Comisia Europeană a rambursat României peste 1,1 miliarde de euro pentru investiţiile realizate în sectorul agroindustrial şi pentru dezvoltarea comunităţilor rurale, precum şi pentru plăţile compensatorii acordate fermierilor pentru pierderile de venit.

„Fondurile rambursate de Comisia Europeană pentru plăţile efectuate de AFIR au ajuns la peste 1,1 miliarde de euro în actualul exerciţiu financiar european aferent Politicii Agricole Comune 2023 – 2027, bani care au intrat efectiv la Bugetul de stat al României. Această rambursare confirmă în acelaşi timp şi corectitudinea gestionării fondurilor europene de către AFIR, dar mai ales capacitatea României de a atrage fonduri nerambursabile pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală care să producă rezultate reale pentru economie şi comunităţile rurale”, a explicat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Potrivit acestuia, pe data de 27 mai 2026, a avut loc cea mai recentă rambursare integrală din partea Comisiei Europene, în valoare de 204 milioane de euro.

„Această sumă reprezintă contravaloarea fondurilor solicitate de AFIR prin declaraţia de cheltuieli aferentă perioadei ianuarie – martie 2026, solicitare efectuată pentru decontarea plăţilor acordate din bugetul naţional în primul trimestru al anului 2026 către fermieri, procesatori, antreprenori şi autorităţi publice care au realizat investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală, dar şi pentru măsurile de mediu şi climă”, a spus Chesnoiu. Plăţile rambursate de către forul european provin din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Comisia Europeană, ramburs către România de peste 1,1 miliarde de euro appeared first on Forbes Romania.

Pentru prima dată în Franța, aceștia denunță într-un raport practicile propriei industrii, solicitând statului să protejeze mai bine sănătatea şi mediul.

Într-o rară declaraţie comună, aproximativ 15 directori din cadrul marilor lanţuri de supermarketuri, precum şi de la mari companii de procesare afirmă la unison că această „cursă în jos a preţurilor împiedică tranziţia ecologică şi socială şi generează costuri ascunse”, în special pentru sănătate, notează AFP.

Inițiativa este condusă de organizaţia Inside Track, care se bazează pe persoane din interior, anonime, care doresc să schimbe sectorul lor. În Franţa, supermarketurile şi industria agroalimentară se învinovăţesc de obicei reciproc pentru această cursă în jos a preţurilor.

„Per total, comercianţii cu amănuntul se îndoapă pe seama consumatorilor (…). Există o singură soluţie: ca statul să ne reglementeze şi să intensifice controalele”, mărturiseşte un director din domeniul comerţului cu amănuntul, un sector identificat în raport drept „arhitectul” şi „principalul responsabil” pentru această situaţie.

Raportul prezintă cazuri bine documentate: supermarketurile îşi reduc marjele de profit la produsele emblematice (Coca-Cola, bere, Nutella etc.) şi compensează acest lucru cu produse organice sau premium.

De asemenea, raportul acuză distribuitorii că se ascund în spatele „argumentului înşelător al puterii de cumpărare” şi că fac în mod deliberat alimentele mai sănătoase „mai puţin vizibile, mai puţin competitive şi mai puţin dezirabile”.

În schimb, documentul subliniază, de asemenea, că pentru cei mai mari producători, „presiunea din partea distribuitorilor nu le şterge responsabilitatea”.

„Un sos de roşii dulce. De ce? Pentru că costă mai puţin. (…) Dar va exista un cost mai târziu: sănătatea”, a declarat pentru AFP unul dintre aceşti colaboratori.

Aceşti avertizori evidenţiază, de asemenea, iniţiative care vizează implicarea fermierilor în practici mai sustenabile, dar cu un „domeniu de aplicare limitat” sau doar pentru „un ingredient secundar”.

O sursă din interior recunoaşte că există şi „un aspect de greenwashing”: „doar aplică plasturi. Încercăm să schimbăm lucrurile, dar în cele din urmă nu schimbăm nimic”.

