Conform unei analize realizată de BIBI Touroperator pentru perioada ianuarie–august 2026 vs. ianuarie–august 2024 și 2025, pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, harta turismului se schimbă: românii apasă frâna, străinii accelerează.
Analiza cuprinde Constanța, București, Brașov, Cluj, Sibiu, Mureș, Prahova, Bihor, Suceava și Vâlcea, selectate după totalul sosirilor din ianuarie–august 2026. Împreună, acestea concentrează 67,8% din sosirile și 71,8% din înnoptările înregistrate la nivel național. Așadar, potrivit datelor, șapte din zece mari destinații pierd turiști români. Incoming-ul crește în toate cele zece, iar Constanța este singura care își îmbunătățește gradul de utilizare. Trei excepții într-o piață în recul: Constanța, Sibiu și Mureș sunt singurele din acest grup care înregistrează creșteri la ambii indicatori.
În paralel, capacitatea de cazare în funcțiune a celor zece destinații a crescut cu 5,8%, în timp ce înnoptările românilor și străinilor, cumulate, au avansat cu 2,4%. Oferta disponibilă a crescut astfel mai repede decât cererea exprimată prin nopțile petrecute în cazare.
Constanța, Sibiu și Mureș cresc pe segmentul românilor
Constanța înregistrează cea mai puternică creștere a segmentului românilor dintre destinațiile analizate, atât procentual, cât și în volum. În primele opt luni din 2026, județul a ajuns la 1,81 milioane de sosiri și 5,60 milioane de înnoptări ale românilor, cu 15,5%, respectiv 16,1% peste nivelul din 2025.
Sibiu și Mureș continuă evoluția pozitivă din anul precedent. Față de 2025, Sibiul câștigă 4,2% la sosirile românilor și 2,1% la înnoptări, iar Mureșul 5,1%, respectiv 3,8%. Ambele județe depășesc nivelul din 2024 și 2025 la ambii indicatori, confirmând o creștere pe parcursul celor doi ani.
Bihor, Suceava și Vâlcea: cele mai puternice scăderi ale cererii interne
Bihorul înregistrează cea mai accentuată scădere a înnoptărilor românilor față de 2025, de 19,3%, în timp ce sosirile se reduc cu 11,8%. Județul a înregistrat aproximativ 306.000 de sosiri și 731.000 de înnoptări ale românilor.
În Suceava, sosirile românilor scad cu 9,9%, iar înnoptările cu 17,7%. Vâlcea consemnează reduceri de 7,2% la sosiri și 16,1% la înnoptări. În aceste trei județe, scăderea mai rapidă a înnoptărilor indică și o reducere a duratei medii a șederii.
Comparația cu 2024 arată că înnoptările românilor sunt mai mici cu 20,2% în Bihor, 16,6% în Suceava și 13,8% în Vâlcea.
Bucureștiînregistrează față de 2025, scăderi de 9,2% la sosirile românilor și 8,8% la înnoptări, iar Brașovul de 6,1%, respectiv 5,9%. În Brașov, reculul din ultimii doi ani înseamnă aproximativ 125.000 de sosiri și 225.000 de înnoptări ale românilor mai puțin decât în 2024.
Scăderi mai moderate ale turiștilor români apar în Cluj, de 2,2% la sosiri și 2,5% la înnoptări, și în Prahova, de 1,3%, respectiv 2,2%, față de 2025.
Sosirile străinilor cresc în toate cele zece destinații
Incoming-ul schimbă sensul: mai mulți străini în toate cele zece destinații, iar înnoptările în nouă. Prahova înregistrează cel mai mare avans procentual al sosirilor străinilor din grupul analizat, de 25,0% față de 2025, însoțit de o creștere de 16,9% a înnoptărilor. Constanța urmează cu 23,7% la sosiri și 17,3% la înnoptări, până la aproximativ 52.400 de sosiri și 153.400 de înnoptări. În Bihor, sosirile străinilor cresc cu 18,8%, iar înnoptările cu 11,4%. Avansul nu compensează însă pierderile de pe segmentul românilor, care are o pondere mult mai mare în activitatea turistică a județului.
Creșteri se observă și în Mureș, cu 15,1% la sosiri și 12,9% la înnoptări, în Cluj, cu 12,5%, respectiv 12,6%, și în Sibiu, cu 11,7%, respectiv 12,5%.
Bucureștiul rămâne principala destinație pentru străini dintre cele analizate, cu aproximativ 719.000 de sosiri și 1,67 milioane de înnoptări, în creștere cu 4,6%, respectiv 5,5% față de 2025.
