O vizită la fabrica Bentley din Crewe este o ocazie unică de a face cunoștință la prima mână cu istoria brandului, dar mai ales de a da nume și chipuri unor oameni a căror muncă o admir de mulți ani încoace.
Cum de o bucată de vreme încoace m-am îndopat cu documentare despre restaurarea mașinilor, a început să mă bântuie un gând pe care nu l-am mărturisit până acum, acela de a readuce la viață o rablă în curtea casei părintești. Ar putea fi un proiect la care să fie implicate trei generații, eu, tata și fiul meu, un pretext să petrecem mai mult timp împreună, chiar fără să vorbim…
Până să se concretizeze acest plan utopic, mi s-a oferit ocazia să-mi continui la alt nivel documentarea despre cum se construiește o mașină, printr-o vizită la fabrica Bentley din Crewe. Dându-mi seama că o vizită acasă la Bentley figura undeva pe un bucket list uitat prin subconștient, m-am grăbit să o bifez cu entuziasm.
I’m so excited (The Pointer Sisters) a fost melodia care îmi cânta în minte, într-o zi rece de iarnă fără zăpadă, pe parcursul zborului de la București la Manchester. De acolo, un Flying Spur personalizat de Mulliner m-a dus, elegant și silențios, la Crewe. Home of Bentley.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, la Crewe au fost produse 25.000 de motoare de avion Merlin, într-o fabrică în care, în 1943, lucrau 10.000 de oameni. Cărămida roșie aparentă din care sunt construite halele de producție le dă acestora un aer vintage și, totodată, intim – ne aflăm totuși într-o fabrică pe ale cărei porți ies automobile de lux în serie limitată.
Anul trecut, Bentley a livrat 15.174 de unități, 2022 devenind astfel cel mai bun an comercial din istoria mărcii. Cel mai bine vândut model a fost SUV-ul Bentayga, cu 42% din totalul vânzărilor.
Coincidența face că 42 este și numărul de automobile care fac parte din colecția recent inauguratului muzeu Bentley Heritage Garage, prima vizită din programul meu. Acesta este locul care condensează istoria tumultuoasă, de 103 ani, a brandului – fiecare dintre cele 42 de exemplare expuse aici are o semnificație aparte.
Iată-mă față în față cu imensele faruri rotunde ale modelului 8 Litre care, între 1930 și 1932, a fost mașina personală a lui W.O. Bentley, fondatorul companiei. Lângă el se află așa-numitul EXP2, cea de-a doua mașină construită de W.O., în 1919, și cel mai vechi Bentley. Și iată și cel mai valoros Bentley din lume, un Blower cunoscut drept Team Car #2, fabricat în 1929, automobil capabil să atingă 200 km/h datorită unui compresor de aer amplasat în partea frontală.
Ideea cu compresorul i-a aparținut legendarului pilot Tim Birkin, care l-a convins pe CEO-ul Bentley, Woolf Barnato – în pofida opoziției lui W.O. –, să producă 54 de exemplare în această configurație, patru dintre ele fiind destinate curselor. Și astăzi Bentley se mândrește cu victoria obținută de Team Car #2, în 1930, la Le Mans, împotriva echipei Mercedes, al cărei SSK cu motor de 7.0 litri era pilotat de legendarul Rudi Caracciola.
Blower-ul #2 a fost restaurat în anii ’60, iar din anul 2000 a reintrat în posesia producătorului. Bentley a anunțat în 2019 că va relansa în producție un număr de 12 Blowers folosind datele scanate 3D cu laser de la modelul original – am avut ocazia să văd unul dintre aceste exemplare, aflat în construcție, în atelierul Bentley Heritage.
O altă mașină semnificativă pentru istoria Bentley este R Type Continental, lansat în 1953 și produs în doar 208 exemplare, din care 193 carosate de HJ Mulliner. Când am ajuns lângă exemplarul R Type din muzeu, nu m-am putut abține să nu-l ating, deși nu aveam voie. Înainte să fiu luat la rost, am reușit să-l conving pe fotograf să-mi facă o poză. Deși am obținut o amintire virtuală, am rămas cu sentimentul că totul se întâmpla prea repede, că erau enorm de multe lucruri interesante de aflat și, ca de obicei, prea puțin timp.
