt motiv care ar putea impulsiona această creștere este și faptul că nu au mai fost detectate focare de gripă aviară înalt patogenă (HPAI) în fermele comerciale.

„Această creștere la nivelul UE este susținută de cererea internă constantă și de concurența redusă din partea Braziliei, ca urmare a interdicției impuse de UE asupra cărnii de pui braziliene, care a intrat în vigoare la 3 septembrie 2026. Pe de altă parte, valurile de căldură și seceta severă care au afectat cea mai mare parte a Europei de Vest și Centrale în primăvara târzie și vara anului 2026 au avut un impact negativ asupra sectorului avicol din UE, mii de păsări (în special găini ouătoare) murind din cauza căldurii excesive. De asemenea, disponibilitatea redusă și prețul crescut al furajelor au avut un impact asupra producției, crescând costurile”, se arată în raportul USDA.

Estimările arată că 98% din întreaga producție de pui din UE este pui broiler, iar cel mai mare producător de carne este Polonia, reprezentând peste 21% din întreaga producție de pui a UE. Aproape 70% din producția Poloniei este exportată către UE (44%) sau către țări din afara UE (26%).

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post USDA: Industria cărnii de pui își revine după scăderea înregistrată în 2025 appeared first on Forbes Romania.

Irlanda, unul dintre cei mai mari producători de carne de vită din Uniunea Europeană, are 6,5 milioane de bovine la o populaţie de aproximativ 5,3 milioane de locuitori.

 În 2024, Irlanda a exportat 490.586 de tone de carne de vită, în valoare de 3,1 miliarde de euro, scrie Agerpres.

„Ţara cu o populaţie de aproximativ 5,3 milioane de locuitori are 6,5 milioane de bovine, o rată de 1,24 bovine per locuitor, în timp ce la nivelul UE rata este de doar 0,16″, a declarat joi profesorul David A. Kenny, şeful Departamentului de cercetare a animalelor şi bioştiinţă din cadrul Teagasc, organismul naţional al Irlandei pentru agricultură şi dezvoltare alimentară.

Păşunile, tradiţiile şi vremea favorabilă susţin creşterea vitelor în Irlanda, sectorul având un rol important şi în comerţul exterior al ţării.

Principalele pieţe de export pentru carnea de vită irlandeză în 2024 au fost Marea Britanie, cu o valoare de 1,42 miliarde de euro, Franţa – 362 milioane de euro, Ţările de Jos – 252 milioane de euro, Italia – 246 milioane de euro şi Germania – 160 de milioane de euro. De asemenea, în 2024, Irlanda a exportat 380.000 de bovine, în valoare de 208 milioane de euro.

Potrivit sursei citate, cercetarea din sectorul zootehnic se concentrează pe reducerea emisiilor, îmbunătăţirea reproducerii şi selecţia genomică a bovinelor. „Lucrăm la măsuri de reducere a emisiilor, îmbunătăţirea reproducerii, selecţie genomică pentru bovine, selectăm animale care produc emisii mai scăzute”, a explicat David A. Kenny.

Printre programele Teagasc se numără cele dedicate geneticii şi ameliorării animalelor, care urmăresc îmbunătăţirea permanenta şi cumulativă a performanţelor la animale şi plante, sprijinind astfel eficienţa şi sustenabilitatea agriculturii irlandeze.

Potrivit cercetătorilor, utilizarea geneticii în ferme poate contribui la eficienţa economică, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea fertilităţii şi îmbunătăţirea randamentelor la carne sau lapte, iar progresele genetice se transmit generaţiilor următoare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Irlanda exportă carne de vită în valoare de 3,1 miliarde de euro appeared first on Forbes Romania.

Creșterea accelerată a prețurilor la gaze naturale și energie îi îngrijorează pe oficialii Băncii Centrale Europene (BCE), care avertizează că inflația din zona euro ar putea depăși chiar și estimările revizuite deja în creștere.

Cotațiile petrolului și gazelor au ajuns mult peste nivelurile incluse în cele mai recente prognoze ale BCE, ceea ce indică riscul ca presiunile inflaționiste să persiste mai mult decât se anticipa.

