După debutul stângaci de acum câțiva ani, conceptul de „corporate wellness” începe să prindă din nou contur. Chiar dacă multe dintre elementele care îl definesc au fost de mult implementate sub diverse forme la nivel de resurse umane (facilități medicale/asigurări private de sănătate, abonamente la fitness, team-building, spații de relaxare, vacanțe, cadouri etc.), noutatea vine din abordarea holistică a conceptului.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, wellness reprezintă „un proces dinamic de învățare a noilor posibilități pentru o viață mai bună, de a conștientiza și de a face alegeri asumate pentru un stil de viață mai echilibrat și sănătos” la nivelul celor șapte dimensiuni: fizică, socială, emoțională, spirituală, intelectuală, profesională și în ceea ce privește mediul înconjurător. Astfel, printr-un echilibru între acești șapte piloni, afirmă experții, punând accent pe ideea de prevenție, indivizii își pot dezvolta propriile resurse și capacitatea de a urma un stil de viață sănătos și de a se implica pozitiv în toate aspectele vieții lor, implicit muncă.
Studiile efectuate în domeniul productivității în câmpul muncii nu fac decât să sublinieze ideea că angajatorii au numai de câștigat atunci când personalul este sănătos, fericit, relaxat, sociabil, apreciat etc. Cu toate acestea, bolile profesionale, precum sindromul epuizării („burnout”), fac încă victime, iar responsabilitatea este, de cele mai multe ori, atribuită entității angajatoare, deși implicațiile sunt mult mai adânci de-atât.
Dar cât de fezabilă ar fi implementarea acestui concept? Există companii mici în care se urmărește o productivitate ireal de mare, sau corporații cu sute de angajați în care – în ciuda abordării unui stil de lucru, să-i spunem „occidental” – se constată că lucrurile nu merg atât de bine cum ar trebui. În plus, devine tot mai dificil să-ți fidelizezi angajații, mult mai tentați de un mediu de lucru mai prietenos, nu doar de un salariu fără mai atractiv.
Un context mai mult decât favorabil pentru exploatarea unei noi ramuri în materie de consultanță: „Corporate Wellness”, populară deja în SUA încă din anii ’80, dar și în vestul Europei, iar recent și în România. Se consideră că programele de CW (Corporate Wellness) constituie deja o „industrie” la nivel global, cu o valoare pe piață estimată la peste 40 de miliarde de dolari americani, în ciuda faptului că doar 9% dintr-un total de peste trei miliarde de angajați (legal) la nivel mondial au acces la un astfel de sistem, după cum arată Global Wellness Institute, una dintre vocile cu greutate din domeniu. Și dacă utilitatea introducerii acestui concept în câmpul muncii mai are nevoie de argumente, studiile arată că investițiile aferente se pot dovedi neînsemnate în comparație cu pierderile pe care companiile le suportă anual din cauza problemelor medicale ale angajaților, absenteismului și, desigur, din pricina unei productivități precare.
Este evident că rezultatele reconfigurării mediului de lucru nu pot fi obținute peste noapte, dar progresele nu se vor lăsa așteptate. Dar pot fi ele obținute fără ajutor specializat? În principiu, nu, mai ales dacă este vorba de un număr mai mare de angajați, care pot avea nevoi comune, dar „background”-uri diferite. Companiile de consultanță în domeniul „Wellbeingului corporatist” oferă un suport mult mai complex, capabil să identifice corect nevoile angajaților și să le ofere soluții cât mai realiste. În echipele acestor companii se vor regăsi frecvent profesioniști din mai multe domenii precum medicina generală, sport, masaj sau kinetoterapie, precum și psihologi, nutriționiști, specialiști în comunicare sau… feng-shui. La nevoie, aceștia își pot adapta oferta din mers, în funcție de necesitățile constatate în fiecare companie.
