Paradoxul pieței rezidențiale românești este că, deși 93,2% dintre români locuiau în 2025 într-o locuință deținută de gospodărie, iar 92% nu aveau credit ipotecar, 40,4% trăiau în locuințe supraaglomerate.
Accesul la locuințe devine una dintre cele mai mari provocări economice și sociale din România. În cazul unui apartament de 55 mp cumpărat cu un avans de 15% și un credit pe 25 de ani, rata lunară ar consuma 56,3% din salariul mediu net, iar după acoperirea cheltuielilor de bază unui salariat i-ar mai rămâne doar 47 de euro pe lună, potrivit datelor prezentate în cadrul Affordable Housing Summit Romania 2026 organizat de Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) și Confederația Patronală Concordia.
„Avem una dintre cele mai mari ponderi de proprietari din Europa, dar patru din zece români locuiesc în spații supraaglomerate. A deține o locuință nu înseamnă a avea locuința de care ai nevoie. Pentru a trece de la politici la proiecte și de la proiecte la locuințe pe care oamenii și le pot permite, avem nevoie de un program național și de reguli care să funcționeze, inclusiv pentru parteneriatele public-private și pentru REIT.” – Constantin Sebeșanu, președintele FIDES
Concordia a adus în această ecuație perspectiva angajatorilor. Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, a amintit rolul programului „Prima Casă” după criza din 2009–2011: „Pe baza acestui program, România a ieșit din criză.”
Deși 93,2% dintre români locuiau în 2025 într-o locuință deținută de gospodărie, iar 92% nu aveau credit ipotecar, 40,4% trăiau în locuințe supraaglomerate. Media Uniunii Europene este de 16,8%. În același timp, restanțele la chirii, rate, utilități sau cumpărături în rate s-au dublat în ultimii patru ani, de la 9,4% în 2021 la 18,5% în 2025. În plus, Colliers România a arătat că doar 1% dintre români locuiesc într-o casă cumpărată printr-un credit ipotecar aflat în derulare și doar 7% stau în chirie, comparativ cu 27%, respectiv 35% în zona euro.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, politica de coeziune 2021-2027 include investiții de peste 500 milioane de euro pentru locuințe sociale și accesibile, însă accesarea acestora depinde de existența unor proiecte pregătite și a unor mecanisme eficiente de implementare. Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că principala problemă nu este lipsa finanțării, ci lipsa unei strategii coordonate pentru sectorul locuirii.
La rândul său, Venera Vlad, director asociat în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a susținut că România dispune de specialiști și surse de finanțare, însă îi lipsesc mecanismele necesare pentru utilizarea eficientă a fondurilor.
Una dintre principalele recomandări formulate vizează crearea unui cadru legislativ adaptat proiectelor de locuire accesibilă, inclusiv pentru parteneriatele public-private și pentru societățile de investiții imobiliare de tip REIT. Aceste instrumente ar putea atrage capital privat pe termen lung pentru dezvoltarea locuințelor destinate închirierii și ar contribui la creșterea ofertei de locuințe accesibile. Participanții au susținut și crearea unui hub național pentru locuirea accesibilă, care să reunească autorități, investitori, instituții financiare și dezvoltatori, cu scopul de a identifica proiecte prioritare și de a elimina blocajele administrative.
FIDES reprezintă investitori și dezvoltatori activi pe piața imobiliară din România, promovând dezvoltarea sustenabilă și un cadru predictibil pentru sector. Confederația Patronală Concordia reunește organizații din 20 de sectoare economice, reprezentând companii care generează aproximativ 30% din PIB-ul României.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