BCE și-a majorat săptămâna trecută unele dintre estimările privind inflația și a crescut, totodată, dobânzile. Evoluția ulterioară a piețelor de energie complică însă perspectiva privind prețurile.

Gazele au depășit scenariul pesimist al BCE

„Cele mai recente evoluții ale prețurilor la energie sunt destul de îngrijorătoare”, a declarat Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al BCE, la Berlin.

Oficialul a atras atenția că problema nu se limitează la petrol sau la carburanți.

„Nu este vorba doar despre petrol. Este vorba și despre produsele rafinate, precum motorina și, desigur, un factor deosebit de important pentru Europa îl reprezintă gazele, care au atins, și ele, valori foarte ridicate”, a explicat Schnabel.

Potrivit prognozelor BCE, prețurile futures la gaze ar fi trebuit să ajungă în decembrie la 60,1 euro pe megawat-oră în scenariul de bază. Chiar și într-un scenariu pesimist, estimarea era de 77 de euro pe megawat-oră.

În prezent, prețul de piață a depășit însă 83 de euro pe megawat-oră.

O evoluție similară este observată pe piața petrolului. Țițeiul Brent se tranzacționează la aproximativ 107 dolari pe baril, peste nivelul inclus chiar și în scenariul pesimist al BCE.

Oficialii BCE avertizează asupra inflației

Peter Kazimir, guvernatorul băncii centrale a Slovaciei și membru al Consiliului guvernatorilor BCE, consideră că riscurile inflaționiste s-au deplasat clar în sens ascendent.

„Riscurile privind inflația sunt în mod clar orientate în sus”, a declarat Kazimir.

Acesta a precizat că atenția sa se concentrează tot mai mult asupra gazelor și energiei electrice, nu doar asupra petrolului și carburanților. În plus, prețurile alimentelor reprezintă un alt motiv de preocupare, deoarece acestea influențează puternic percepțiile și așteptările populației privind inflația.

Presiunile suplimentare asupra prețurilor ar putea determina BCE să continue majorarea dobânzilor. Rata de referință se situează în prezent la 2,5%, iar o nouă creștere ar putea împinge politica monetară într-o zonă restrictivă pentru economie.

Se conturează o nouă majorare a dobânzilor

Martins Kazaks, guvernatorul băncii centrale a Letoniei, susține că există argumente pentru o nouă înăsprire a politicii monetare.

„Se conturează argumente solide pentru o nouă înăsprire a politicii monetare”, a declarat acesta.

Kazaks a adăugat că dobânzile ar putea fi nevoite să intre într-un teritoriu restrictiv și că nu există un prag superior care să împiedice BCE să majoreze rata de referință peste nivelul de 2,50%.

Totuși, nu toți oficialii BCE susțin o reacție imediată. O parte dintre decidenți pledează pentru menținerea abordării actuale, bazate pe evaluarea datelor la fiecare ședință de politică monetară. În această viziune, BCE ar trebui să transmită un semnal privind o nouă majorare doar după apariția unor date suplimentare.

Europa se grăbește să-și refacă stocurile de gaze

Presiunea asupra prețurilor este amplificată de nivelul relativ redus al stocurilor de gaze din Europa. Țările care depind într-o măsură importantă de gazele naturale pentru încălzire au evitat să cumpere volume mari în timpul verii, mizând pe o încheiere a conflictului din Iran și pe o eventuală scădere a prețurilor.

În condițiile în care gradul de umplere a depozitelor este acum mult sub media istorică, aceste state încearcă să recupereze timpul pierdut și să achiziționeze gaze pentru sezonul rece.

Cererea suplimentară contribuie la menținerea prețurilor la un nivel ridicat, cotațiile ajungând la cel mai înalt nivel din ultimii patru ani.

Scumpirea gazelor se poate transmite rapid către consumatori și companii prin facturi mai mari la încălzire și electricitate. În același timp, costurile mai ridicate ale energiei pot alimenta din nou inflația generală.

Energia regenerabilă reduce vulnerabilitatea Europei

Există însă și economiști care consideră că situația energetică a Europei este mai puțin vulnerabilă decât în urmă cu câțiva ani.

Producția de energie regenerabilă a crescut semnificativ de la începutul războiului din Ucraina, în timp ce activitatea în sectoarele mari consumatoare de energie, precum industria grea, a încetinit.