Raportul subliniază faptul că unele companii chiar au dat înapoi, revenind la agricultura convenţională (cu pesticide şi îngrăşăminte sintetice), din cauza incapacităţii de a face demersul lor unul viabil din punct de vedere de comercial. O sursă din interior subliniază, de exemplu, că bunăstarea animalelor este primul lucru sacrificat, deoarece este dificil de monetizat.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Directorii de companii din industria agroalimentară din Franța denunță „dogma prețurilor mici” din supermarketuri appeared first on Forbes Romania.

Republica Moldova va beneficia de un pachet financiar de 60 de milioane de euro destinat modernizării sistemelor de irigare și dezvoltării sectorului agricol.

Guvernul a aprobat proiectele de ratificare a acordurilor de finanțare și grant încheiate cu Agenția Franceză de Dezvoltare.

Pachetul include un credit de 45 de milioane de euro oferit de Agenția Franceză de Dezvoltare și un grant de 15 milioane de euro din partea Uniunii Europene, în cadrul Programului de dezvoltare integrată a agriculturii și irigațiilor (iDRIP), transmite Știri.md.

Prin acest program, autoritățile își propun să modernizeze infrastructura de irigare, să extindă accesul fermierilor la resurse de apă și să reducă pierderile provocate de secetă. Investițiile sunt menite să crească productivitatea agricolă și să îmbunătățească planificarea producției.

Programul prevede reabilitarea a două sisteme centralizate de irigare, situate la Criulenii de Sus (raionul Criuleni) și Călinești (raionul Fălești). După finalizarea lucrărilor, peste 3.000 de hectare de teren agricol vor putea fi irigate.

La Criulenii de Sus vor fi reabilitate aproximativ 1.276 de hectare, iar circa 300 de proprietari de terenuri vor beneficia de acces la servicii de irigare. În Călinești, proiectul vizează reabilitarea a aproximativ 1.794 de hectare, deservind în jur de 65 de deținători de terenuri.

De asemenea, programul include dezvoltarea irigațiilor la scară mică, prin construirea sau reabilitarea infrastructurii de captare a apei pentru fermierii mici și mijlocii care nu sunt conectați la sistemele centralizate.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Investiție de 60 milioane de euro pentru refacerea sistemelor de irigare din Moldova appeared first on Forbes Romania.

Republica Moldova și-a consolidat poziția pe piața internațională a vinului în vrac, urcând de pe locul 13 pe locul 11 în clasamentul mondial al exportatorilor, potrivit analizei „World’s Top 25 Bulk Wine Exporters: 2000 vs. 2024”, realizată pe baza datelor UN Comtrade. Informațiile au fost publicate de bani.md.

Datele arată că exporturile moldovenești de vin în vrac aproape s-au triplat în ultimii 24 de ani. Dacă în anul 2000 Republica Moldova exporta aproximativ 27,4 milioane de litri, în 2024 volumul a ajuns la 72,6 milioane de litri.

În același interval, valoarea exporturilor a crescut de la 10,2 milioane de dolari la 48,5 milioane de dolari. Totodată, prețul mediu al vinului moldovenesc exportat în vrac a urcat de la 0,37 dolari la 0,67 dolari pe litru, ceea ce indică o creștere atât a volumelor livrate, cât și a valorii produselor exportate.

Potrivit datelor analizate, Republica Moldova a depășit la volumul exporturilor state precum România, Germania, Austria și Grecia.

Raportul evidențiază și schimbările produse în strategiile principalilor exportatori mondiali de vin în vrac. Spania a devenit lider global, cu exporturi care depășesc 1,07 miliarde de litri, însă prețul mediu pe litru a scăzut de la 1,02 dolari la 0,52 dolari.

Italia, fostul lider al pieței, a adoptat o strategie diferită. Volumul exporturilor italiene s-a redus cu aproape 60%, însă prețul mediu al vinului exportat a crescut de la 0,37 dolari la 0,89 dolari pe litru.

Evoluția Republicii Moldova indică o extindere a prezenței sale pe piața internațională a vinului în vrac, într-un context în care exportatorii europeni adoptă modele diferite de creștere și poziționare comercială.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Exporturile de vin în vrac ale Republicii Moldova s-au triplat în ultimii 24 de ani appeared first on Forbes Romania.

