FacebookTwitterLinkedIn

Uniunea Europeană se pregătește pentru o succesiune de alegeri naționale care ar putea schimba echilibrul politic al continentului și direcția proiectului comunitar. Până la sfârșitul anului 2027, alegătorii din patru dintre cele mai mari cinci state membre – Franța, Spania, Italia și Polonia – vor fi chemați la urne, într-un context marcat de ascensiunea partidelor naționaliste și eurosceptice. Scrutinurile ar putea pune la încercare unitatea și capacitatea de acțiune a UE.

De la consensul pro-european la ascensiunea naționalismului

Contrastul cu sfârșitul anilor ’90 este puternic. În 1998, Tony Blair conducea guvernul britanic, Lionel Jospin era premierul Franței, iar Gerhard Schröder tocmai fusese ales cancelar al Germaniei. Uniunea Europeană avea 15 membri, iar partidele pro-europene de centru și centru-stânga se aflau la guvernare în aproape toate statele membre.

Creșterea economică susținea optimismul, nivelul de trai era în urcare, iar extinderea Uniunii spre est părea să confirme direcția istoriei.

Aproape trei decenii mai târziu, tendința politică pare să se fi inversat. Partidele naționaliste și de extremă dreapta câștigă influență, iar consensul politic pe care s-a construit integrarea europeană după Al Doilea Război Mondial este tot mai contestat.

Spania, Franța, Polonia și Italia, în centrul confruntării

Primul scrutin major din acest ciclu este cel din Spania, unde alegerile anticipate sunt programate pentru 29 noiembrie. Coaliția socialistă a premierului Pedro Sánchez riscă să piardă puterea în fața Partidului Popular, de orientare conservatoare, și a formațiunii de extremă dreapta Vox. Cele două partide colaborează deja la nivel regional.

În Franța, alegerile prezidențiale și parlamentare din primăvară ar putea aduce un rezultat major pentru Adunarea Națională, formațiunea condusă de Marine Le Pen. Aceasta este prezentată drept favorita cursei prezidențiale, în timp ce opoziția tradițională rămâne fragmentată, iar Jean-Luc Mélenchon reprezintă principala opțiune radicală de stânga.

În Polonia, scrutinul programat spre sfârșitul anului 2027 ar putea pune în pericol guvernarea liberală a premierului Donald Tusk. Partidele naționaliste cumulează aproape jumătate din intențiile de vot, ceea ce le-ar putea permite să înlăture actuala coaliție de la putere.

În Italia, Giorgia Meloni urmărește obținerea unui al doilea mandat. Partidul său, Frații Italiei, are rădăcini în extrema dreaptă, iar alegerile sunt programate înainte de sfârșitul anului viitor.

Pe lângă aceste scrutine, alegeri parlamentare sunt prevăzute în Estonia, Finlanda, Grecia și Slovacia, iar Germania va organiza alegeri regionale.

Europenii susțin Uniunea, dar contestă modul în care funcționează

Ascensiunea naționalismului are loc, paradoxal, într-un moment în care sprijinul public pentru apartenența la UE este ridicat. Potrivit datelor citate în analiza The Guardian, 74% dintre europeni consideră că țările lor au de câștigat de pe urma apartenenței la Uniune.

Experiența Brexitului și instabilitatea internațională au redus atractivitatea ideii de ieșire din blocul comunitar. Tot mai puține partide eurosceptice susțin explicit retragerea din UE.

În schimb, naționaliștii propun transformarea Uniunii într-o asociere mai flexibilă de state suverane, cu mai puține competențe transferate instituțiilor europene. Ei critică ceea ce consideră a fi un proiect impus de la Bruxelles, care limitează suveranitatea națională.

Riscul unei erodări a proiectului european

Politoloaga italiană Natalie Tocci avertizează că succesiunea de alegeri ar putea schimba radical configurația politică a Europei. În opinia sa, pericolul nu constă doar într-o diminuare treptată a integrării, ci într-o golire de conținut a proiectului european sau chiar într-o posibilă implozie.

Rezultatele scrutinurilor vor conta nu doar pentru guvernele naționale, ci și pentru capacitatea UE de a adopta politici comune în domenii precum securitatea, economia, migrația și relațiile externe. Un avans al partidelor naționaliste ar putea complica negocierile dintre state și ar putea slăbi consensul necesar funcționării instituțiilor comunitare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.