Această combinație ar putea reduce impactul unei noi creșteri a prețurilor gazelor asupra economiei europene, chiar dacă gospodăriile și companiile vor resimți în continuare efectele scumpirilor.

Următoarea ședință de politică monetară a BCE este programată pentru 29 octombrie. Piețele financiare estimează în prezent o probabilitate de aproximativ 60% ca banca centrală să majoreze din nou dobânzile cu această ocazie.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Explozia prețurilor la gaze îngrijorează BCE. Inflația din zona euro ar putea depăși estimările appeared first on Forbes Romania.

Benzina standard ar putea depăși din nou pragul de 10 lei pe litru, iar motorina ar putea ajunge la 11 lei în următoarele zile, pe fondul escaladării tensiunilor din zona Golfului și al creșterii prețului petrolului, avertizează compania de consultanță Frames într-o analiză privind efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu.

Potrivit analizei, între 9 și 11 septembrie au avut loc mai multe evenimente care au afectat sistemul energetic și logistic internațional, alimentând temerile privind aprovizionarea cu petrol și transportul maritim.

Petrolul Brent a trecut de 100 de dolari

Pe 9 septembrie, forțele americane au confirmat distrugerea a cinci petroliere iraniene în Golful Oman și în apropierea insulei Kharg, în timp ce rebelii houthi au atacat instalații petroliere din Arabia Saudită.

În ziua următoare, Iranul a anunțat că a atacat zece nave în apropierea Strâmtorii Ormuz. Totodată, houthii au cucerit portul Mokha și insula Zuqar, iar pe 11 septembrie au preluat insula Perim, care controlează o parte importantă a strâmtorii Bab el-Mandeb.

În aceeași zi, Arabia Saudită a confirmat oprirea conductei East-West, cunoscută și sub numele de Petroline, după ce aceasta a fost lovită de drone lansate din Irak.

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante artere petroliere ale lumii. În mod normal, prin această zonă sunt transportate aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi, echivalentul a circa 20% din consumul mondial de produse petroliere lichide. Potrivit Frames, traficul prin strâmtoare a fost însă redus drastic în ultimele luni.

Prețul petrolului Brent a început anul în jurul valorii de 72 de dolari pe baril, a depășit 110 dolari în primăvară și ulterior a coborât sub 70 de dolari. După expirarea memorandumului de 60 de zile, pe 17 august, cotația a intrat însă pe o traiectorie ascendentă.

Brent a depășit 100 de dolari pe 9 septembrie, când a ajuns la 101,21 dolari pe baril, și a urcat ulterior spre 105 dolari.

„Merită reținut cât de greșit a fost calibrat consensul. Administrația americană pentru informații energetice modela, în august, un Brent mediu de 87 de dolari pentru 2026 și 78 de dolari în ultimul trimestru, pe ipoteza explicită că restricțiile din Ormuz se vor relaxa până la finalul lunii august. Nu s-au relaxat”, a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Rutele maritime mai lungi scumpesc transportul

Presiunea asupra pieței petroliere este amplificată de problemele transportului maritim. Navele care evită zonele afectate de conflict și aleg ruta prin jurul Capului Bunei Speranțe trebuie să parcurgă aproximativ 3.800 de mile marine suplimentare, ceea ce înseamnă între 10 și 14 zile în plus de navigație.

„Consecința operațională este cea pe care armatorii o numesc distrugere de capacitate fără pierdere de nave. Dacă o navă ocolește Africa pe la Capul Bunei Speranțe, ruta se lungește cu aproximativ 3.800 de mile marine și cu 10-14 zile de navigație. Flota mondială rămâne identică ca număr, dar capacitatea efectivă de transport scade, pentru că fiecare navă este ocupată mai mult timp pentru același volum”, a explicat Negrescu.

Efectele se pot vedea inclusiv în tarifele de transport de pe rute care nu au legătură directă cu Marea Roșie.

Combustibilii au alimentat deja inflația din România

Potrivit Frames, România resimte deja efectele scumpirii carburanților. Datele INS pentru luna august indică o creștere anuală de 17,03% a prețurilor combustibililor, de 25,49% pentru benzină și de 34,61% pentru motorină.