Două ferme ecologice din apropierea Brașovului devin exemple relevante la nivel european despre modul în care agricultura poate răspunde provocărilor climatice prin inovație, eficiență și autonomie.

Este vorba despre elemente din proiectul european OrganicClimateNET, care a organizat la Brașov, între 22 și 24 aprilie 2026, Adunarea Generală a consorțiului, găzduită de Inter-Bio.

Proiectul reunește experți, cercetători și organizații din 14 țări și își propune să integreze practici agricole prietenoase cu clima în sectorul agriculturii ecologice din Europa. În acest context, participanții au vizitat două exploatații locale — EcoValley și Ferma Catean — pentru a observa direct modul în care fermierii români aplică soluții sustenabile.

La EcoValley, o fermă ecologică specializată în producția de lactate, accentul este pus pe autosuficiență și eficiență energetică. Ferma își produce o mare parte din furajele necesare, utilizează panouri solare pentru o parte din consumul energetic și face parte din cooperativa BioCarpathia, care colectează și procesează laptele. Modelul cooperatist contribuie la stabilitatea economică și la reducerea vulnerabilității în fața fluctuațiilor pieței.

A doua vizită a avut loc la ferma lui Silvio Nicolae, o exploatație diversificată care include vaci, oi și cai. Ferma produce brânzeturi proprii și este aproape autosuficientă în ceea ce privește hrana animalelor. De asemenea, începe implementarea practicilor de tip „no-tillage”, menite să protejeze structura solului și să îmbunătățească fertilitatea pe termen lung.

Pe lângă componenta practică, întâlnirea de la Brașov a inclus și discuții privind viitoarele direcții ale proiectului, inclusiv strategii de adaptare la schimbările climatice, instrumente pentru fermieri și politici europene în domeniul agriculturii ecologice.

„Organizarea acestei Adunări Generale la Brașov a confirmat că România este un pilon strategic în OrganicClimateNET. Vizitele au arătat că soluțiile climatice sunt deja aplicate în practică”, a declarat Costin Lianu, reprezentant Inter-Bio.

La rândul său, Sabine Reinecke, coordonatoarea proiectului, a evidențiat implicarea fermierilor locali: „Am fost impresionați de entuziasmul cu care aceste ferme implementează practici sustenabile”.

Proiectul OrganicClimateNET, finanțat prin programul Horizon Europe, are un buget de 4,9 milioane de euro și se desfășoară până în 2028, cu obiectivul de a sprijini tranziția către o agricultură neutră climatic la nivel european.

The post Inovație și sustenabilitate în agricultură: lecțiile oferite de fermele bio din județul Brașov appeared first on Forbes Romania.

Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (Forumul APPR) atrage atenţia decidenţilor că reluarea producţiei interne de îngrăşăminte nu mai este o opţiune, ci o necesitate strategică, în condiţiile presiunii tot mai accentuate exercitate asupra fermierilor de creşterea preţurilor la îngrăşăminte şi de noile costuri generate de politicile climatice europene.

Potrivit organizaţiei, redeschiderea platformei Azomureş ar putea contribui la echilibrarea pieţei, reducerea dependenţei de importuri şi asigurarea unui acces mai stabil la inputuri.

Într-o scrisoare deschisă, Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România lansează un apel public către autorităţi în contextul presiunii tot mai accentuate exercitate asupra fermierilor de creşterea preţurilor la îngrăşăminte şi de noile costuri generate de politicile climatice europene.

Totodată, mecanismul CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism), deşi parte a tranziţiei către o economie cu emisii reduse, riscă să genereze efecte colaterale semnificative în agricultură.

„Creşterea costurilor pentru produsele importate, inclusiv îngrăşămintele, poate accentua presiunea financiară asupra fermierilor din România, în lipsa unor măsuri de compensare adecvate. Este nevoie urgentă de intervenţii rapide şi coerente pentru a evita un impact direct asupra producţiei agricole şi asupra securităţii alimentare”, susţin agricultorii.

