Doar 8% dintre angajații din România își cunosc grila salarială, iar 13% știu criteriile pe baza cărora sunt acordate majorările salariale, deși 71% consideră că transparența remunerării poate crește încrederea dintre angajați și angajatori.
Aproape șase din zece angajați (59%) au evitat să discute despre salariu la locul de muncă de teama unor consecințe negative, potrivit Barometrului României Responsabile, ediția Diversitate și Incluziune (BARES.DI) 2026, realizat de Cult Research la inițiativa OPEN MINDS.
Studiul evidențiază un decalaj între așteptările angajaților și practicile organizațiilor în ceea ce privește transparența salarială. Deși 73% dintre respondenți consideră că ar trebui să poată discuta deschis despre salarii fără teama unor repercusiuni, doar 35% s-ar simți confortabil să solicite informații despre remunerare. Numai 45% consideră că deciziile salariale din organizația în care lucrează sunt corecte și transparente.
Lipsa informațiilor privind modul de stabilire a salariilor este asociată cu percepția inechității. 69% dintre respondenți consideră că absența transparenței salariale favorizează discriminarea și favoritismul. Pentru 56% dintre angajați, menționarea salariului în anunțul de angajare influențează decizia de a aplica pentru un post.
Rezultatele studiului apar în contextul pregătirii implementării Directivei europene 2023/970 privind transparența salarială, care urmărește consolidarea principiului remunerării egale pentru muncă egală sau de valoare egală.
Deși 73% dintre respondenți au auzit despre directivă, doar 31% declară că îi cunosc prevederile. Termenul de transpunere în legislațiile naționale a fost 7 iunie 2026, însă procesul legislativ din România este încă în desfășurare, potrivit informațiilor prezentate de autorii studiului.
Directiva introduce măsuri privind comunicarea informațiilor salariale în procesul de recrutare și utilizarea unor criterii obiective de remunerare. Datele BARES.DI sugerează însă că adaptarea companiilor nu ține doar de respectarea cerințelor legale, ci și de construirea unui climat organizațional în care angajații să poată solicita informații fără teama unor consecințe.
„Angajații nu cer doar cifre, ci și reguli clare, pe care să le înțeleagă. Transparența salarială nu poate fi redusă la o obligație legală: organizațiile trebuie să comunice criteriile de remunerare și să creeze un climat în care angajații să poată solicita informații fără teamă”, a declarat Paul Acatrini, Research Director & Managing Partner al Cult Research.
BARES.DI 2026 continuă analiza celor patru profiluri socioculturale identificate în edițiile anterioare ale cercetării: Avangardiștii, Centrații pe sine, Spectatorii sociali și Deconectații social. Clasificarea se bazează pe metodologia LOHAS, adaptată pentru România de Cult Research.
Cercetarea analizează diferențele dintre aceste categorii în ceea ce privește disponibilitatea de a solicita informații salariale, evidențiind rolul încrederii și al comportamentului individual în accesarea informațiilor despre remunerare.
Studiul continuă și analiza evoluției percepțiilor privind discriminarea salarială. În 2024, unul din trei angajați declara că asistă frecvent la situații de discriminare salarială și distribuție inegală a sarcinilor. În 2025, discriminarea salarială era semnalată de 45% dintre respondenți, față de 37% în anul precedent.
Ediția din 2026 a Barometrului României Responsabile extinde cercetarea către trei teme: transparența salarială, utilizarea inteligenței artificiale și integrarea profesională a pacienților cu boli cronice.
Modulul privind transparența salarială a fost realizat prin metoda CAWI, pe un eșantion de 806 respondenți din populația activă cu acces la internet, cu o marjă de eroare declarată de ±3,5%.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