În același timp, dacă sunt excluși combustibilii, indicele prețurilor de consum a scăzut cu 0,08% în august față de iulie. Frames apreciază astfel că o parte importantă a presiunii inflaționiste recente provine din această categorie.

Situația este complicată și de mecanismul de acciză dinamică introdus prin Legea 162/2026 pentru motorina standard. Acciza este recalculată o dată la două săptămâni.

Reducerea aplicată a fost de 20% în perioada 16-31 august și a crescut la 25% pentru intervalul 1-15 septembrie. Chiar și în aceste condiții, motorina a depășit pragul de 10 lei pe litru în toate stațiile, după ce la începutul lunii august atinsese un maxim istoric de 10,98 lei pe litru.

Ministerul Finanțelor urmează să recalculeze procentul de reducere a accizei pe 15 septembrie.

Scumpirea carburanților poate lovi întreaga economie

O eventuală nouă creștere a prețurilor la benzină și motorină nu se va limita la impactul asupra șoferilor. Frames avertizează că scumpirea carburanților se poate transfera în costurile transportului rutier, agriculturii, construcțiilor și industriei.

Un al doilea canal de transmitere este reprezentat de transportul containerelor. Costurile mai mari pentru transportul mărfurilor din Asia pot majora prețurile componentelor, electronicelor, textilelor, bunurilor de consum și materiilor prime.

Riscurile apar într-un moment dificil pentru economia României. Potrivit analizei Frames, PIB-ul a scăzut în primul semestru din 2026 cu 0,7% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier.

„Cu alte cuvinte, România intră într-un șoc energetic extern cu amortizoarele deja consumate. Nu mai există spațiu fiscal pentru plafonări generalizate, nu există spațiu monetar pentru ieftinirea creditului și nu există creștere economică din care să se absoarbă costul”, arată analiza.

Trei repere importante pentru România

În opinia consultanților Frames, următoarele momente care trebuie urmărite sunt recalcularea accizei la motorină din 15 septembrie, ședința de politică monetară a Băncii Naționale a României din 8 octombrie și evoluția situației din zona Bab el-Mandeb.

„Pentru România, concluzia nu este una de geopolitică abstractă. Este una foarte concretă: dezinflație mai lentă decât spun cifrele de acum, dobânzi ridicate mai mult timp decât speră mediul de afaceri și o creștere economică ce riscă să coboare încă o dată sub estimările deja tăiate”, mai arată analiza Frames.

În acest context, o menținere a petrolului la peste 100 de dolari pe baril ar putea pune presiune suplimentară asupra prețurilor carburanților și, prin efectele de propagare, asupra întregii economii românești.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Analiză: Benzina standard poate trece de 10 lei pe litru, iar motorina se apropie de 11 lei appeared first on Forbes Romania.

Interesul românilor pentru locurile de muncă din străinătate a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii zece ani. Mai puțin de 55.000 de aplicări pentru joburi peste hotare au fost înregistrate de la începutul anului pe platforma eJobs, cu aproape 33% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025.

Aplicările pentru joburile din străinătate reprezintă doar 0,6% din totalul înregistrat pe platformă în 2026. Comparativ cu anii 2022 și 2023, numărul acestora s-a înjumătățit.

Scăderea este cu atât mai relevantă cu cât românii continuă să caute activ locuri de muncă. Numărul total al aplicărilor a atins niveluri record, însă candidații se orientează în principal către oportunitățile disponibile în România.

Datele eJobs nu surprind toate modalitățile prin care românii ajung să lucreze în străinătate, însă indică o schimbare clară de comportament: pentru tot mai mulți candidați, relocarea nu mai reprezintă prima opțiune.

Salariul mai mare nu mai înseamnă automat un câștig mai mare

Unul dintre motivele importante este creșterea costului vieții în țările occidentale. Diferența salarială dintre România și statele dezvoltate există în continuare, însă avantajul financiar al plecării este diminuat de chirii, utilități și celelalte cheltuieli asociate relocării.

Corina Neagu, specialist HR, consideră că schimbarea are mai multe cauze și pornește inclusiv de la faptul că primul mare val de migrație a redus considerabil bazinul de muncitori disponibili.