În acest context, Forumul APPR solicită: măsuri urgente pentru susţinerea producţiei interne de îngrăşăminte şi crearea unui cadru funcţional pentru reluarea activităţii Azomureş; instrumente concrete de sprijin pentru fermieri (vouchere pentru îngrăşăminte, scheme de compensare, sprijin direct); o abordare integrată a politicilor agricole, industriale şi de mediu, astfel încât obiectivele climatice să nu afecteze sustenabilitatea economică a fermelor; un dialog real şi constant între autorităţi şi sectorul agricol, pentru identificarea unor soluţii aplicabile în teren.

Forumul APPR avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide, fermierii vor fi nevoiţi să reducă utilizarea îngrăşămintelor, ceea ce va avea un impact direct asupra producţiilor agricole şi asupra stabilităţii sectorului agroalimentar.

„Agricultura nu poate funcţiona în condiţii de incertitudine şi costuri imprevizibile. Este momentul unor decizii rapide şi asumate”, transmite organizaţia.

Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (FAPPR) este o structură profesională federativă, formată din producători agricoli şi reprezentanţi ai lanţului profesional agricol din România, înfiinţată în anul 2012.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Forumul APPR: Reluarea producţiei interne de îngrăşăminte nu mai este doar o opţiune, ci o necesitate strategică appeared first on Forbes Romania.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, o ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea Reţelei de date referitoare la durabilitatea agricolă (RDDA), care prevede dezvoltarea unui nou sistem informatic integrat, utilizarea şi interoperabilitatea cu alte baze de date agricole existente, precum şi consolidarea structurii instituţionale din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit unui comunicat al ministerului, Reţeaua de Informaţii Contabile Agricole – RICA, structura de specialitate din cadrul MADR, se transformă într-o nouă reţea, respectiv, în Reţeaua de date privind durabilitatea agricolă – RDDA, pentru a integra indicatori economici, de mediu şi sociali în analiza sectorului agricol. Această schimbare este determinată de obiectivele strategice ale UE, precum: Pactul verde european, strategia „De la fermă la consumator”, strategia privind biodiversitatea şi obiectivele de neutralitate climatică până în anul 2050.

Sursa citată arată că adoptarea în regim de urgenţă a cadrului legal a fost necesară pentru respectarea obligaţiilor europene. În acest sens, Comisia Europeană a transferat României fonduri în valoare de aproximativ 2,57 milioane de euro pentru cheltuieli aferente procesului de transformare a reţelei şi implementarea unui nou sistem informatic, care trebuie să devină operaţional din anul 2027.

Noua reţea va permite colectarea de date suplimentare care vizează impactul agriculturii asupra mediului, dimensiunea socială a activităţii agricole şi va contribui la fundamentarea unor politici agricole mai eficiente şi mai sustenabile, la îmbunătăţirea serviciilor de consiliere pentru fermieri şi la creşterea transparenţei şi competitivităţii sectorului agricol.

Bugetul estimat pentru perioada 2024-2027 are valoarea de 3,5 milioane de euro, din care contribuţia Uniunii Europene 2,58 milioane de euro, iar cofinanţarea naţională este de aproximativ 930.000 de euro. Fondurile vor fi utilizate pentru dezvoltarea sistemului software, achiziţia de echipamente IT, angajarea de personal suplimentar, analize economice şi rapoarte, stimulente pentru fermieri participanţi 50 de euro/fermă şi materiale promoţionale.

Implementarea RDDA va fi realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin structura de specialitate care va funcţiona ca agenţie de legătură cu Comisia Europeană.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Finanțare UE de 2,57 milioane de euro pentru digitalizarea și sustenabilitatea sectorului agricol din România appeared first on Forbes Romania.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) consolidează capacitatea de inspecție și control a Autorității Naționale Fitosanitare prin dotarea cu 22 de centre mobile și 30 de autoutilitare pentru prelevarea și transportul probelor de laborator.

Investiția depășește valoarea de 1,5 milioane de euro și completează intervențiile finanțate în anul 2025 prin Proiectul RAPID, de 4,1 milioane de euro.