În Brașov, avansurile sunt de 2,2% la sosiri și 5,0% la înnoptări, iar în Suceava de 5,4%, respectiv 8,8%. Vâlcea este singura excepție la înnoptările străinilor: acestea scad cu 0,9%, deși sosirile cresc cu 7,4%, indicând șederi medii mai scurte.
Capacitatea de cazare crește, dar utilizarea scade în nouă destinații
În ianuarie–august 2026, capacitatea de cazare în funcțiune a celor zece destinații a ajuns la 44,39 milioane de locuri-zile față de 41,95 milioane în aceeași perioadă din 2025. Indicatorul ține cont atât de numărul locurilor disponibile, cât și de zilele în care acestea au fost puse la dispoziția turiștilor.
Cele mai mari creșteri se înregistrează în Sibiu, de 12,5%, Constanța, de 11,7%, și Mureș, de 8,9%. Capacitatea avansează și în Prahova, cu 6,5%, București, cu 5,3%, și Suceava, cu 4,6%. Vâlcea este singura destinație din grup cu o reducere a capacității în funcțiune pe ansamblul celor opt luni, de 4,9%.
Mai multe locuri de cazare, dar mai puțin ocupate! Creșterea capacității nu se traduce automat într-o utilizare mai bună. În Sibiu și Mureș, deși înnoptările cresc atât pentru români, cât și pentru străini, oferta disponibilă avansează mai repede. Gradul de utilizare scade astfel de la 26,2% la 24,3% în Sibiu și de la 32,4% la 31,3% în Mureș.
Cele mai pronunțate reduceri apar în Bihor, de la 33,4% la 27,6%, și Suceava, de la 28,0% la 22,6%. În Vâlcea, utilizarea scade de la 34,1% la 30,1%, chiar și în condițiile reducerii capacității disponibile.
Constanța este singura dintre cele zece destinații unde gradul de ocupare crește, de la 47,0% în 2025 la 48,9% în 2026, adică cu 1,9 puncte procentual. Calculul include înnoptările românilor și străinilor, cumulate, raportate la capacitatea în funcțiune din aceeași perioadă.
Analiza BIBI Touroperator evidențiază diferențe importante între destinații. Unele înregistrează scăderi ale cererii interne, altele atrag mai mulți turiști, dar pun la dispoziție o capacitate care crește mai rapid. De aceea, evoluția sosirilor trebuie urmărită împreună cu durata șederii și cu utilizarea ofertei disponibile.
„Cifrele ne arată o schimbare pe care industria nu o mai poate ignora. Piața internă, care a fost motorul turismului românesc în ultimii ani, încetinește în majoritatea marilor destinații, în timp ce incoming-ul crește aproape peste tot. Dacă trendul se menține anul 2026 va rămâne un reper extraordinar fiind probabil primul an în care depășim maximul prepandemic din 2018 si 2019. Este o veste bună, dar încă nu suficientă pentru a compensa reculul cererii interne. În același timp, deschidem mai multe locuri de cazare decât reușim să umplem. România are nevoie nu doar de mai multe paturi, ci de mai mulți turiști și de șederi mai lungi. Următoarea miză este clară: să stimulăm din nou turismul intern prin vouchere de vacanță într-un nou ciclu de 5 ani și să transformăm creșterea incoming-ului într-un motor real al industriei. Așteptăm prima de incoming promisă de mai multe guverne să fie legiferată și să producă efecte pozitive” a declarat Adrian Voican, președinte BIBI Group4Travel.
Evoluția din primele opt luni oferă motive de optimism pentru segmentul turiștilor străini, însă rezultatul întregului an 2026 va depinde și de cererea din lunile de toamnă și din perioada sărbătorilor de iarnă. Menținerea ritmului de creștere ar putea consolida revenirea turismului internațional și susține activitatea destinațiilor în afara sezonului de vârf..
Pentru 2027, oportunitatea este transformarea interesului pentru România în mai multe sejururi și într-o utilizare mai bună a capacității de cazare. Promovarea pe piețele externe, accesibilitatea destinațiilor și dezvoltarea unor produse care combină vizitele culturale, natura, gastronomia și serviciile de relaxare pot contribui la acest obiectiv. În același timp, consolidarea cererii interne rămâne esențială: o evoluție favorabilă pe termen lung presupune atât atragerea străinilor, cât și păstrarea interesului turiștilor români pentru vacanțele în țară.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