„În primul rând, pentru că bazinul s-a golit. Migrația de supraviețuire, de muncitori necalificați, sezonieri, cu motivația «mă duc până se face de-o casă» și-a consumat deja oamenii. Cei care aveau să plece au plecat între 2007 și 2015”, spune specialista.

În opinia sa, populația activă rămasă în România este mai mică și mai îmbătrânită, dar în același timp mai căutată de angajatorii locali. Deficitul de forță de muncă le-a oferit salariaților o putere de negociere mai mare decât în urmă cu un deceniu.

„Angajatorii români duc lipsă de forță de muncă și importă din Asia, ceea ce dă salariatului român o putere de negociere pe care în 2012 nu o avea”, explică Neagu.

Munca remote schimbă regulile migrației

Un alt factor important este dezvoltarea muncii la distanță. Unii români pot obține venituri de la companii străine fără să fie nevoiți să se mute fizic în țara în care se află angajatorul.

În același timp, contractele sezoniere din Occident au devenit mai birocratice, iar climatul politic din unele state este mai puțin favorabil migrației.

Specialista HR mai indică un element important: banii economisiți de românii plecați peste hotare nu mai au aceeași putere de cumpărare ca în urmă cu câțiva ani. În plus, prețurile proprietăților din România au absorbit o parte din diferența financiară pentru care mulți români plecau în trecut.

„S-au apropiat cele două curbe, dar nu pentru că am urcat noi, ci pentru că plecarea s-a scumpit”, afirmă Corina Neagu.

Germania și Olanda rămân principalele destinații

Chiar dacă interesul general pentru munca peste hotare a scăzut, anumite țări continuă să atragă numeroși candidați români.

De la începutul anului, angajatorii din afara României au publicat aproximativ 5.600 de locuri de muncă pe eJobs. Germania, Olanda și Franța sunt principalele destinații, urmate de Elveția, Bulgaria, Spania, Grecia și Cipru.

Prezența mai multor țări cu industrii turistice dezvoltate reflectă și caracterul sezonier al unei părți din cerere. În lunile de vară, necesarul de personal crește în turism, HoReCa și industria alimentară.

Aproape o treime dintre aplicările pentru joburile din străinătate înregistrate în 2026 au fost depuse după 1 mai. O parte dintre candidați caută astfel contracte pe durata sezonului, nu o relocare definitivă.

În afara activităților sezoniere, românii sunt interesați de locuri de muncă în transport și logistică, retail, servicii, construcții, dar și în industria navală și aeronautică.

În ce domenii mai merită plecarea

Există în continuare meserii pentru care diferențele salariale fac atractivă munca în străinătate. Este vorba în special despre profesii cu deficit de personal sau calificări pentru care cererea este ridicată.

Printre acestea se numără domeniul medical, în special pentru asistenți și medici în Germania și țările nordice, meseriile tehnice, precum sudorii și instalatorii, dar și construcțiile industriale.

Transportul internațional, marina comercială și industria de croazieră rămân alte domenii în care veniturile din străinătate pot justifica plecarea.

Potrivit Corinei Neagu, un factor decisiv îl reprezintă însă costurile locuirii.

„Comparația corectă nu este între salarii, ci între ce rămâne după locuire. Un job de depozit în Olanda plătește de două-trei ori mai mult decât echivalentul din România. Dar din el se duc 600-900 de euro pe o cameră. La care se adaugă utilitățile scumpe și viața dublă, adică chirie acolo, familie aici”, explică specialista.

În unele țări, problema locuirii a devenit atât de serioasă încât reprezintă în sine un obstacol pentru cei care vor să plece.

„În Irlanda și Olanda a apărut și o barieră suplimentară, mai brutală decât prețul – pur și simplu nu găsești unde sta”, adaugă Neagu.

Cele mai recente date Eurostat arată că gospodăriile din Uniunea Europeană alocau, în medie, 19% din venitul disponibil pentru locuire în 2024. Pentru persoanele cu venituri sub 60% din mediana națională, ponderea urca la 37%.

Salariile din România sunt încă sub media europeană

Scăderea interesului pentru joburile din străinătate nu înseamnă însă că România a eliminat decalajul salarial față de economiile occidentale.