Centrele mobile de inspecție (CMI) sunt unități mobile destinate verificării și calibrării echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor, contribuind la reducerea riscurilor asupra sănătății umane și mediului. Fiecare centru mobil este compus dintr-o autoutilitară și un set de echipamente specializate pentru testarea și calibrarea instalațiilor de aplicare, inclusiv dispozitive de măsurare, standuri de testare, sisteme informatice pentru generarea rapoartelor și echipamente auxiliare necesare intervențiilor în teren (compresor de aer mobil, invertor etc.).

Cele 30 de autoutilitare pentru prelevarea probelor sunt echipate cu dispozitive specializate pentru recoltarea și transportul probelor de sol, fructe, legume, cereale, plante și produse vegetale, contribuind la creșterea cantității și calității probelor prelevate și la transportul acestora în condiții optime către laboratoarele ANF.

Prin aceste investiții, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor urmărește creșterea numărului de controale și a eficienței activităților de control și monitorizare, contribuind la reducerea riscurilor de contaminare cu reziduuri de pesticide.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Investiție de 1,5 milioane de euro în centrele mobile de inspecție ale Autorității Naționale Fitosanitare appeared first on Forbes Romania.

România importă aproape jumătate din alimentele vândute în supermarketuri. Această cifră, menționată de Horia Cardoș, fondator și CEO al Agroland Group, la evenimentul Forbes Romania dedicat agriculturii, rezumă poate mai bine decât orice altă statistică decalajul dintre potențialul agricol al țării și capacitatea sa reală de a-și hrăni propria populație.

Agroland Group activează în veriga care transformă producția agricolă vegetală în proteină animală și, în final, în alimente. Tocmai de aceea, evoluțiile din producția vegetală — inclusiv revenirea anticipată din 2026 — se resimt direct în activitatea procesatorilor.

Provocarea structurală pe care o identifică Cardoș nu este legată de un singur an agricol, ci de un deficit de producție acumulat de-a lungul multor ani. Producătorii români de alimente nu reușesc să acopere cererea internă, iar importurile compensează această lipsă. Vulnerabilitatea devine vizibilă mai ales în perioade de instabilitate globală — pandemia din 2020, războaiele din vecinătate, crizele energetice repetate. Cardoș a avertizat că o nouă criză energetică în curs ar putea fi urmată de o criză a fertilizanților, cu efecte posibile asupra prețurilor și disponibilității alimentelor în 2027–2028.

În ciuda acestui context, Agroland Group privește înainte cu o investiție concretă: 20 de milioane de euro pentru extinderea capacității de producție a fermelor de ouă de lângă București. Cardoș a plasat această decizie în logica antreprenorială pe care o consideră caracteristică sectorului: „în orice provocare vedem o oportunitate”. Producția de ouă este, de altfel, unul dintre puținele segmente din industria alimentară românească unde oferta internă reușește să depășească cererea locală, permițând exporturi.

Una dintre temele centrale ale discuției a fost structura extrem de fragmentată a terenurilor agricole din România — o realitate discutată de cel puțin un deceniu fără soluții clare la nivel național. Cardoș a nuanțat această dezbatere, refuzând să o reducă la o simplă problemă de dimensiune.

Culturile mari pe suprafețe mici nu au fost și nu vor fi profitabile, a spus el direct. În același timp, a observat o tendință pozitivă în ultimii ani: proprietarii de loturi mici sunt tot mai dispuși să le ofere spre arendă fermierilor cu echipamente și capacitate operațională. Consolidarea informală progresează, chiar dacă fragmentarea juridică a proprietății rămâne.

Răspunsul pe care Agroland îl propune micilor proprietari este diferit: orientarea spre culturi de nișă. Cardoș a dat un exemplu neașteptat, dar ilustrativ: hrana pentru porumbei de performanță. Agroland finalizează o fabrică dedicată acestui segment, iar discuțiile cu fermieri din Oltenia vizează asigurarea materiei prime locale pentru anii următori. Concluzia sa: un fermier cu un hectar sau două poate obține câștiguri semnificative dacă produce ingrediente pentru rețete de nișă cu valoare adăugată ridicată, în loc să concureze pe cereale de volum.