Cu ce-ar trebui să începem? Cu ce este cel mai important: sănătatea angajatului. Spuneam mai sus că mulți angajatori oferă facilități pentru consultații și analize private prin asigurări suplimentare plătite de companie, însă implicarea acesteia se oprește la ușa instituției, aceasta nemaifiind interesată de rezultatele investigațiilor (care ar putea explica performanța angajatului, sau mai bine zis, diminuarea ei). O companie specializată însă ar putea remedia această fisură; un exemplu local este compania Wellington, care oferă programe de Corporate Wellness on-site bazate pe cei șapte piloni identificați de OMS, și care folosește în acest sens evaluarea biometrică, o tehnică noninvazivă de evaluare a stării sănătății. Pe baza rezultatelor și în strânsă colaborare cu compania și angajatul, specialiștii pot formula programe educative, practice, de nutriție personalizată, educație a somnului și efort fizic (inclusiv la fața locului, în timpul programului), evaluând periodic rezultatele. Și alte activități, precum încurajarea talentelor sau abilităților artistice, sunt parte din aceste programe, urmărind nu doar gestionarea optimă a stresului, ci și sporirea capacității intelectuale a angajaților.
Pentru o viață sănătoasă însă avem nevoie și de un mediu sănătos. Poluarea, risipa, gestionarea defectuoasă a deșeurilor, zgomotul, degradarea stratului de ozon… sunt doar câteva dintre amenințările cu care planeta se confruntă, afectând calitatea vieții și, implicit, a muncii pe care o desfășurăm. În acest sens, angajații pot beneficia de programe de conștientizare și acțiuni de implicare – în parteneriat cu companii de responsabilitate socială – ce ar putea îmbunătăți anumite aspecte legate de mediu, oferind, totodată, și satisfacția personală de a fi parte în ceva măreț.
Și viața socială a angajaților influențează productivitatea la serviciu (mai ales dacă se desfășoară preponderent… on-line). Lăsând la o parte faptul că rețelele de socializare ne-au acaparat viețile, calitatea timpului petrecut în afara biroului își pune amprenta deseori asupra randamentului la job. Dar, din nou, implicarea companiei angajatoare e atârnată în cui la sfârșitul programului, laolaltă cu legitimația de acces.
Sigur, ar fi cel puțin ciudat (și invaziv) să existe discuții directe cu privire la viața privată – mai ales într-o societate care consideră că viața personală trebuie separată de cea profesională, ceea ce justifică din nou intervenția externă. În acest sens, consultanța de wellness poate organiza „ateliere” de comunicare, socializare, team-building, gestionarea eficientă a conflictelor, sau chiar parenting, pentru angajații cu copii sau pe cale să devină părinți. Nici sentimentele, emoțiile și trăirile interioare nu sunt ignorate în cadrul conceptului: cu ajutorul unor specialiști bine instruiți, furnizorii de servicii de CW pot pune la dispoziția companiilor programe și terapii de ultimă generație, cu efecte vizibile asupra calității muncii: managementul stresului, life-coaching, precum și posibilități de reconectare spirituală ca yoga, tehnici de relaxare și meditație sau feng-shui.
Deloc de neglijat, aspectul financiar este și el luat în calcul în programele de CW. Salariul rămâne principala motivație a angajatului, pentru care este dispus să îndure un mediu de lucru neprietenos, lipsit de bagheta magică a „wellness”-ului. Chiar dacă acest concept nu este în măsură să facă ceva cu cifrele înscrise pe „fluturaș”, poate schimba percepția angajatului asupra banilor prin programe ce vizează buna gestionare a resurselor financiare, precum și planificarea pe termen scurt și lung. Aici pot interveni specialiști în finanțe, influenceri, dar și persoane cu un deosebit simț practic, care au dezvoltat afaceri prospere descoperind nișe neexploatate.
Departe de a fi o „știință exactă”, dar cu un potențial imens în branșă, conceptul de Corporate Wellness pare a fi vântul schimbării. Important este ca atât angajatorii, cât și angajații să țină geamul deschis; pentru că deși responsabilitatea reconfigurării mediului de lucru aparține angajatorului, e de la sine înțeles că și angajatul trebuie să coopereze în direcția schimbării.