Câștigul salarial mediu net din România a ajuns în iunie 2026 la 5.734 de lei, potrivit Institutului Național de Statistică.

„Salariul mediu net rămâne în jurul a 1.100 de euro, față de o medie europeană de 2.200-2.500”, spune Corina Neagu.

În plus, evoluția recentă a veniturilor reale este un motiv de îngrijorare. Potrivit specialistei, creșterea nominală de 3,5% din iunie a fost depășită de inflație, iar salariul real a fost cu aproximativ 6,5% sub nivelul din urmă cu un an.

Avantajul salarial al României devine mai vizibil în anumite domenii, precum IT, energie, sectorul financiar și pozițiile de top management. Pentru restul angajaților, diferențele față de Vest rămân considerabile.

Familia și locuința cântăresc tot mai mult în decizie

Decizia de a pleca nu este determinată însă doar de salariu. Situația personală poate schimba radical calculul economic.

Un angajat care are deja o locuință în România, trăiește împreună cu familia și beneficiază de sprijin pentru creșterea copiilor poate avea un nivel de trai mai bun în țară decât în străinătate, chiar dacă venitul său nominal este mai mic.

În aceste condiții, comparația nu mai este între un salariu românesc și unul occidental, ci între venitul disponibil după toate cheltuielile și obligațiile.

Un nou val de emigrare ar putea arăta diferit

Scăderea numărului de români care aplică pentru joburi în străinătate are atât cauze structurale, cât și conjuncturale. Evoluția salariilor reale, costul vieții și condițiile de pe piața muncii vor continua să influențeze decizia de a pleca sau de a rămâne.

Corina Neagu avertizează însă că actuala tendință nu trebuie interpretată ca o dispariție a fenomenului migrației.

„Modelul de emigrare de masă, necalificată, nu se mai poate repeta, demografia nu-l mai susține. Conjunctural, da. Dacă puterea de cumpărare continuă să scadă încă doi ani, vom vedea un al doilea val, dar altfel construit: tânăr, calificat, definitiv, nu sezonier. Adică exact valul care doare”, afirmă specialista.

Există și o formă de migrație profesională care nu este surprinsă de statisticile privind plecările din România. Este vorba despre românii care lucrează de la distanță pentru companii străine, dar continuă să locuiască în țară.

Aceștia beneficiază de venituri și standarde salariale influențate de piața internațională, fără costurile unei relocări. În același timp, acest fenomen pune presiune asupra companiilor românești, care sunt nevoite să își ajusteze ofertele pentru a păstra angajații.

Românii nu au renunțat, așadar, la munca în străinătate. Diferența este că plecarea nu mai este privită automat ca soluția pentru obținerea unui venit mai bun. Pentru tot mai mulți candidați, calculul include acum chiria, costul vieții, familia, locuința și, mai ales, suma care rămâne efectiv la finalul lunii.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Numărul românilor care caută joburi în străinătate, la minimul ultimilor zece ani appeared first on Forbes Romania.

Producția de înghețată din UE a crescut cu 1,9%, în 2025, ajungând la un total de 3,44 miliarde de litri.

Conform Eurostat, la fel ca în anii precedenți, Germania s-a remarcat drept principalul producător, realizând 608 milioane de litri de înghețată, anul trecut.

În ceea ce privește producția, aceasta a rămas stabilă în Germania, înregistrând o creștere de 0,2% față de 2024.

Cu 549 de milioane de litri, Italia a ocupat locul al doilea, în urma unei creșteri semnificative de 10% de la an la an. Producția de înghețată din Franța a crescut, de asemenea, cu 4%, ajungând la un total de 525 de milioane de litri.

Spania și Belgia s-au numărat și ele printre primii cinci producători din UE în 2025, cu 457 de milioane de litri de înghețată (o creștere de 2%), respectiv 274 de milioane de litri (o creștere de 6%).

Datele Eurostat arată că, în 2025, UE a exportat un total de 289,8 milioane de kilograme de înghețată către țări din afara spațiului uniunii. Cifrele privind importurile au fost semnificativ mai mici, însumând 77,8 milioane de kilograme.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Germania rămâne principalul producător de înghețată din UE în 2025   appeared first on Forbes Romania.