CEO-ul Agroland a adus în discuție și dimensiunea politică a sectorului, cu un ton critic față de impredictibilitatea deciziilor la nivel european și global. Acordul Mercosur, noua politică agricolă comună din 2028 cu reducerea subvențiilor pentru fermele mari, încurajarea simultană a fermelor mici, toate acestea sunt schimbări cu impact direct asupra competitivității producătorilor români, dar care sunt, în opinia sa, prea puțin dezbătute în spațiul public autohton. România, a remarcat Horia Cardoș, are o influență limitată în procesul de decizie european, ceea ce face cu atât mai importantă anticiparea acestor schimbări la nivel de strategie de afaceri.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Horia Cardoș, fondator & CEO Agroland Group: „În orice provocare vedem o oportunitate” appeared first on Forbes Romania.

Schimbările climatice din ultimul deceniu au modificat structura culturilor, iar fermierii și autoritățile caută împreună răspunsuri sustenabile.

La evenimentul Forbes Romania dedicat agriculturii, Maria Cîrjă, Marketing Director Corteva Agriscience pentru România și Moldova, a oferit o perspectivă detaliată asupra acestor transformări și a direcțiilor posibile de acțiune.

Privind structura culturilor la nivel global, Cîrjă a subliniat că există diferențe semnificative între regiuni: Statele Unite sunt dominate de porumb și soia, Europa este fragmentată între cereale, rapiță și floarea-soarelui, iar bazinul Mării Negre — din care România face parte — a traversat schimbări vizibile în ultimii ani.

În România, rotația tradițională a culturilor presupunea minimum patru culturi alternate, o practică agronomică menită să limiteze răspândirea bolilor și a dăunătorilor specifici fiecărei plante. Această structură a funcționat bine timp de decenii și a stat la baza unor performanțe notabile.

Până în 2020, România ajunsese la două milioane de hectare cultivate cu porumb din sămânță certificată, cu producții medii de 7–7,6 tone pe hectar — față de media istorică de aproximativ patru tone. Această evoluție consolidase poziția țării pe piața europeană, continuând o tradiție îndelungată: România a fost cândva unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de porumb.

Începând cu 2020, secetele repetate din intervalul iunie–iulie — perioada critică pentru înflorit și umplerea boabelor — au determinat o reducere de aproximativ un milion de hectare a suprafețelor cultivate cu porumb din sămânță certificată. Cîrjă a explicat că, atunci când temperaturile cresc excesiv, polenul nu mai este viabil, ceea ce poate compromite recolta în totalitate pe suprafețe extinse.

Ca urmare, porumbul s-a concentrat în zonele cu acces la irigații — în special în sud-estul țării (Ialomița, Călărași) și în nordul României — în timp ce județe tradițional cultivatoare, precum Olt, Dolj sau Giurgiu, și-au redus semnificativ suprafețele însămânțate cu această cultură.

În acest context, mulți fermieri s-au orientat spre cereale și rapiță — culturi recoltate înainte de vârful sezonului secetos și cu un profil de risc mai redus în condițiile climatice actuale. Cîrjă a recunoscut că această decizie este înțeleasă din perspectiva fiecărui fermier în parte, dar a atras atenția asupra unui risc agronomic pe termen mediu: reducerea diversității culturilor limitează rotația și poate favoriza acumularea de boli și dăunători de sol, în special în cazul culturilor înrudite, cum sunt rapița și soia.

Soluția identificată de Cîrjă este extinderea suprafețelor irigate. Investițiile în irigații — atât din partea fermierilor, acolo unde este fezabil, cât și din partea autorităților, la scară națională — reprezintă condiția esențială pentru ca porumbul să revină ca opțiune viabilă în zonele din care a dispărut. „Porumbul din nou trebuie să se întoarcă acasă, dar nu să rămână o cultură riscantă, o cultură la care România să câștige, așa cum s-a întâmplat în ultimii 50 de ani”, a spus Cîrjă.

Aceasta a subliniat că decizia privind irigațiile nu aparține exclusiv unui singur actor: fermieri, investitori și autorități publice au fiecare un rol în construirea unei infrastructuri care să reducă dependența producției agricole de variabilitatea climatică.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Maria Cîrjă, Marketing Director Corteva Agriscience: „Porumbul trebuie să se întoarcă acasă” appeared first on Forbes Romania.