Aerodinamica îmbunătățită și greutatea redusă datorită folosirii pe scară largă a aluminiului au făcut ca R Type să fie cel mai rapid grand tourer al vremii. Iar designul elegant, cu forme fluide, a rămas o sursă de inspirație pentru designerii brandului. În 2003, noul Continental GT, primul Bentley lansat după ce Volkswagen a preluat marca în 1998, devenea demnul urmaș al lui R Type din 1953.
Lăsând la o parte faptul că era un Bentley complet nou, care nu folosea componente care se regăseau pe alte modele, Continental GT era dotat în premieră cu motorul W12 de 6.0 litri, cu două turbine, care dezvolta 550 CP și un cuplu de 650 Nm. Un motor foarte puternic și incredibil de compact – am asistat la „nașterea” unuia pe linia de fabricație –, care a echipat anumite modele Flying Spur, Continental Supersport și, cel mai recent, Bentayga.
Acest motor, precum și cel V8 de 4 litri vor fi cele dintâi victime colaterale ale procesului de electrificare pe care Bentley vrea să-l finalizeze până în 2030. Toată experiența acumulată în producerea a 25.000 de motoare de avion și a altor mii de motoare V8 și W12 devine subit inutilă. Acesta este prețul evoluției.
Sunt multe de spus despre modul în care se fabrică un Bentley, dar mai ales despre oamenii de acolo. Pentru că, în 2023, Bentley continuă să fie un automobil care e, într-o proporție semnificativă, rodul unor mâini iscusite, al muncii unor artizani care lucrează aici de multe generații și, în numeroase cazuri, și-au perpetuat în familie abilitățile.
Fiecare marochiner, de exemplu, își pune inițialele pe interiorul huselor de piele pe care le-a cusut – un semn de responsabilitate, dar și de mândrie. Meșterii de la Bentley au dezvoltat acel tip de cusătură care dă pielii un extraordinar aspect embosat; tot aici a apărut acea cusătură încrucișată, pe care Sue, o angajată cu mulți ani de experiență, îmi dă voie s-o exersez la postul ei de lucru. Operațiunea este cât se poate de simplă, dar migăloasă – numai realizarea cusăturii încrucișate pentru tot interiorul unui Bentley durează între 20 și 40 de ore. Efectul vizual este însă neprețuit și atemporal.
Apropo de piele, Europa de Nord este furnizorul preferat de Bentley, pentru că acolo vitele umblă libere, pășunile nu sunt îngrădite cu sârmă ghimpată, iar climatul răcoros diminuează prezența insectelor care ar putea ciupi animalele și deteriora pielea.
Un alt detaliu al luxului Bentley este furnirul – element ale cărui selectare, pregătire și prelucrare presupun cunoaștere, experiență, îndemânare. Din nou, omul sfințește locul. Așa cum în diverse sporturi există scouteri – căutători de talente –, Bentley are oameni care caută pe tot globul cele mai rare esențe de lemn pe care le recoltează în mod sustenabil. Aceștia sunt interesați de arbori exotici care ating și 200 de ani înainte de a fi recoltați și transformați în elegantul furnir care decorează bordul, consola centrală sau portierele automobilelor fabricate la Crewe.
Este o muncă extrem de specializată, ale cărei abilități se obțin pe parcursul câtorva ani de practică. Tom și John selectează doar lemnul care prezintă în secțiune un „desen” cât mai elaborat: acesta este apoi trecut printr-o baie de aburi și feliat în foi de 0,6 mm grosime. După alte câteva proceduri și lăcuirea finală, piesa de furnir își poate ocupa locul binemeritat în mașină.
La întoarcere, drumul spre aeroport îl fac în același Flying Spur. Admir încă o dată cusăturile încrucișate ale lui Sue, furnirul prelucrat de Hugh, vopseaua aplicată de Tom. Oameni a căror muncă o admir de mulți ani și am remarcat-o, iar și iar, când am testat în București Bentayga, Flying Spur sau Continental GT. Plec de la Crewe onorat că acum pot alătura chipuri și nume unei admirații al cărei destinatar era până deunăzi necunoscut.
Sau, cum a spus legendarul chitarist al trupei Queen, Brian May, când a fost la București în martie 2016, impresionat de ovațiile prelungite cu care a fost întâmpinat la debutul concertului de la Sala Palatului: „Înțeleg că avem o istorie îndelungată împreună. Doar că astăzi o împărtășim pentru prima dată”.